Ca sa avem infrastructuri de transport sanatoase structural, sigure, reziliente, pe langa respectarea legislatiei in vigoare, care este cruciala, este nevoie ca fiecare dintre cei implicati in etapele de dezvoltare sa se asigure ca fiecare lucrare este executata cu maxima responsabilitate si cu gandul la viitor, in toate etapele de implementare a proiectului: studii de teren, fezabilitate, proiectare, executie, urmarirea comportarii in timp etc. si, bineinteles, trebuie bugetate corect. Mariana Garstea, presedinta Asociatiei Profesionale pentru Monitorizare Geotehnica si Structurala (APMGS), subliniaza faptul ca primul pas catre constructii mai sigure este ca beneficiarii sa respecte legislatia in vigoare referitoare la urmarirea comportarii in timp a constructiilor. "Marea majoritate a autoritatilor publice care gestioneaza mediul construit, infrastructuri, nu sunt la curent cu obligatiile lor conform P130/99 etc. Inca nu stim exact, de ce si incercam sa identificam cauza, astfel incat sa putem, noi, APMGS, sa demaram anumite actiuni de informare si formare", spune Mariana Garstea. In acest sens, APMGS va continua sa organizeze campanii de informare si pentru 2024-2025 are in plan sa aiba pana la 7 reprezentanti regionali, pentru a sprijini piata catre constructii mai sanatoase.Interviu cu Mariana Garstea (38 de ani), Presedinte APMGS, CEO Sixense Romania si specialist cu o experienta profesionala de 17 ani in industria constructiilor.
- Care sunt cele mai importante aspecte care trebuie sa fie luate in considerare pentru a ne asigura ca in exploatare ajung doar infrastructuri (mai ales poduri) sanatoase structural?
- Daca ne referim strict la lucrarile de arta, avem doua categorii mari de lucrari in prezent: suprastructuri noi si cele care sunt in operare si trec prin anumite lucrari de reabilitare sau consolidare. Fie ca vorbim despre o structura noua sau in operare, strict legat de lucrarile de urmarire a comportarii in timp pe durata executiei, am intalnit foarte putine proiecte care sa aiba in proiectul tehnic - si proiectul de monitorizare structurala in faza de executie si cu adaptare la faza de exploatare. Astfel, se ajunge in faza de exploatare cu zero informatii referitor la comportarea suprastructurii pe durata lucrarilor de executie. Avem nevoie de o schimbare rapida a acestui mod de lucru deficitar, a acestei lipse de informatii obtinute din monitorizare pe parcursul etapelor care preced exploatarea.
Investitiile in infrastructura, fie ca vorbim de infrastructuri noi, fie ca vorbim de reabilitarea unora existente si alinierea acestora la cerintele actuale de sanatate structurala, siguranta si rezilienta climatica, sunt vitale pentru dezvoltarea economica a Romaniei. Nevoia de proiecte este mare si aceste investitii trebuie sa fie constante, mai ales in exploatarea eficienta si performanta a infrastructurilor construite.
- Ce impact au avut cresterile de preturi asupra industriei reprezentate de APMGS?
- Strict legat de industria reprezentata de APMGS, preturile echipamentelor sunt cel putin cu 30-40% mai mari fata de nivelul de acum 2 ani, insa cresterea s-a oprit, cel putin momentan. Ne dorim ca aceste majorari sa se vada si in bugetele alocate lucrarilor de monitorizare structurala si geotehnica. Altfel, instrumentatia livrata este neconforma si tot procesul devine irelevant pentru tot proiectul de infrastructura. Contextul geopolitic a afectat, la inceput, nivelul de productie si de livrare, insa acum lucrurile au revenit la o anumita normalitate.
- Care sunt problematicile de actualitate in sectorul sigurantei pentru infrastructura de transport, in acest moment?
- Constatam ca avem din ce in ce mai multe proiecte de infrastructura de transport, fata de acum 2-3 ani chiar, in care exista prevazute lucrari de monitorizare geotehnica, insa monitorizare structurala foarte putin, spre deloc. Insa, in continuare, aceste lucrari nu sunt tratate asa cum ar trebui, ca un suport decizional critic, esential pentru siguranta, rezilienta si eficienta proiectelor, pentru tot ciclul de viata. Inca sunt prevazute la "si altele" si de aici si abordarea tehnica si bugetarea necorespunzatoare.
