Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei prezenti la sedinta: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Florin Georgescu, vicepresedinte al Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Eugen Nicolaescu, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Marin Dinu, membru al Consiliului de administratie; Daniel Daianu, membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administratie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administratie.
In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si prognoza actualizata ale evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.
In primele interventii membrii Consiliului s-au referit la evolutia recenta a inflatiei. S-a aratat ca rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca la finalul anului trecut, urcand de la 3,23 la suta in noiembrie, la 3,32 la suta in decembrie 2017, nivel situat in interiorul intervalului de variatie al tintei stationare, dar foarte aproape de limita lui superioara si semnificativ peste valoarea prognozata. S-a observat ca pe parcursul trimestrului IV 2017 rata anuala a inflatiei a inregistrat aproape o dublare, ascensiunea ei fiind mult mai abrupta decat se anticipase. Ea a fost antrenata de toate componentele majore ale IPC, dar mai cu seama de preturile administrate - in contextul cresterii tarifului energiei electrice -, de inflatia de baza, precum si de pretul combustibililor, influentat de marirea cotatiilor internationale ale petrolului si a accizei la carburanti; contributii mai scazute au avut componenta LFO si cea a produselor din tutun.
A fost subliniat aportul consistent adus de inflatia CORE2 ajustat, a carei dinamica anuala si-a accelerat cresterea pana la 2,5 la suta in decembrie 2017, sensibil peste valoarea anticipata, de la 1,8 la suta in septembrie. S-a apreciat ca evolutia este in consonanta cu noua amplificare peste asteptari a gap-ului pozitiv al PIB consemnata in trimestrul III si cu probabila prelungire a tendintei lui ascendente in trimestrul IV, precum si cu dinamica sustinuta a costurilor unitare cu forta de munca. Totodata, in conditiile in care miscarea ascendenta a fost mai pregnanta pe segmentul produselor alimentare si apoi pe cel al serviciilor, au fost reliefate si influentele provenite din dinamica preturilor internationale ale unor materii prime agroalimentare, precum si din relativa slabire a leului in raport cu euro, dar si cele posibil atribuibile efectelor indirecte ale majorarii cotatiei petrolului si a preturilor unor utilitati, inclusiv in contextul in care asteptarile inflationiste pe termen scurt au fost mai ferm ajustate ascendent in cursul trimestrului IV. Indicativa pentru cresterea presiunilor inflationiste ale factorilor fundamentali, dar si ale unor socuri pe partea ofertei, a fost considerata si reaccelerarea in noiembrie a dinamicii anuale a preturilor de productie din industrie pentru piata interna pe segmentul bunurilor de consum, in special pe cel al bunurilor de uz curent.
Referitor la pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca noile date statistice reconfirma accelerarea semnificativ peste asteptari, pana la 8,8 la suta, a cresterii economice in trimestrul III, precum si structura generala a determinantilor sai, pe partea cererii si pe cea a ofertei, implicand o deschidere sensibil mai ampla decat cea prognozata a excedentului de cerere agregata, atenuata totusi de o crestere temporara a PIB potential, sub impactul socului pozitiv pe partea ofertei generat de anul agricol de exceptie. S-au facut referiri si la rolul determinant detinut de consumul privat - impulsionat de noi masuri de crestere a veniturilor aplicate incepand cu 1 iulie 2017, suprapuse conditiilor financiare favorabile si contextului de pe piata muncii -, precum si la contributiile pozitive aduse de formarea bruta de capital fix si de consumul administratiei publice. A fost semnalat insa si aportul negativ in crestere al exportului net, decurgand din majorarea ecartului nefavorabil dintre avansul exporturilor si cel al importurilor, provocand o cvasi-triplare a soldului negativ al balantei bunurilor si serviciilor fata de aceeasi perioada a anului anterior.
S-a apreciat, totodata, ca fiind foarte probabila reintrarea expansiunii economice pe un trend de decelerare in intervalul trimestrul IV 2017 - trimestrul I 2018, insa in conditiile mentinerii dinamicii ei anuale mult peste valorile evidentiate in prognoza din noiembrie, implicand o relativa crestere a deviatiei pozitive a PIB si a presiunilor sale inflationiste. In plus, cele mai recente date sugereaza o consolidare in trimestrul IV 2017 a rolului consumului privat de motor al cresterii economice, dar si o posibila amplificare a impactului contractionist al exportului net. In acest context, membrii Consiliului s-au aratat preocupati de prelungirea in perioada octombrie-noiembrie 2017 a tendintei de crestere a decalajului nefavorabil dintre dinamicile anuale ale exporturilor si importurilor de bunuri si servicii, contribuind decisiv la accelerarea ritmului anual de adancire a deficitului de cont curent. Au fost discutate potentiale surse ale deficitului comertului international cu bunuri, aratandu-se ca in prezent mai mult de un sfert din acesta provine de pe segmentul bunurilor alimentare, in conditiile in care sectorul intern de profil se confrunta inclusiv cu probleme de competitivitate de natura structurala, care afecteaza lantul de productie, in special in amonte.
