CNIPMMR: Cresteri majore ale creditelor de angajament din bugetul de stat 2019

Estimarile pentru anul 2019 a principalilor indicatori macroeconomici si bugetari sunt:

- PIB - milioane lei: 1.022.472,2

- Crestere economica: 5,5%

- Inflatia medie anuala: 2,8%

- Venituri BGC - milioane lei: 341.510

- Ponderea veniturilor totale in PIB: 33,40

- Cheltuieli BGC - milioane lei: 367.628

- Ponderea cheltuielilor totale in PIB: 35,95

- Deficit - milioane lei: -26.118

- Deficit - pondere in PIB: -2,55

- Someri (numar total persoane): 287.000

- Castig salarial mediu net lei lunar: 3.085

Bugetul UE pentru 2019 - angajamente cu 6,1% mai mari decat in 2018 pentru cresterea economica si crearea de locuri de munca.

La 11 decembrie 2018, Consiliul a aprobat acordul obtinut cu Parlamentul European cu privire la bugetul UE pentru 2019. Angajamentele totale sunt stabilite la 165,8 miliarde EUR, ceea ce reprezinta o crestere de 3,2% in comparatie cu bugetul pentru 2018. Platile se ridica la 148,2 miliarde EUR, cu 2,4% mai mult decat in 2018.

Pentru a sprijini cresterea economica si crearea de locuri de munca, la subrubrica 1a (Competitivitate pentru crestere si locuri de munca) au fost aprobate angajamente in cuantum de 23,3 miliarde EUR, si anume cu 6,1% mai mult decat in 2018. Aceasta include o suplimentare substantiala pentru programul Orizont 2020, care primeste 12,3 miliarde EUR pentru sprijinirea cercetarii si inovarii, reprezentand o crestere de 9,8% fata de 2018. Mecanismul pentru interconectarea Europei este, de asemenea, consolidat, primind 3,8 miliarde EUR pentru a finanta proiecte de infrastructura in intreaga Europa (cu 37,0% mai mult decat in 2018).

Programului COSME ii sunt alocate 367 de milioane EUR (+3,7%) pentru furnizarea de sprijin intreprinderilor mici si mijlocii. In conformitate cu prioritatile UE, tinerii vor beneficia, de asemenea, de mai multe oportunitati. Programul Erasmus+ primeste o suplimentare semnificativa prin cele 2,8 miliarde EUR prevazute pentru schimburile de tineri, cu 19,5% mai mult decat in 2018. Initiativa privind ocuparea fortei de munca in randul tinerilor primeste 350 de milioane EUR in plus pentru a ajuta tinerii aflati in cautarea unui loc de munca in regiunile cu o rata ridicata a somajului. De asemenea, vor deveni disponibile mai multe posibilitati de voluntariat si de lucru in cadrul unor proiecte prin intermediul Corpului european de solidaritate, pentru care sprijinul este de peste trei ori mai mare in comparatie cu 2018 (143 de milioane EUR).

Recomandarea C.E. de ajustare structurala anuala de 1 % din PIB. Comisia a publicat pe 21 noiembrie 2018, Recomandarea COM(2018) 805 final in scopul corectarii abaterii semnificative constatate de la traiectoria de ajustare in vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. In cazul Romaniei, Comisia a constatat ca nu au fost luate masuri eficace ca raspuns la recomandarea Consiliului din luna iunie si propune Consiliului sa adopte o recomandare revizuita in vederea corectarii abaterii semnificative de la obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO). In iunie 2018, Consiliul a adresat Romaniei o recomandare de ajustare structurala anuala de 0,8% din PIB atat pentru 2018, cat si pentru 2019, in cadrul procedurii abaterii semnificative de la MTO. In lumina evolutiilor ulterioare si a faptului ca Romania nu a adoptat masuri eficace pentru a corecta abaterea semnificativa, Comisia a propus o recomandare revizuita privind o ajustare structurala anuala de cel putin 1% din PIB in 2019. Deficitul structural a crescut in Romania de la -0,5% in 2015 la -2,9% in 2016 si se preconizeaza ca va ajunge la -3,3% in 2018, -3,4% in 2019 si -4,7% in 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE.

