Reteaua rutiera a Romaniei este slab dezvoltata din punct de vedere al densitatii acesteia (kilometri de drum pe unitatea de suprafata) in raport cu retelele rutiere din tarile dezvoltate si chiar din cele de nivelul Romaniei. Prof.dr.ing. Gheorghe Lucaci, presedintele Asociatiei Profesionale de Drumuri si Poduri (APDP) din Romania, evidentiaza, ca un fapt deosebit de alarmant, nivelul ridicat al accidentelor fatale produse pe drumurile publice (mai mult decat dublul mediei europene in termeni relativi - numar de accidente la numar de locuitori). "Mentionez ca accidentele de circulatie, conform evaluarilor si acceptiunilor specialistilor la nivel international reprezinta circa 1,5-2,5% din PIB, ceea ce la nivelul tarii noastre ar putea fi cifrat la circa 4 miliarde euro anual", subliniaza specialistul. Acesta mai adauga ca, desi infrastructura rutiera din Romania a avut o evolutie pozitiva dupa 1990, starea tehnica a acesteia, din punct de vedere al capacitatii portante a structurii rutiere nu este la nivelul exigentelor actuale, mai ales in cazul drumurilor locale (judetene, comunale, strazi rurale), care detin o pondere importanta din lungimea totala a drumurilor publice (circa 70%) si asigura accesul populatiei la activitatile economice si sociale. Trebuie subliniat insa faptul ca transporturile rutiere de marfuri si pasageri se desfasoara cu preponderenta pe drumurile nationale, incluzand aici si reteaua de autostrazi.
Interviu cu prof.dr.ing. Gheorghe Lucaci (72 de ani), Presedintele APDP din Romania si specialist cu o experienta profesionala de peste 40 de ani in domeniul infrastructurii rutiere.
- Ce considerati ca ar trebui facut, de urgenta, pentru imbunatatirea conditiilor de transport rutier?
- Consider ca ar fi necesar, printre altele:
• reconsiderarea strategiei de dezvoltare a retelei rutiere in ansamblul sau, pornind de la Master Planul General de Transport, luand in considerare obiectivele majore conturate pe plan international, in special in cadrul Asociatiei Mondiale de Drumuri (PIARC), in care si Guvernul Romaniei este membru, privind asigurarea mobilitatii si accesibilitatii membrilor societatii, in conditii de sustenabilitate si rezilienta la nivelul exigentelor actuale;
• organizarea administrarii drumurilor locale si coordonarea acestei activitati (la nivel de judete, orase, comune);
• respectarea si aplicarea de catre administratiile de drumuri a reglementarilor tehnice existente privind intretinerea drumurilor, inclusiv programarea lucrarilor de interventie pe baze tehnice, in contextul optimizarii resurselor. Aceasta in ideea ca activitatea de intretinere a drumurilor, in special a celor locale, nu dispune de resursele necesare si nici de administratii performante, care sa gestioneze patrimoniul rutier, asa incat acesta sa asigure conditii de deplasare sigure, confortabile, eficiente si cu impact redus asupra mediului;
• constituirea si intretinerea unei baze de date tehnice pentru toate categoriile de drumuri, care bineinteles sa aiba si componenta de rezistenta a structurii rutiere (capacitatea portanta). Actiunea trebuie sa fie coordonata la nivel national, asigurandu-i-se suportul tehnic si legislativ;
• revitalizarea domeniului cercetarii rutiere din Romania, fundamentale si aplicative, prin elaborarea unei strategii nationale;
• formarea profesionala continua reala a personalului etc.
- Cum vedeti evolutia investitiilor in infrastructura in 2023 si cum credeti ca se va dezvolta reteaua de drumuri pe termen scurt si mediu?