Membrii Consiliului au exprimat ingrijorari si in legatura cu tensionarea pietei muncii. S-a remarcat ca atingerea de noi maxime ale efectivului salariatilor din economie in primele luni ale trimestrului IV 2017 a continuat sa se asocieze cu prelungirea trendului descendent al dinamicii sale anuale, avand printre cauze dificultati crescute de recrutare a personalului, semnalate inclusiv de nivelul record atins in trimestrul III de indicatorul de necorelare a pregatirii candidatilor. S-au facut de asemenea referiri la trendul descrescator al ratei somajului BIM reluat in noiembrie - conditii in care aceasta a coborat in decembrie la un nou minim istoric, de 4,6 la suta -, precum si la intentiile relativ solide de angajare indicate pentru trimestrul I 2018 de sondaje de specialitate, sugerand o noua crestere a gradului de incordare a pietei muncii dupa scurta intrerupere a acestei tendinte in a doua parte a anului 2017. In acest context au fost evidentiate nivelul inalt din perspectiva istorica la care s-a mentinut dinamica anuala a salariului mediu brut nominal in lunile octombrie-noiembrie 2017, precum si majorarea consemnata in noiembrie de variatia anuala a costurilor salariale unitare din industrie, inclusiv in unele ramuri producatoare de bunuri de consum. In acelasi timp, insa, s-a observat ca in termeni reali cresterea anuala a salariului mediu net s-a temperat usor, in principal ca urmare a accelerarii inflatiei, si ca perspectiva imediata a castigurilor salariale este marcata de incertitudini ridicate, mai ales in sectorul privat, inclusiv in contextul transferarii contributiilor datorate de angajatori in sarcina angajatilor.
In ceea ce priveste conditiile monetare, membrii Consiliului au notat evolutia principalei cotatii a pietei monetare interbancare in proximitatea ratei dobanzii de politica monetara ulterior majorarii acesteia la 2 la suta - cel mai inalt nivel din regiune si din UE. Au fost facute referiri si la recentul comportament al ratelor dobanzilor la creditele noi si la depozitele noi la termen - eterogen din perspectiva segmentelor institutionale, dar si a categoriilor de produse bancare -, implicit la caracteristicile transmisiei ratei dobanzii de politica monetara. Totodata, s-a observat ca, in pofida unei usoare incetiniri, dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat a ramas robusta in ultima luna a anului 2017, exclusiv pe seama componentei in lei, a carei pondere in total s-a majorat la 62,8 la suta.
In discutiile referitoare la noua prognoza pe termen mediu, membrii Consiliului au aratat ca traiectoria actualizata a ratei anuale prognozate a inflatiei se ridica mult deasupra limitei superioare a intervalului tintei in primele trimestre din 2018, implicit peste valorile anticipate anterior, pentru ca in 2019 aceasta sa revina, dar sa ramana in jumatatea superioara a intervalului, pe un palier relativ similar celui evidentiat in prognoza publicata in Raportul asupra inflatiei din noiembrie 2017. Astfel, dupa ce va creste probabil spre valori de 5 la suta la mijlocul anului 2018, rata anuala a inflatiei este asteptata sa coboare la 3,5 la suta in decembrie 2018 si sa se reduca foarte usor pe parcursul urmatoarelor patru trimestre, pana la 3,1 la suta, nivel similar celui prognozat anterior.
In acest context, unii membri ai Consiliului au subliniat caracterul temporar al strapungerii consistente a limitei de sus a intervalului tintei anticipate a avea loc in acest an, in conditiile in care ampla fluctuatie probabila a ratei anuale a inflatiei este atribuibila exclusiv actiunii factorilor pe partea ofertei, mai puternic inflationista pe termen scurt decat in prognoza anterioara, dar si generatoare de efecte de baza dezinflationiste relativ mai consistente incepand cu trimestrul IV 2018. Cele mai importante influente sunt asteptate sa provina din cresterile recente ale preturilor energiei electrice, gazelor naturale si energiei termice, precum si din ascensiunea pretului combustibililor, in conditiile unor cotatii mai ridicate ale petrolului si ale accizei marite la carburanti. Influente similare deriva din dinamica mai alerta a preturilor LFO, precum si din majorarile aplicate pretului tutunului in ultimele luni ale anului anterior, toate acestea suprapunandu-se in primele luni din 2018 efectelor de baza inflationiste asociate precedentelor reduceri si eliminari de impozite indirecte si scaderi de preturi administrate.
