SIXENSE: Cum planifici o infrastructura rezilienta?

Anul trecut, ca urmare a contextului global generat de pandemie, un termen-cheie a reiesit la suprafata pentru noi toti: rezilienta, importanta de a ne adapta si de a transforma crizele in lectii, provocarile - in experiente de invatare.

In industria in care lucrez, despre acelasi termen se discuta deja de ceva timp: rezilienta infrastructurii. In acest sens, tot anul 2020 ne-a aratat ceva important: suntem vulnerabili, exista multe amenintari care pot sa apara, e important sa fim mai bine pregatiti data viitoare.

In cazul infrastructurii, lucrurile stau exact la fel, iar paralela se aplica perfect: traim intr-o lume care se schimba extrem de rapid si de multe ori trebuie sa actionam astazi, anticipand viitorul de maine si in acelasi timp prioritizand si eficientizand bugete, ca sa maximizam beneficiile.

Cu alte cuvinte, desi este evident ca nu putem impiedica sau evita complet toate riscurile posibile - iar asta nu ar trebui sa ne paralizeze -, este important sa reducem impactul sau durata evenimentelor care pot sa afecteze infrastructura. De ce? Pentru ca atunci cand vorbim despre proiecte de infrastructura de orice fel (feroviara, rutiera, hidrotehnica etc.), vorbim despre un ecosistem intreg, deci si despre capacitatea de a reduce pierderi ce se vor reflecta la nivel social si economic pe scara larga.

Toate acestea nu sunt doar problematizari abstracte. De ce e importanta existenta unei strategii si a unui plan de rezilienta a infrastructurii si ce anume putem face sa le obtinem?

 

La un calcul simplu, modul in care arata lumea astazi ne arata ca rezilienta nu este un moft, ci o necesitate.

De exemplu, urbanizarea pune presiune pe performanta infrastructurii. Pana in 2050, se estimeaza ca doua treimi din populatia globala va locui in orase, ceea ce inseamna ca se va folosi intens de infrastructura rutiera. In contextul in care, daca ne uitam la Romania, exista multe proiecte de infrastructura care au atins deja zeci de ani de functionare, ce credeti ca se va intampla cu ele pe termen lung? Asta ca sa nu-i mai mentionam si pe cei 3 din 4 romani care sunt pur si simplu nemultumiti de infrastructura tarii (conform unui studiu Ipsos din 2019) si de starea acesteia.

Factori cum ar fi conditiile meteo extreme, respectiv dezastrele naturale sunt unele dintre riscurile cele mai amenintatoare, conform raportului Global Risks din 2017, identificate la World Economic Forum. Si acestea sunt doar o parte a problemei, insa imbatranirea si degradarea naturala a infrastructurii si incidentele provocate de oameni sunt si ele de luat in considerare. Data fiind perspectiva, un raport din 2019 realizat de World Bank ne arata ca am putea economisi pana la 4,2 trilioane de dolari pe durata de viata a unei infrastructuri, planificand de la inceput rezilienta ei (studiul este valabil pentru tarile in curs de dezvoltare, deci se aplica si pentru contextul local).

Infrastructura este, prin definitie, sociala. Deci ne priveste si ne influenteaza pe toti. Aproape in fiecare saptamana ne ajung la urechi stiri legate de un pod prabusit, de un baraj daramat, de un tunel surpat, iar toate astea se reflecta in: pierderi de vieti omenesti, circulatie si activitate intrerupta, timpi mai mari petrecuti in trafic, intarzieri, ineficienta, bugete substantial mai mari alocate pentru a repara ceva ce nu am am planificat din start, gestionat activ sau prevazut. Ce e de facut?

 

Rezilienta in infrastructura ar trebui tratata ca o prioritate. Nu suntem naivi, stim ca ne mai trebuie multe lucruri pana ajungem acolo, insa subiectul este pe masa la nivel international de foarte mult timp, aratandu-si foarte clar beneficiile (si la noi ne bucuram ca incepem sa vedem semnale in acest sens).

Dar ca sa ajungem acolo, e nevoie sa fim inarmati cu mai multe instrumente. Iata cateva dintre ele.

Este important sa incepem cat mai devreme. Preocuparea pentru monitorizarea pe termen lung a infrastructurii nu este doar un add-on sau o solutie de tip "quick fix". Cu cat ne preocupa sa o integram mai devreme intr-un proiect (inca din faza de studii/ proiectare), cu atat rezultatele se vor dovedi mai eficiente pe termen lung.

E nevoie sa intelegem si sa problematizam riscurile. Nu toate riscurile sunt la fel de importante si nu toate cer o actiune imediata. De aceea, e nevoie sa intelegem in mod particular care sunt riscurile asociate fiecarui proiect despre care este vorba si cum ar trebui ele prioritizate.

Este necesar sa ne adaptam continuu. Spuneam deja ca traim intr-o lume care se schimba intr-un ritm ametitor. Comunitatile evolueaza, apar riscuri noi, mediul se transforma. La fel cum sa fim sanatosi inseamna un proces pe termen lung – un stil de viata, nu doar o dieta -, la fel si strategia de rezilienta trebuie mentinuta continuu si imbunatatita permanent. E o constructie: caramida cu caramida.

E nevoie de o mentalitate bazata pe agilitate si pe viziune. O infrastructura ar trebui sa fie construita cu gandul ca e important sa ne folosim de ea in siguranta pentru zeci si chiar sute de ani. Cu aceasta mentalitate - deschisa, agila, orientata pe parteneriate public-privat - e important sa construim si rezilienta infrastructurii.

E important sa adoptam solutii si modele inovatoare, digitale, care ne pot ajuta. Fara o fundatie digitalizata, abilitatea de a interveni in timp util, de a lua decizii strategice, de a face scenarii si predictii - este redusa dramatic. De exemplu, Sixense Romania, parte din Sixense Group, ofera tehnologii, solutii si expertiza de monitorizare si urmarire in timp a riscurilor asociate proiectelor de infrastructura. In acest sens, BEYOND Asset este o solutie de referinta, care ne ajuta sa eficientizam bugete, timp, resurse si sa prelungim astfel durata de viata a infrastructurii.

***

Desigur, acestea sunt doar cativa dintre factorii care faciliteaza o perspectiva mai orientata spre rezilienta atunci cand vine vorba despre infrastructura. Nu sunt singurii si cu siguranta nu vom ajunge la ei peste noapte.

Insa contextul extern nu ne va mai da voie prea mult timp sa ii ignoram sau sa ii punem pe locul al doilea. Speram sa fim cu totii pregatiti pentru o schimbare de paradigma pe care e important sa o imbratisam cat mai rapid astazi ca sa avem o infrastructura mai sanatoasa, mai eficienta si mai durabila maine.