Comisia Europeana a publicat si scrisoarea trimisa la data de 17 octombrie 2018 de ministrul Finantelor Publice, continand actiunile care vor fi realizate de Romania ca raspuns la recomandarea Consiliului din 18 iunie 2018. Pentru a asigura un deficit pe cash de 2,58% din PIB in 2019 si a corecta abaterea semnificativa de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), prin reducerea deficitului structural de la 3,17% din PIB in 2018 la 2,71% din PIB in 2019, au fost mentionate ca masuri in 2019, inghetarea salariilor bugetarilor la nivelul din luna decembrie 2018 si inghetarea valorii voucherelor de vacanta pentru bugetari la nivelul din acest an. De asemenea, numarul de angajati din sectorul public va fi mentinut la nivelul din 2018 in timp ce cheltuielile cu investitiile vor fi pastrate la un nivel estimat la 4% din PIB, acelasi cu cel preconizat pentru 2018. Gratie acestor masuri, se sustine ca atat deficitul ESA cat si cel pe cash, vor fi in linie cu limita impusa de Tratatului privind functionarea Uniunii Europene (TFUE), respectiv 3% din PIB, iar o ajustare semnificativa a deficitului bugetar este programata sa inceapa in 2019, cand deficitul ESA ar urma sa se imbunatateasca cu peste 0,5 puncte procentuale, un ritm care va fi mentinut si in 2020. Astfel, deficitul ESA va scadea de la 2,96% din PIB in 2018 la 2,38% din PIB in 2019, 1,82% din PIB in 2020 si 1,35% din PIB in 2021.

Raportul privind mecanismul de alerta (RMA), care serveste drept mecanism de detectare a potentialelor dezechilibre macroeconomice, a identificat 13 state membre care vor face obiectul unor bilanturi aprofundate in 2019, Romania fiind inclusa in aceasta categorie. Aceste bilanturi vor determina daca respectivele state membre se confrunta intr-adevar cu dezechilibre macroeconomice.

Potrivit Eurostat (Notificarea fiscala octombrie 2018), in anul 2017, Malta, Cipru, Suedia, Republica Ceha, Luxemburg, Olanda, Bulgaria, Danemarca, Germania, Croatia, Grecia, Lituania si Slovenia au inregistrat un surplus bugetar. Romania a inregistrat un deficit bugetar de 2,9% din PIB.

Bulgaria a reusit sa aiba si incasari mai mari la bugetul de stat, in conditiile in care impozitele si contributiile sunt mai mici decat cele din Romania.

Insa, Italia, a treia economie din spatiul euro, a scazut cu 0,2% in ultimul trimestru al anului trecut, dupa ce in al treilea trimestru PIB-ul avusese o scadere de 0,1%. Doua trimestre consecutive de scadere economica inseamna ca Italia a intrat in recesiune tehnica.

- Desi se recunoaste importanta sectorului IMM - contribuitor de importanta strategica la cresterea economica si crearea de locuri de munca si se mentioneaza sustinerea lui prin programe, proiectul bugetului de stat pentru 2019 nu respecta dispozitiile art. 26 alin. (1) dinLegea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare: “Anual, prin legea bugetului de stat se aloca fonduri in valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene si fonduri externe nerambursabile pentru finantarea programelor de dezvoltare si a masurilor de sprijinire a infiintarii de noi intreprinderi si de sustinere a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, la nivel national si local, prevazute in Strategia guvernamentala pentru sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii”. Potrivit Anexei nr.3/60 din proiectul bugetului pe anul 2019, pentru programele nationale derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comert si Antreprenoriat, comparativ cu realizarile din 2017 (1.233.113 mii lei credite bugetare) este prevazuta doar suma de 520 mii lei credite bugetare, in conditiile in care, potrivit executiei preliminata 2018, pentru aceste programe anul anterior au fost 865.031 mii lei credite bugetare, fiind estimata si o continua reducere a bugetului acestor programe (in 2020: 431.115 mii lei, credite de angajament si tot atat, credite bugetare; in 2021: 449.502 mii lei, credite de angajament si tot atat, credite bugetare; in 2022: 450.144 mii lei, credite de angajament si tot atat, credite bugetare).