- Apreciez pozitiv programele de investitii in infrastructura rutiera, atat in ceea ce priveste drumurile de interes national, cat a drumurilor locale, incluzand aici si strazile din localitatile urbane, respectiv strazile rurale, care reprezinta aproximativ 50% din lungimea totala a drumurilor publice din Romania. Programele sunt ambitioase si vor contribui cu siguranta la dezvoltarea retelei de drumuri, sub aspect cantitativ (noi drumuri - autostrazi, drumuri expres, variante de ocolire a localitatilor, conexiuni ale marilor aglomerari urbane la reteaua de autostrazi, noi accesuri la diverse obiective turistice etc.) si, de asemenea, sub aspect calitativ, prin modernizarea drumurilor din pamant si a celor pietruite.
Reteaua majora formata din autostrazi, drumuri expres si drumuri nationale principale este conceputa cu asigurarea conexiunii la reteaua europeana pe principalele coridoare de transport.
In domeniul drumurilor locale, accentul este pus pe modernizarea acestora cu aplicarea de imbracaminti moderne (asfaltice, beton de ciment sau pavaje - mai putin ultimele doua categorii).
Problema costurilor generata de scumpirea materialelor si serviciilor face parte din responsabilitatea administratiilor de a-si construi programele din infrastructura rutiera pe baza unei analize pertinente a raportului cost - beneficiu, cunoscut fiind faptul ca o infrastructura de inalta functionalitate conduce fara nicio indoiala la beneficii economice, sociale si de impact asupra mediului. Apreciez ca exista multe rezerve privind eficientizarea cheltuielilor de constructie si intretinere, una dintre acestea fiind refolosirea materialelor din zestrea existenta a drumurilor care fac obiectul modernizarii, reabilitarii sau intretinerii periodice, mai cu seama reutilizare superioara a asfaltului degradat in compozitia noilor mixturi asfaltice.
- Ce impact credeti ca vor avea marile programe de finantare asupra proiectelor de infrastructura si care considerati ca ar fi impedimentele care ar putea infrana absorbtia fondurilor si dezvoltarea proiectelor?
- In conditii normale, efectele nu pot fi decat favorabile, cu conditia finantarii unor proiecte bine selectate si elaborate din toate punctele de vedere (tehnic, eficienta, integrare in sistemele de transport intermodal si global, sustenabilitate, rezilienta). Din punctul meu de vedere, complexitatea tehnica nu este o problema in conditiile actuale, si nici capacitatea de finantare. Eventuale probleme in implementarea proiectelor, cu impact negativ asupra absorbtiei fondurilor, ar putea sa se manifeste pe fondul capacitatii de management al proiectelor si al lipsei "resursei umane" corespunzatoare la toate nivelurile de calificare, ambele aspecte fiind generate de multitudinea de proiecte aflate in curs de executie, proiectare sau propuse pentru viitorii ani.
- Care sunt cele mai noi tehnologii utilizate in proiectarea si constructia de drumuri si poduri si care sunt cele mai mari proiecte realizate in ultima perioada realizate cu acestea?
- La nivelul proiectarii sunt utilizate programe informatice specializate performante, aflate in uz la nivel international. Acestea sunt adaptate conditiilor din Romania prin luarea in considerare a conditiilor specifice tarii noastre si a normelor tehnice, care in mare parte sunt armonizate cu cele europene. In ceea ce priveste constructia si intretinerea, santierele din Romania au acces la materiale si tehnologii aplicate in activitatea curenta pe plan mondial, ceea ce asigura premisele obtinerii performantelor tehnice necesare unei bune fiabilitati a constructiei. As mentiona tehnologiile prin care se valorifica superior zestrea existenta a drumurilor: reciclarea "in situ" a straturilor rutiere, refolosirea mixturilor asfaltice din imbracamintile uzate, mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, straturi asfaltice subtiri si foarte subtiri, modificarea bitumului etc.
Ca proiecte mari se pot mentiona, fara niciun fel de rezerva, lucrarile de autostrazi in ansamblul lor, variantele de ocolire a zonelor metropolitane a caror complexitate caracterizeaza domeniile terasamentelor, structurilor rutiere si podurilor. Podul suspendat peste Dunare de la Braila, Autostrada A0 de ocolire a Bucurestiului, Autostrada de pe Valea Oltului sunt repere in acest sens. Dar nu as omite complexitatea si importanta lucrarilor de intretinere a infrastructurii rutiere, care are nevoie de practici performante, starea de viabilitate a drumurilor fiind extrem de importanta pentru asigurarea deplasarilor de marfuri si persoane in conditii superioare de siguranta, confort, eficienta si impact asupra mediului.
