In contextul unei cresteri continue a competitivitatii, companiile din Romania au inceput sa integreze in afacerile cotidiene inovatii precum inteligenta artificiala, smart building, big data etc. si sa investeasca tot mai mult in tehnologie si flexibilitate. Desi putin in urma firmelor din industrie si productivitate, societatile de constructii incep sa se alinieze, treptat, acestui trend, primul pas in domeniu fiind reprezentat de tehnologiile de proiectare integrata de tip BIM. Concomitent, creste interesul si pentru proiectele de responsabilitate sociala si protectia mediului, in contextul in care gradul de flexibilitate a unei companii in ceea ce priveste competitivitatea este direct dependent de marjele de profit. Astfel, marjele pot fi imbunatatite printr-o mai buna gestionare a resurselor (de exemplu, printr-un consum specific mai mic de energie si, implicit, o amprenta de carbon redusa) si companiile pot raspunde mai bine competitiei pe piata si isi pot consolida pozitia, fideliza clientii, pot promova produse sau servicii verzi tot mai apreciate pe piata si isi pot creste, in final, afacerile.Tot mai multe companii privesc la performantele de mediu in directa legatura cu cele de afaceri, crize recente precum cea generata de introducerea sistemului de taxare a circuitului ambalajelor sau cea legata de instituirea unei taxe suplimentare la depozitarea deseurilor indreptand si mai mult atentia aspectului legat de mediu. Cele doua probleme nu au fost, inca, solutionate si anii urmatori se anunta tot mai dificili pentru multe companii active in Uniunea Europeana, inclusiv in Romania, in pofida tendintei de protectionism a SUA si Marii Britanii. UE pare tot mai decisa sa nu renunte la ambitiile ei de a crea o economie europeana competitiva si prietenoasa cu mediul, mai ales din cauza faptului ca Europa nu dispune de resurse brute nelimitate si va trebui sa se reinventeze din acest punct de vedere.
In Romania, situatia este putin diferita, in conditiile in care tara noastra se afla in permanenta cu cateva decenii in urma statelor dezvoltate de pe continent. In general, firmele locale, mai ales cele din domeniul constructiilor, par, in general, multumite cu situatia lor in domeniul performantelor de mediu, desi pentru unele intrarea in vigoare a Directivei UE privind raportarea non-financiara este inca un exercitiu greu, spre imposibil. Totusi, sunt si companii (mai ales din domeniul energetic si industrial) care au luat in calcul riscurile reputationale si in legatura cu partenerii de afaceri in ce priveste sustenabilitatea de mediu, facand un pas inainte pentru a se alinia unei tendinte globale evidente, in care este tot mai dificila activitatea fara o grija pro-activa pentru mediul inconjurator. Totusi, companiile romanesti inca sufera de sindromul formalismului, evident mai ales in atitudinea multor firme de a se considera "ecologice" doar datorita obtinerii unui certificat ISO 14000. Totusi, o imbunatatire s-a inregistrat si in acest caz, in sensul ca in ultimii doi ani acest certificat a devenit mult mai dificil de obtinut. Astfel, sunt, inca, prea putine companii si organizatii care folosesc sistemele de management de mediu intr-un mod inteligent, ca instrumente care sa genereze performanta, inovatie, un bun management al riscurilor si care sa reprezinte poarta de dialog si implicare in relatie cu actionarii. De cele mai multe ori, companiile au avut ca obiectiv in sine certificarea sistemelor lor de management, trecand cu vederea oportunitatile de a valorifica potentialul real al acestora, legat de competitivitate.
Au aparut primele instrumente de evaluare a performantelor de mediu
Printre primele instrumente de evaluare a performantelor de mediu ale companiilor disponibile in Romania se afla proiectul Green Business Index (GBI), ce are deja o "istorie" de 7 ani in domeniu si s-a mentinut o ancora pentru firmele care au dorit sa treaca dincolo de aceasta mentalitate formalista. Proiectul tinteste, in primul rand, reformarea mentalitatii in mediul de afaceri din Romania cu privire la sustenabilitatea de mediu, inovatie si competitivitate.
"Ne dorim sa le oferim managerilor un instrument complet si obiectiv pentru evaluarea performantelor de mediu, precum si informatiile vitale de care au nevoie pentru a lua deciziile strategice dirijate nu doar catre conformarea legala de mediu, ci mai ales catre cresterea preocuparii fata de mediu, comunitatea locala, deopotriva cu cresterea competitivitatii. Putem spune acum, dupa cei 7 ani, ca, pe baza experientei noastre, cele peste 110 companii premiate de Green Business Index pentru performante in managementul mediului, dar si cele peste 1.500 de firme care iau parte la proiect din 2010, cu beneficii in evaluarea obiectiva si imbunatatirea performantelor de mediu si competitivitatii, nu este o simpla coincidenta sa afirmam ca cele doua sunt in stransa legatura", a declarat Raluca Fiser, presedintele Asociatiei Green Revolution, care organizeaza competitia anuala GBI.
In 2017, Asociatia Green Revolution a premiat 15 din cele mai performante companii romanesti in domeniul protectiei mediului si al economiei circulare, distinctiile fiind acordate ca urmare a participarii la competitia anuala GBI. Utilizand gratuit o platforma online de evaluare, proiect unic in Europa, peste 450 de companii din Romania au putut sa isi evalueze in 2017 performantele in managementul si protejarea mediului inconjurator, sa isi masoare amprenta de carbon si gradul de adaptare a afacerilor lor la cerintele economiei circulare, in raport cu standarde internationale.
