„Procesul de dezvoltare al infrastructurii de transport ar trebui sa ia in calcul sanatatea structurala pe termen lung”
Un interviu cu Mirel Samson, Sales Director la Sixense Romania.
Care sunt provocarile pe care le intampina astazi gestionarii proiectelor de infrastructura de transport? De ce anume este nevoie pentru a avea o infrastructura rutiera si feroviara mai performanta? Care este deschiderea fata de solutiile digitale, ce pot fi o rezolvare si un raspuns la problemele actuale din aceste proiecte?
Despre toate am discutat cu Mirel Samson, Sales Director la Sixense Romania. Cu o experienta manageriala si comerciala, dar si o expertiza tehnica solida, Mirel explica in continuare ce inseamna sa lucrezi pe proiecte complexe, pentru a mentine sanatatea structurala pe termen lung a mediului construit.
- Lucrati in mod special in strans legatura cu gestionari ai proiectelor de infrastructura rutiera si feroviara. Care sunt provocarile acestora in ce priveste siguranta si intretinerea pe termen lung a proiectelor lor?
Una dintre cele mai mari provocari pentru societatea moderna, pentru gestionarii infrastructurii de transport, este aceea de a continua sa ofere o infrastructura de transport sigura, eficienta si accesibila pentru persoane si marfuri. Cresterea si prosperitatea economica nu pot fi realizate fara interconectivitatea si mobilitatea fluida oferite oferita de infrastructura.
Provocarea rezultata este dubla: 1) proiectele de infrastructura care sunt in curs de dezvoltare trebuie sa fie construite intr-un mod mai rezilient, mai durabil, mai accesibil si 2) infrastructura existenta trebuie intretinuta, modernizata si reutilizata la capacitate maxima.
Infrastructura modeleaza mobilitatea. Stim si intelegem ca nu vor fi posibile schimbari majore in transport fara sprijinul unei retele de infrastructura adecvate si cu o inteligenta mai mare in utilizarea acesteia.
Investitiile in infrastructura de transport trebuie sa fie planificate intr-un mod care sa maximizeze impactul pozitiv asupra cresterii economice si sa minimizeze impactul negativ asupra mediului. Infrastructura de transport trebuie sa fie sustenabila in lumina provocarilor cu care ne confruntam.
Ca sa rezum, cele mai mari provocari pentru infrastructura de transport pot fi impartite pe trei paliere principale: infrastructura durabila, infrastructura accesibila si infrastructura disponibila.
Procesul de asset management/ de gestionare a infrastructurii de transport facut ca la carte ar trebui sa fie condus de o gandire care sa ia in calcul ciclul de viata al infrastructurii si sanatatea structurala a acesteia pe termen lung. Iar la acest capitol inca ne confruntam cu mentalitatea daunatoare ca preocuparea pentru sanatatea structurala este perceputa mai degraba ca un cost decat o investitie ce se va vedea intr-o optimizare extraordinara a tuturor operatiunilor din jurul unui asset, precum si a functionalitatii in sine a acestuia.
Este o perspectiva la care lucram si pe care o explicam de fiecare data cand avem ocazia: preocuparea pentru sanatatea pe termen lung a oricarui proiect de infrastructura este vitala, este ceva absolut normal si este o investitie ce va aduce si valoare, si o eficientizare substantiala daca ne raportam la toata durata de viata a infrastructurii.
- Dar care sunt nelamuririle lor sau lucrurile pe care e nevoie sa le clarificati cel mai frecvent atunci cand vine vorba despre monitorizarea geotehnica si structurala a proiectelor pe care le gestioneaza?
- Ceea ce trebuie sa clarificam cel mai frecvent porneste, cum spuneam mai sus, de la insasi importanta acordata acestor lucrari - ce ar trebui luate in calcul chiar din etapele de prefezabilitate sau fezabilitate.
In fazele de proiectare, constructie si exploatare a infrastructurii, managementul riscurilor geotehnice si structurale prin monitorizare sau control continuu contribuie la adaptarea proiectarii, pentru a optimiza proiectul final pentru noile structuri si pentru a garanta operabilitatea si intretinerea acestuia pe durata de viata. Aceste ultime doua aspecte se aplica si pentru structurile deja existente.