- Desi se recunoaste importanta preventiei - in Programul de Guvernare 2017-2020 este mentionat explicit: “Unul dintre principiile de baza ale Codului economic al Romaniei va fi preventia. In acest fel, vom introduce prevederi legislative (Legea preventiei) care sa oblige autoritatile cu atributii de control sa procedeze in primul rand la educarea si perfectionarea antreprenorilor de orice fel, precum si la prevenirea greselilor de orice fel. Acest lucru inseamna de fapt ca un agent economic nu va mai putea fi sanctionat sub nicio forma, daca el nu a fost inainte indrumat si apoi prevenit. Practic, scoatem cartonasul rosu acordat direct si il inlocuim cu doua cartonase galbene”, in Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevazute cresteri importante a veniturilor din amenzi, penalitati si confiscari (37,52% raportat la 2018), in conditiile in care in anul 2018 au fost de asemenea prevazute cresteri semnificative comparativ cu 2017 a veniturilor din amenzi, penalitati si confiscari (la cap. 3501, subcap. 01 este prevazuta o crestere cu 34,66% raportat la 2017, la subcap. 50 este prevazuta o crestere cu 172,72% raportat la 2017).

- Desi in Programul de Guvernare 2017-2020 se vorbeste despre simplificarea birocratiei si reducerea cheltuielilor administrative, in Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevazute cresteri semnificative a veniturilor din taxe (“taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati”, este prevazuta o crestere cu 257,13% raportat la 2018)

- Desi se vorbeste despre crestere economica si succesul masurilor adoptate, proiectul de buget prevede continuarea aplicarii si in anul 2019 de masuri austere.

2.1. Stabilirea principalilor indicatori macroeconomici si bugetari cu un optimism nerealist, in raport cu evaluarile similare ale altor institutii: Comisia Europeana, Eurostat, Institutul National de Statistica, Comisia de Prognoza, ceea ce indica o senzitivitate foarte ridicata a agregatelor de venituri (rezultate din cresterea economica, dinamica numarului de angajati, castigului salarial brut in sectorul concurential, TVA, accize) la ipotezele avute in vedere, realizari inferioare prognozelor luate in calcul in constructia bugetara avand ca efect un deficit cu mult mai mare decat cel declarat.

2.2. Cresteri imense a creditelor de angajament, chiar si de 5.794,52% in conditiile in care raportarea se face la anul 2018, an pentru care au fost de asemenea prevazute cresteri semnificative comparativ cu 2017 a creditelor de angajament. Proiectul Bugetului de stat pentru anul 2019 continua practica din anul anterior, avand prevazut o dinamica spectaculoasa a creditelor de angajament, care ar putea deveni totodata si principala problema a situatiei bugetare in urmatorii ani. Orice constructie bugetara bazata pe programare multianuala necesita prevederi distincte: executia curenta a bugetului, pe de o parte, si executia multianuala, pe de alta parte. Creditele de angajament privesc aceasta executie multianuala a bugetului, adica sumele destinate angajarii de cheltuieli multianuale, care atrage efectuarea de plati in exercitiile bugetare viitoare. Cu cat creditele de angajament prevazute in prezent vor fi mai mari, cu atat mai mare va fi presiunea pe bugetele viitoare, prin platile care trebuie efectuate in contul cheltuielilor angajate in trecut. Un volum record de credite de angajament in 2019, va presa puternic asupra bugetelor viitoare, „bugetul paralel” astfel umflat tinand pe loc sau chiar determinand scaderea important a cheltuielile curente in viitor.

2.3. Cresteri importante de venituri, rezultate din impozite si contributii datorate de intreprinderi, in conditiile in care scad finantarile pentru programele nationale destinate sustinerii IMM-urilor si masurile de sustinere a dezvoltarii economiei sunt insuficiente (veniturile din impozitul pe venit, profit si castiguri capital personae juridice cresc cu 9,53% comparativ cu anul anterior, veniturile din impozitul pe profit creste cu 9,86% comparativ cu 2018, veniturile din impozitul pe profit de la agentii economici cresc cu 10,45% comparativ cu anul anterior, veniturile din impozitulul microintreprinderilor cresc cu 13,80% comparativ cu 2018, veniturile din impozitul pe veniturile din activitati independente cresc cu 79,47% comparativ cu anul anterior, veniturile din contributia asiguratorie pentru munca aferenta bugetului de stat creste cu 162,94%, contributiile angajatorilor cresc cu 64,35%, etc.).

2.4. Cresteri semnificative de venituri cu grad ridicat de nerealizare (exp. Incasari din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate si alte sume constatate odata cu confiscarea potrivit legii cresc cu 529,21% comparativ cu 2018).

