In luna septembrie a.c., la Bucuresti, a avut loc o conferinta, sustinuta de presedintele European Fire Sprinkler Network (EFSN), Alan Brinson, al carei scop declarat a fost constituit de „luarea pulsului” pietei locale de profil, in vederea promovarii intensive a unor asemenea solutii, ce si-au dovedit de-a lungul timpului eficacitatea in confruntarea cu focul. Vizita delegatiei EFSN a urmarit, printre altele, culegerea de informatii detaliate despre piata locala (referitoare la numarul de competitori, reglementarile nationale cu privire la instalarea sistemelor analizate in cadrul imobilelor, companiile specializate in montaj, certificarea si asigurarea calitatii, eventual existenta unor producatori locali de componente pentru sistemele de tip sprinkler), prezentarea profilului organizatiei si a avantajelor pe care le poate asigura firmelor de profil, precum si posibilul suport oferit pentru a asigura cresterea sanatoasa a pietei specializate. Scopul declarat al organizatiei este acela de a sustine dezvoltarea respectivului domeniu de nisa si de a demonstra necesitatea instalarii competente si intretinerii profesionale a retelelor atat in cladirile noi, cat si in cele la care, prin procesele de reabilitare, se introduc astfel de solutii tehnice. Cu alte cuvinte, obiectivul este acela de a creste numarul de sprinklere instalate pe plan mondial, precum si de a spori calitatea montajului. La momentul actual, EFSN reuneste reprezentanti ai autoritatilor publice, companii de asigurare, organisme de consultanta si certificare, asociatii comerciale, antreprenori si producatori. De la infiintarea sa, in urma cu un deceniu si jumatate, organizatia a inregistrat progrese importante in domeniu, dintre care pot fi amintite: obligativitarea instalarii de sprinklere in cladirile cu un regim mare de inaltime, precum si in centre comerciale, depozite si fabrici, la nivelul majoritatii statelor europene; aparitia unor prevederi referitoare la montajul acestora in constructiile rezidentiale; mutarea accentului de la sistemele pasive catre cele active; eliminarea unor prejudecati, conform carora instalatiile pe baza de sprinklere nu ar fi recomandate pentru anumite aplicatii, cum ar fi, de exemplu, tunelurile rutiere. Datele puse la dispozitie de Eurostat indica faptul ca, pe o piata europeana a constructiilor in crestere cu 12%, avansul pe segmentul analizat este de 20%, piata de profil consemnand o crestere de 80% din 2003 pana in prezent. Cererea este in continuu avans in special dupa dezastrul de la Grenfell, iar companiile specializate in instalare aproape nu mai pot face fata comenzilor - afirmatie valabil inclusiv in Europa de Sud. Din pacate, din punct de vedere legislativ progresele nu sunt la fel de evidente, din 2002 nemaifiind publicat niciun standard de produs in domeniu. La momentul actual, se fac eforturi insemnate la nivelul Comisiei Europene pentru incurajarea aplicarii marcajului CE, in vederea evitarii importurilor de produse netestate, precum si eliminarii costurilor suplimentare generate de testarea nationala. Toate acestea pot fi solutionate prin dezvoltarea unor standarde hEN sau a unor sisteme de agrementare de tip EOTA sau EAD. Astfel, norma EN 16925 - „Proiectarea, instalarea si intretinerea sistemelor de tip sprinkler pentru uz rezidential”, a fost deja publicata, in vreme ce standardul EN 12845 - „Proiectarea, instalarea si intretinerea sistemelor de tip sprinkler - Amendamentul 1” a trecut de etapa votului formal, in prima parte a anului urmator fiind programata a doua lectura pentru revizuirea finala. In ceea ce priveste instalatiile pe baza de „ceata de apa”, standardul EN 14972-1 se afla intr-o stare avasanta de aprobare. Alte elemente nearmonizate inca la nivel european sunt valvele de verificare si filtrele, la care insa specialistii lucreaza deja, insa in ceea ce priveste duzele - cel mai important element ale instalatiilor de acest tip procesul de reglementare nu a inceput inca. De asemenea, intr-un punct critic se situeaza si