In momentul in care se va intelege pe deplin importanta acestor lucrari, atunci vom vedea o adevarata schimbare a nivelului de calitate livrat in proiectele de infrastructura de transport. In acest moment, in prevederile din documentatiile tehnice actuale gasim doar cateva indicatii privind monitorizarea inclinometrica si piezometrica, si acestea in anumite conditii, in sensul ca forajele pentru studiile geotehnice sunt echipate cu tubulatura inclinometrica si piezometrica. Din cauza acestei practici si cerinte directe in caietele de sarcini, ajungem sa avem inclinometre si piezometre in pozitii total irelevante pentru monitorizarea anumitor fenomene geotehnice, cum ar fi alunecarile de teren. Consecinta directa este pierderea increderii in aceste instrumente, in sensul ca rapoartele de monitorizare arata impecabil, 0 deplasari, insa alunecarea si impactul asupra infrastructurii este acolo.
Altfel, exista si exceptii, unde autoritatile publice au nevoie, isi doresc si achizitioneaza tehnologie care sa ii ajute sa obtina cat mai multe informatii pentru a eficientiza tot procesul de intretinere a infrastructurii rutiere, precum: implementarea monitorizarii real-time, monitorizare InSAR de inalta rezolutie, data management de ultima generatie etc.
- Ce obiective aveti stabilite, la nivel de asociatie, in 2023 si in perspectiva (2024-2025)?
- Obiectivele APMGS generale si care ne ghideaza in toata activitatea sunt: coordonarea si integrarea tuturor eforturilor pentru o mai buna dezvoltare si aplicare a tehnicilor de monitorizare structurala si geotehnica in Romania; prezentarea realizarilor, facilitarea schimbului de idei si diseminarea cunostintelor din domeniu la nivel national si international; promovarea si facilitarea cercetarii si a dezvoltarii colaborativa la nivel national si international; cresterea gradului de constientizare generala a comunitatii cu privire la necesitatea si valoarea cercetarii si aplicarii monitorizarii structurale si geotehnice, precum si promovarea domeniului monitorizarii sanatatii structurale si geotehnice in numele membrilor sai.
Am inceput cu curaj si sustinut, continuam cu acelasi entuziasm. Comunitatea APMGS creste frumos si multumesc fiecarui membru care crede in misiunea asociatiei si lucreaza cot la cot cu mine. Este importanta implicarea si contributia fiecaruia dintre noi, daca ne dorim, realmente, o schimbare.
In 2023, am demarat o campanie de comunicare foarte importanta, #SafeInfrastructure, la care am invitat specialisti relevanti in domeniul sigurantei rutiere si a fost un adevarat succes. Toate luarile de pozitie pot fi gasite pe apmgs.ro si pe pagina de Linkedin a APMGS. De asemenea, avem o campanie de comunicare #CalltoActionAPMGS, prin care punem pe masa subiecte care dor si care trebuie sa fie abordate imediat de catre cei implicati. In 2024-2025, APMGS isi propune sa creasca mult la nivel national, sa avem cel putin 4-7 reprezentanti regionali. E nevoie de informare, e nevoie de suport tehnic si suntem acolo sa ajutam si sa oferim tot ce este nevoie.
- Care sunt principalele provocari pe care le intampinati in activitate, in prezent?
- Daca ne raportam strict la obiectivele APMGS, este extrem de mult de munca. Un aspect problematic, astazi, este lipsa totala de reactie a autoritatilor publice cand li se cer anumite informatii legate de implementarea lucrarilor de urmarirea comportarii in timp pentru anumite obiective. Este esential sa se inteleaga ca APMGS este acolo ca sa ajute, ca sa punem la bataie expertiza necesara pentru a-i ajuta sa se conformeze. Nu ne dorim sa ne transformam intr-un instrument de control, suntem aici sa ajutam si sa atragem atentia, cand este necesar, ca si riscurile geotehnice si structurale trebuie monitorizate, altfel consecintele pot fi dezastruoase pentru intreaga comunitate. Avem nevoie de deschidere si de un parteneriat transparent cu autoritatile publice.