"Desi numarul de companii inscrise in competitie nu a crescut substantial de-a lungul anilor, faptul ca avem intre cei peste 450 de participanti majoritatea companiilor din Top100, dar si ca sunt consecventi in participare, dau o valoare deosebita proiectului nostru. Am putut vedea in majoritatea cazurilor cum performantele si grija fata de mediu a acestor companii au crescut anual, si am observat ca aceasta preocupare nu a diminuat competitivitatea lor, ci dimpotriva, le-a inspirat inovatia si le-a facut sa constientizeze ca performantele de mediu si profitul nu sunt antagonice", a precizat Raluca Fiser.
Principalele trenduri sunt in schimbare
In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, in general companiile au politici si instrumente de management de mediu adoptate si implementate, pe care vor sa le extinda catre partenerii de afaceri, contractori si furnizori, incercand sa influenteze cresterea performantelor de mediu de-a lungul ciclului de viata al produsului/ serviciului si in lantul valoric al acestuia. Chiar daca obiectivul conformarii legale ramane prioritar, analistii GBI au remarcat un interes crescand catre obiective si masuri de minimizare a cantitatilor de deseurilor, foarte probabil impulsionate de regimul de taxare a deseurilor din ambalaje si a depozitarii finale, dar si catre gestiunea riscurilor intangibile ale companiilor, precum cel reputational si de brand. O alta schimbare importanta de directie consta in cresterea gradului de constientizare si asumare a riscurilor si responsabilitatilor la nivelul managementului de varf din companii, in detrimentul mai vechiului obicei de a plasa intreaga responsabilitate pe umerii managerului de mediu. Companiile din sectorul de productie continua sa foloseasca un numar mare de instrumente de design ecologic al produselor, fie ca parte a ambitiilor si obiectivelor politicilor proprii de mediu, fie ca urmare a presiunii din partea clientilor, desi produsele lor participa in numar ceva redus la scheme de etichetare ecologica.
Din punct de vedere al utilizarii resurselor, Romania consuma mult si produce putin si, in principal, bunuri cu valoare adaugata mica. Printre progresele din ultimii ani ale companiilor se afla modul si gradul de utilizare a apei, energiei si materiilor prime, mai mult prin masuri de buna gospodarire si masuri voluntare si tot mai putin prin masuri adoptate ca raspuns la obligatiile legale. "Am remarcat interesul constant al companiilor de a reduce consumurile de apa si energie, chiar daca, raportat la cifra de afaceri, investitiile acestora nu au fost semnificative. Aceasta arata ca firmele s-au concentrat indeosebi pe masuri cu rezultate imediate si cu costuri reduse, fiind, insa, un semnal incurajator. Credem ca exista inca multe oportunitati de imbunatatire, atat in domeniul apei, cat si al energiei", se arata in cel mai recent raport GBI. Utilizarea combustibililor alternativi ramane un domeniu in care nu se remarca un progres, rezultatele companiilor la acest indicator fiind cele mai slabe.
In privinta managementului si monitorizarii emisiilor atmosferice, interesul companiilor din Romania provind reducerea acestora se afla in crestere, atat in ceea ce priveste concentratiile la punctul de emisie sau evacuare in mediu, cat si cantitatile de poluanti transferati in mediul inconjurator. Aspectul cel mai interesant tine de faptul ca, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, aceste companii au adoptat masuri de reducere a emisiilor fara sa fie constranse din punct de vedere legal sau fiscal. Un aspect care s-a imbunatatit constant este activitatea de monitorizare a emisiilor. In ceea ce priveste situatia contaminarii solului si a apelor subterane, raportul GBI indica o usoara crestere a interesului companiilor pentru a cunoaste situatia contaminarii acestora in amplasamentele unde isi desfasoara activitatile, insa la nivel practic, societatile mai au inca un drum lung de parcurs.
In general, situatia companiilor in ceea ce priveste managementul deseurilor poate fi caracterizata drept acceptabila, multe dintre companiile participante la studiul GBI avand adoptate politici si obiective in domeniu, chiar daca acestea sunt in mare masura focalizate pe conformarea legala sau dirijate de cerinte legale ori constrangeri ale pietei serviciilor de managementul deseurilor. A crescut, de asemenea, numarul companiilor care isi auditeaza periodic activitatile de management al deseurilor.
Un progres semnificativ a fost inregistrat in randul companiilor care au adoptat masuri practice pentru imbunatatirea performantelor energetice ale cladirilor pe care le detin sau administreaza. Participantii la studiul GBI au manifestat, insa, un interes in scadere pentru utilizarea schemelor de certificare verde a cladirilor, dar, concomitent, o crestere a interesului pentru masuri practice de imbunatatire a performantelor lor. De exemplu, s-a dublat numarul companiilor care au adoptat masuri de flexibilizare a utilizarii cladirilor lor, semn ca doresc sa se adapteze cat mai rapid la schimbarile din pietele proprii. In acelasi timp, a crescut substantial interesul companiilor pentru implementarea de sisteme de management energetic si pentru aplicarea acestora la functiunile cladirilor nonproductive.
Promovarea obiectivelor de mediu la nivelul furnizorilor ramane un domeniu de relativ pionierat pentru companiile din Romania, insa acesta ofera oportunitati extraordinare in perioada urmatoare. Desi numarul companiilor care au adoptate politici si instrumente de incurajare a achizitiilor verzi este in constanta crestere, performantele practice care rezulta din aplicarea acestora lasa inca de dorit. Din acest motiv, odata cu trecerea acestui domeniu in zona de obligatii ale companiilor care au implementate si certificate sisteme de management de mediu conform ISO 14001, multe dintre companiile din Romania vor fi nevoite sa acorde o atentie sporita sustenabilitatii pe lantul furnizorilor, altfel vor risca pierderea certificarilor.