pompele centrifugale de inalta presiune, ce vor fi, cel mai probabil, acoperite de standardele din domeniul sprinklerelor. Un fapt pozitiv este acela ca protocoalele de testare (EN 14972-16, EN 14972-8, EN 14972-9 si EN 14973-3) sunt in faze avansate de aprobare. Membrii comitetului tehnic al EFSN iau parte in mod activ la activitatile diverselor comisii tehnice europene care au ca sarcina finalizarea eforturilor de standardizare, contributia acestora fiind majora, prin aducerea in discutie a unor probleme vitale si prin identificarea solutiilor optime la fiecare dintre acestea.EFSN, un model european demn de urmat de companiile locale
Alan Brinson a reflectat, in prezentarea sa de la Bucuresti, inclusiv modul de desfasurare a campaniilor europene de promovare a sprinklerelor, cum ar fi cele desfasurate in Belgia, Franta, Germania, Polonia, Marea Britanie, Spania si Italia. Urmatoarea tara pe lista EFSN ar putea fi Romania, gratie potentialului sau deosebit si a necesitatii de clarificare si reglementare a pietei de profil, inclusiv in ceea ce priveste instalarea si intretinerea corecta a sistemelor. Dupa congresul international derulat in acest an la Madrid, care a reunit 24 de standuri de prezentare si a ocazionat participarea a 170 de delegati profesionisti din intreaga lume, urmeaza un eveniment similar in 2020 la Amsterdam, care se va desfasura in 6 - 7 mai si va fi organizat in mai multe sesiuni, unde expertii vor avea ocazia de a dezbate o serie de probleme de stricta actualitate, inclusiv din punct de vedere legislativ. Dupa cum se observa cu destula usurinta, interesul pentru protectia activa impotriva incendiilor, in general, si cel care vizeaza sprinklerele, in special, este destul de pronuntat la nivel european, ceea ce ii determina pe specialistii din domeniu sa fie relativ optimisti in legatura cu perspectivele de crestere a securitatii la foc, pe termen mediu si lung. Problemele ce trebuie rezolvate in perioada urmatoare sunt destul de spinoase si implica eforturi comune pentru a fi solutionate. Daca in vestul Europei, modul de organizare este mai riguros, iar competitorii din domeniu au inteles deja ca este necesara o cooperare puternica pentru identificarea si aplicarea celor mai potrivite metode in vederea limitarii gradului de risc aferent incendiilor, in tara noastra lucrurile inca treneaza, in mare parte si din cauza autoritatilor, care inca nu reusesc sa se puna de acord pentru actualizarea sistemului national de reglementare. Este posibil ca, la fel ca in numeroase alte domenii, Romania sa ajunga sa traduca doar niste norme europene elaborate de altii, fara a avea nicio contributie constructiva in acest sens si fara a incerca sa adapteze anumite prevederi la specificul national. O asemenea politica a „strutului” este complet contraproductiva, iar acest lucru este dovedit inclusiv de eforturile depuse de expertii din statele dezvoltate ale Europei si de implicarea lor activa in directia respectiva. Probabil ca o solutie ar fi aderarea furnizorilor locali la asociatii cum este EFSN, pentru a facilita prezenta expertilor romani in locurile unde se ia decizia si se elaboreaza normele comunitare. In caz contrar si prin adoptarea unei pozitii pasive, de expectativa, este cert ca lucrurile nu vor avansa in directia dorita, iar riscul va ramane, in continuare, foarte ridicat in ceea ce priveste securitatea la incendiu. Un alt motiv pentru care este necesar aportul specialistilor locali la efortul comun european este reprezentat de experienta destul de mare pe care acestia o detin in ceea ce priveste solutiile neconforme, improvizatiile si - la limita - falsurile, care au populat, din pacate, oferta de pe piata locala si care pot fi eliminate inclusiv printr-o buna cunoastere a modalitatilor concrete, folosite la promovarea acestora si introducerea lor pe piata. Problema este cu atat mai serioasa cu cat, prin aplicarea unor sisteme neconforme, riscurile in ceea ce priveste pierderile materiale si cele de vieti omenesti sunt enorme.