Este de remarcat introducerea in practica implementarii proiectelor de infrastructura rutiera a tehnologiei BIM, care permite o riguroasa si eficienta gestiune a acestora, incepand cu studiile tehnice in toate fazele lor, continuand cu constructia propriu-zisa si asigurand baza de date necesara si pentru fazele de exploatare si intretinere a lucrarilor.
- Cum apreciati cadrul legislativ romanesc din domeniul investitiilor in infrastructura, in acest moment, si ce considerati ca ar trebui schimbat pentru o buna derulare a activitatii in acest domeniu?
- In general, apreciez ca este asigurat cadrul legislativ in domeniul investitiilor, cu mentiunea ca eventualele elemente care afecteaza procesul de implementare a proiectelor in ansamblul lor trebuie in permanenta sesizate, analizate, rectificate si aplicate de catre cei ce lucreaza in domeniile specifice. Asa cum am mentionat anterior, drumurile locale (judetene, comunale, strazi urbane si rurale) au o pondere importanta in reteaua rutiera a tarii noastre, rolul acestora in asigurarea mobilitatii si accesibilitatii populatiei fiind evident. Consider ca se impune realizarea unui cadru legislativ si organizatoric adecvat pentru un management performant al acestor categorii de drumuri.
Trebuie, de asemenea desfasurata o continua activitate de actualizare a tuturor reglementarilor, legislative si tehnice pentru armonizarea acestora cu normele europene si adaptarea la evolutia strategiilor in domeniu si a tehnologiilor de lucru.
- Ce obiective aveti stabilite, la nivel de asociatie, in 2023 si in perspectiva (2024-2025)?
- Obiectivele din acest an si de perspectiva, fara a fi o mentionare exclusiva sunt:
• dezvoltarea asociatiei prin implicarea tuturor membrilor, actuali si viitori in atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus;
• diseminarea bunelor practici din domeniul infrastructurilor rutiere prin toate mijloacele de abordare: revista proprie, organizarea de manifestari profesionale - conferinte, simpozioane, schimburi de experienta etc.
• reunirea specialistilor din administratie, universitati, proiectare, executie, intretinere si exploatare este absolut necesara pentru realizarea de progrese tehnice in acest important domeniu;
• initierea si desfasurarea de activitati pentru formarea continua a personalului;
• participarea la Cel de-al XVII-lea Congres Mondial de Drumuri de la Praga (2-6 octombrie 2023) si dezvoltarea participarii in activitatile PIARC pentru urmatorul ciclu de lucru (2024-2027) prin inscrierea de membri in Comitetele tehnice.
Pentru atingerea obiectivelor propuse suntem in curs de imbunatatire a cadrului organizatoric prin revizuirea Statutului si Regulamentului de organizare si functionare ale asociatiei.
- Care sunt principalele provocari pe care le intampinati in activitate, in prezent?
- Principala provocare este cea de reunire a tuturor specialistilor cu activitate in domeniul rutier in asociatia noastra si identificarea de solutii de motivare a participarii acestora la activitatile pe care ni le-am propus. Continuarea si dezvoltarea colaborarii cu Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere o consideram foarte importanta pentru activitatea noastra.
De asemenea, atragerea si implicarea administratiilor locale, proiectantilor, consultantilor si antreprenorilor poate fi, cu siguranta, un factor de crestere a calitatii serviciilor oferite sectorului de drumuri, nu numai celor publice, dar si celor private si de exploatare.
Apreciez ca traditia participarii Romaniei la activitatile Asociatiei Mondiale de Drumuri. inceputa in anul 1908, odata cu primul congres mondial de drumuri de la Paris trebuie continuata, tara noastra, prin guvernul sau fiind membru activ care furnizeaza specialisti diverselor comitete tehnice si structurilor de conducere ale acesteia.