Proiectul bugetului pe anul 2019 prevede pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comert si Antreprenoriat un buget diminuat cu 28,9% comparativ cu 2018. Potrivit Anexei nr.3/60 din proiectul bugetului pe anul 2019, pentru programele nationale derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comert si Antreprenoriat, comparativ cu realizarile din 2017 (1.233.113 mii lei credite bugetare) este prevazuta doar suma de 545.520 mii lei credite bugetare, in conditiile in care, potrivit executiei preliminata 2018, pentru aceste programe anul anterior au fost 865.031 mii lei credite bugetare, fiind estimata si o continua reducere a bugetului acestor programe (in 2020: 431.115 mii lei, credite de angajament si tot atat, credite bugetare; in 2021: 449.502 mii lei, credite de angajament si tot atat, credite bugetare; in 2022: 450.144 mii lei, credite de angajament si tot atat, credite bugetare).

Potrivit Anexei nr.3/60 din proiectul bugetului pe anul 2019, se reduc drastic creditele bugetare aferente Programului pentru stimularea infiintarii IMM-urilor “Start-Up Nation - Romania” (de la 778.895 mii lei credite bugetare in 2018, la 383.597 mii lei credite bugetare in 2019).

De asemenea, se reduce semnificativ bugetul Programului pentru dezvoltarea activitatilor de comercializare a serviciilor pe piata (de la 49.949 mii lei credite de angajament in 2018, la 15.392 mii lei credite de angajament in 2019), iar pentru Programului national de microindustrializare creditele de angajament scad de la 74.359 mii lei in 2018, la 22.678 mii lei in 2019.

Programului pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor apartinand tinerilor intreprinzatori nu mai are prevazute deloc credite de angajament, ci doar credite bugetare de 8.919 mii lei.

- Revizuirea bugetului national raportat la domeniile considerate prioritare pentru bugetul Uniunii Europene din 2019 si cresterea sumelor destinate sprijinirii cresterii economice si pentru crearea de locuri de munca;

- Revizuirea estimarilor pentru anul 2019 a principalilor indicatori macroeconomici si bugetari (in special cresterea economica: 5,5%, inflatia medie anuala: 2,8%, cursul valutar de 4,6701 lei pentru un euro, numarului de angajati, cresterea salariului brut): scenariul de crestere economica de 5,5% din constructia bugetului pe 2019 este excesiv de optimist in raport cu evaluarile similare ale altor institutii:

- principalul motor al cresterii a fost consumul privat, sustinut de reducerea impozitelor indirecte si de majorarea salariilor atat in sectorul public, cat si in sectorul privat;

- in perspectiva, cresterea PIB-ului se va reduce la 4,5% in 2018 si la 4,0% in 2019;

- se estimeaza ca consumul privat va continua sa actioneze ca principalul factor de crestere pe parcursul orizontului de prognoza;

- Boom-ul in consumul privat a dus la o crestere a importurilor;

- inflatia a inceput sa se accelereze in a doua jumatate a anului, in principal din cauza cresterii preturilor la alimente si energie;

- Inflatia globala se preconizeaza ca va continua sa creasca pe masura ce presiunile asupra cererii vor creste, iar efectul reducerilor fiscale din ianuarie 2017 se va reduce; inflatia se preconizeaza a fi de 4,1% in 2018 si de 3% in 2019;

- Dupa contractarea in 2016, investitiile totale au inceput sa creasca din nou in 2017. Ritmul de redresare, totusi, a ramas scazut, pe masura ce investitiile publice au scazut brusc pentru al doilea an consecutiv. Se estimeaza ca investitiile vor fi consolidate in urma unei ameliorari a implementarii proiectelor finantate din fonduri UE.