Alan Brinson a reflectat, in prezentarea sa de la Bucuresti, inclusiv modul de desfasurare a campaniilor europene de promovare a sprinklerelor, cum ar fi cele desfasurate in Belgia, Franta, Germania, Polonia, Marea Britanie, Spania si Italia. Urmatoarea tara pe lista EFSN ar putea fi Romania, gratie potentialului sau deosebit si a necesitatii de clarificare si reglementare a pietei de profil, inclusiv in ceea ce priveste instalarea si intretinerea corecta a sistemelor. Dupa congresul international derulat in acest an la Madrid, care a reunit 24 de standuri de prezentare si a ocazionat participarea a 170 de delegati profesionisti din intreaga lume, urmeaza un eveniment similar in 2020 la Amsterdam, care se va desfasura in 6 - 7 mai si va fi organizat in mai multe sesiuni, unde expertii vor avea ocazia de a dezbate o serie de probleme de stricta actualitate, inclusiv din punct de vedere legislativ. Dupa cum se observa cu destula usurinta, interesul pentru protectia activa impotriva incendiilor, in general, si cel care vizeaza sprinklerele, in special, este destul de pronuntat la nivel european, ceea ce ii determina pe specialistii din domeniu sa fie relativ optimisti in legatura cu perspectivele de crestere a securitatii la foc, pe termen mediu si lung. Problemele ce trebuie rezolvate in perioada urmatoare sunt destul de spinoase si implica eforturi comune pentru a fi solutionate. Daca in vestul Europei, modul de organizare este mai riguros, iar competitorii din domeniu au inteles deja ca este necesara o cooperare puternica pentru identificarea si aplicarea celor mai potrivite metode in vederea limitarii gradului de risc aferent incendiilor, in tara noastra lucrurile inca treneaza, in mare parte si din cauza autoritatilor, care inca nu reusesc sa se puna de acord pentru actualizarea sistemului national de reglementare. Este posibil ca, la fel ca in numeroase alte domenii, Romania sa ajunga sa traduca doar niste norme europene elaborate de altii, fara a avea nicio contributie constructiva in acest sens si fara a incerca sa adapteze anumite prevederi la specificul national. O asemenea politica a „strutului” este complet contraproductiva, iar acest lucru este dovedit inclusiv de eforturile depuse de expertii din statele dezvoltate ale Europei si de implicarea lor activa in directia respectiva. Probabil ca o solutie ar fi aderarea furnizorilor locali la asociatii cum este EFSN, pentru a facilita prezenta expertilor romani in locurile unde se ia decizia si se elaboreaza normele comunitare. In caz contrar si prin adoptarea unei pozitii pasive, de expectativa, este cert ca lucrurile nu vor avansa in directia dorita, iar riscul va ramane, in continuare, foarte ridicat in ceea ce priveste securitatea la incendiu. Un alt motiv pentru care este necesar aportul specialistilor locali la efortul comun european este reprezentat de experienta destul de mare pe care acestia o detin in ceea ce priveste solutiile neconforme, improvizatiile si - la limita - falsurile, care au populat, din pacate, oferta de pe piata locala si care pot fi eliminate inclusiv printr-o buna cunoastere a modalitatilor concrete, folosite la promovarea acestora si introducerea lor pe piata. Problema este cu atat mai serioasa cu cat, prin aplicarea unor sisteme neconforme, riscurile in ceea ce priveste pierderile materiale si cele de vieti omenesti sunt enorme.