Apoi, cunoasterea reala si foarte aplicata referitoare la identificarea riscurilor si a modului in care trebuie ele monitorizate, precum si cum contribuie lucrarile de monitorizare structurala la siguranta proiectului - sunt alte doua aspecte la care exista carente in piata.
De asemenea, nu exista criterii clare de calitate referitoare la modalitatea de control pentru niciuna dintre etapele proiectului (fie ca e fezabilitate, executie sau exploatare). Nu exista nici continuitate intre etape, pentru a ne asigura ca avem un proiect coerent, iar lucrarile de monitorizare se intampla sa fie pasate dintr-o parte intr-alta, in contextul in care este nevoie sa fie un singur contract - si acela semnat direct cu Beneficiarul final, ce are responsabilitatea (si raspunderea) lor.
Pentru a intelege toate aceste lucruri si pentru a avea dimensiunea reala asupra impactului pe care il are lipsa grijii si a atentiei fata de acest capitol din viata unui proiect – sanatatea lui structurala –, este nevoie de specialisti bine pregatiti in cadrul autoritatilor publice gestionare de infrastructura, in cele din urma.
- Cat de deschisa este piata in care lucrati fata de solutiile digitale oferite? Care este, pana la urma, rolul tehnologiei in ceea ce faceti pentru clientii dvs.?
- Este dificil de spus ca piata este cu adevarat deschisa. La nivel declarativ, nu este nimeni care sa respinga aceasta idee a tehnologizarii si digitalizarii. Stim cu totii ca oricum spre asta ne indreptam.
Din teren insa, lucrurile se vad diferit, iar rezistenta e inca destul de ridicata pe alocuri. Este foarte evident ca Romania are deja un gap in ce priveste adoptarea noilor tehnologii si in procesul de constructii – mai ales atunci cand vorbim despre etapa de exploatare –, iar recuperarea ritmului in care se intampla lucrurile la nivel mondial cred ca deja costa Romania extrem de mult si ne va costa si mai mult, daca nu se vor intreprinde masurile necesare cat de repede posibil.
Pe de alta parte, pentru Romania este si o oportunitate, pentru ca solutiile digitale furnizate de catre noi in cadrul Sixense pot fi imediat implementate si utilizate, datorita tot know-how-ului nostru cumulat la nivel international – suntem de peste 25 de ani prezenti in piata si suntem pregatiti sa rezolvam toate aceste provocari.
Ca sa dau doar un exemplu, una dintre solutiile noastre cele mai apreciate pe plan local este Beyond Asset, ce contribuie la optimizarea tuturor operatiunilor din etapa de exploatare. O folosim pentru a planifica si a optimiza costurile de intretinere, pentru a avea acces la date transparente, corecte, sigure, pe baza carora se pot lua decizii informate, pentru a sti in orice moment care este starea de fapt a unui proiect de infrastructura.
Este nevoie doar sa trecem la actiune. Nivelul tehnologiei din prezent, dublat de o expertiza solida, ne permite cu siguranta sa facem urmatorul pas la nivel de siguranta, calitate si sanatate a infrastructurii de transport.
- Care sunt cele mai mari 3 provocari cu care va confruntati atunci cand vine vorba despre serviciile oferite?
- In afara de ceea ce mentionam si mai sus, cred ca trebuie inteles ca ne indreptam, vrem, nu vrem, spre o transformare digitala si spre adoptarea solutiilor digitale pe scara larga.
Nu este nimic de speriat in aceasta ecuatie – automatizarea, eficientizarea si utilizarea tehnologiei pot sa ne usureze viata, mai ales intr-un context in care presiunea pe bugete si pe performanta raman si vor continua sa ramana extrem de ridicate. Cum altfel decat planificand cat mai bine lucrurile si urmarind un proces clar, prin instrumente digitale, am putea ajunge la optimizare?
La Sixense, avem solutii pentru fiecare etapa in parte si pentru orice fel de provocari – de la etapa de executie pana la cea de exploatare, de la procesele de risk management pana la cele de asset si project management.
Important este doar sa existe deschiderea pentru a vedea toate beneficiile acestui model ce prioritizeaza sanatatea structurala pe termen lung.