Si ipotezele privind dinamica numarului de angajati si a castigului salarial brut in sectorul privat sunt extrem de favorabile (preconizate sa creasca in 2019 cu 3,7%, respectiv 13,8%), in conditiile in care datele lunare publicate de Institutul National de Statistica releva un trend de incetinire vizibila a ritmului de crestere a numarului de salariati din sectorul privat, de la 4% in 2016, la 3,2% in 2017 si 1,7% in perioada ianuarie-noiembrie 2018; in acest context o accelerare la un ritm de crestere de 3,7% a numarului de salariati in sectorul concurential este nerealista, ritmului de crestere neputand depasi 1,5%-1,7%. Ritmul anual de crestere al salariului brut din sectorul privat de 13,8% avut in vedere este superior evolutiei din ultimii trei ani (10,7% in 2016, 12% in 2017, respectiv circa 11.2% in ianuarie-noiembrie 2018) si ar implica o deviatie de la ritmul de crestere a salariului brut in sectorul concurential din proiectia realizata de Comisia de Prognoza de circa 1,8%, ceea ce indica o senzitivitate ridicata a agregatelor de venituri la ipotezele privind dinamica pietei muncii (un ritm de crestere a anvelopei salariale din economie inferior cu 1% scenariului luat in calcul in constructia bugetara duce la un deficit mai mare cu 1,2 miliard de lei, respectiv 0.115% din PIB, ca urmare a veniturilor mai mici din impozitul pe venit si mai ales din contributii sociale).

- Cresterea finantarilor alocate programelor pentru IMM-uri, conform dispozitiilor art. 26 alin. (1) dinLegea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare: “Anual, prin legea bugetului de stat se aloca fonduri in valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene si fonduri externe nerambursabile pentru finantarea programelor de dezvoltare si a masurilor de sprijinire a infiintarii de noi intreprinderi si de sustinere a dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, la nivel national si local, prevazute in Strategia guvernamentala pentru sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii”;

- Cresterea investitiilor publice in vederea sustinerii dezvoltarii economice, precum si lansarea unor proiecte ample de investitii, care sa rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scazuta, ce reprezinta unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri in Romania, constituind o bariera in calea schimburilor comerciale si a dezvoltarii economice, Romania fiind in continuare pe ultimul loc intre tarile cu caracteristici similare din regiune in ceea ce priveste calitatea perceputa a infrastructurii de transport si comunicatii;

- Alocarea de fonduri pentru aplicarea de masuri de preventie in loc de cresteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalitati si confiscari, care ar trebui sa scada;

- Aplicarea ajustarii structurale anuale revizuite de cel putin 1% din PIB si punerea in aplicare a Recomandarii Comisiei din 21 noiembrie 2018;

- Punerea in aplicare a recomandarilor Fondului Monetar International (FMI) care a solicitat cresterea investitiilor publice:„In contextul unei posibile inrautatiri a situatiei fiscale, Comitetul director al FMI a recomandat autoritatilor romane sa evite politicile expansioniste, de exemplu majorarile excesive de salarii si pensii. De asemenea, Comitetul director al FMI a subliniat necesitatea “reorientarii politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investitiilor,pentru a proteja rezervele si a creste in mod sustenabil standardele de viata”;

- Cresterea volumului achizitiilor publice, facilitarea accesului IMM-urilor la contractele de achizitie produse, servicii si lucrari si respectarea termenului legal de plata de 30 de zile prevazut de dispozitiile Legii nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante si ale Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale;

- Punerea in aplicare a dispozitiilor art. 24 alin. (14) lit. d1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, modificat prin Legea nr. 62/2014: facilitarea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la fonduri externe nerambursabile, pentru ca acestea sa furnizeze doar o singura data datele necesare, precum si valorificarea bunelor practici din Uniunea Europeana, prin proiectarea si implementarea, din fonduri externe nerambursabile, a unor programe destinate intreprinderilor mici si mijlocii de tipul:

# fond de microfinantare a intreprinderilor mici si mijlocii axat pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, inovare de varf si introducerea noilor tehnologii;

# programe de cercetare, dezvoltare si consultanta privind managementul, marketingul, networkingul, investitiile in intreprinderi mici si mijlocii, in vederea furnizarii de solutii pragmatice pentru cresterea functionalitatii si performantelor firmelor pe piata interna si internationala;

# fond pentru cofinantarea realizarii de produse ecologice;

# fond pentru minigranturi pentru microintreprinderi;

# program pentru organizarea, in fiecare regiune a tarii, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finantate din fonduri europene, care sa valorifice potentialul si conditiile specifice fiecarei zone;

# fond «capital de risc»,in vederea finantarii infiintarii de start-up-uri inovative;

- Alocarea de fonduri pentru simplificarea birocratiei, pentru sustinerea cresterii economice, crearea de locuri de munca, atragerea de investitii, in loc de cresteri semnificative a veniturilor din taxe nefiscale;

- Asigurarea unei reale consultari cu partenerii sociali si a unui dialog social calitativ.