In acelasi timp, insa, membrii Consiliului s-au aratat preocupati de riscul ca acest amplu puseu inflationist provocat de socurile ofertei sa genereze efecte secundare importante prin deteriorarea anticiparilor inflationiste pe termen mediu, implicit sa amplifice eforturile si costurile readucerii sub control a inflatiei, mai ales in contextul presiunilor in urcare ale factorilor fundamentali. De aici si nevoia unui raspuns adecvat al politicii monetare. Relevante din perspectiva riscului indus de puseul inflationist au fost considerate si relatia dintre preturile interne si dinamica cursului de schimb, precum si incertitudinile asociate evolutiei viitoare a pretului combustibililor si a preturilor unor utilitati, inclusiv pe fondul volatilitatii crescute a cotatiei petrolului.
S-a remarcat totodata ca intensificarea presiunilor inflationiste ale factorilor fundamentali se prefigureaza a fi relativ mai pregnanta decat s-a anticipat anterior, in conditiile in care rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat este asteptata sa creasca relativ mai alert pe orizontul scurt de timp si sa se mentina in 2019 in jurul valorii de 3,7 la suta, fiind astfel unica responsabila de cantonarea ratei anuale prognozate a inflatiei headline in jumatatea superioara a intervalului tintei, in cursul anului viitor. S-a apreciat ca principalele surse de asemenea presiuni vor fi pozitia ciclica a economiei si trendul pronuntat ascendent al anticiparilor inflationiste pe termen scurt, carora li se vor alatura in 2019 preturile importurilor. In schimb, presiuni mai putin intense decat cele prognozate anterior sunt asteptate pe intregul orizont al proiectiei din partea costurilor salariale. In cea de-a doua parte a anului 2019, o relativa atenuare de presiuni este asteptata sa provina si din reinscrierea probabila a deviatiei pozitive a PIB pe o traiectorie descrescatoare la inceputul anului viitor.
Referindu-se la pattern-ul probabil al excedentului de cerere agregata, membrii Consiliului au sesizat ca accelerarea mult mai puternica decat cea previzionata a expansiunii economice in anul 2017 se anticipeaza a fi succedata de temperari relativ mai pronuntate ale acesteia in 2018 si 2019. Dinamica asteptata a cresterii ramane totusi robusta in 2018, continuand sa devanseze ritmul potential, dar coboara in 2019 la un nivel inferior, inclusiv in conditiile revizuirii ascendente a celui din urma; evolutiile implica un excedent de cerere agregata relativ mai amplu pana spre finalul anului 2018, si o restrangere progresiva ulterioara a acestuia, inclusiv in raport cu prognoza precedenta. S-a aratat ca perspectiva decurge in principal din probabila prelungire a caracterului expansionist al politicii fiscale si al celei de venituri in 2018, urmata de revenirea lor la o atitudine contraciclica in 2019, precum si din anticipata temperare a cresterii venitului disponibil real al populatiei, inclusiv ca efect al accelerarii inflatiei; ea presupune si o atenuare treptata a caracterului acomodativ al conditiilor monetare, anticipate a deveni cvasi-neutre in 2019, dar si o mai buna absorbtie a fondurilor europene, precum si o crestere economica mai rapida in zona euro/UE si pe plan global.
In evaluarea membrilor Consiliului, consumul gospodariilor populatiei va ramane probabil si in intervalul 2018-2019 principalul determinant al cresterii economice, in timp ce in cazul investitiilor se asteapta un aport modest, in pofida usoarei revigorari anticipate pentru 2018, iar in cel al exportului net o contributie negativa notabila, asociata cu o posibila crestere a ponderii in PIB a deficitului de cont curent. S-au exprimat din nou preocupari legate de structura cresterii economice si de nevoia redresarii solide a investitiilor, conditionata insa nu doar de realizarea celor publice si de atragerea fondurilor europene, dar si de increderea investitorilor, dependenta la randul ei de evolutia fundamentelor economiei si de calitatea mediului de afaceri, a cadrului de guvernanta si a celui legislativ.
In urma analizei, membrii Consiliului au considerat ca actualul context reclama cresterea cu inca 0,25 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara. In sprijinul reactiei a fost invocata si persistenta riscurilor in sens ascendent decurgand din conduita din acest an a politicii fiscale si a celei de venituri sau dintr-o structura a cheltuielilor bugetare orientata in continuare spre sustinerea consumului in defavoarea investitiilor publice, de natura sa prejudicieze potentialul de crestere a economiei romanesti si sa conduca pe termen mediu la valori relativ mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB, implicit ale ratei inflatiei, dar si ale deficitului de cont curent.
Au fost, de asemenea, evidentiate riscurile in sus induse de o eventuala crestere mai ampla a costurilor firmelor, concomitent cu o restrangere a marjelor lor de profit, in principal sub influenta noilor masuri fiscale si de venituri, dar si a tensionarii pietei muncii. S-au semnalat si amplificarea recenta a volatilitatii pe piata financiara internationala, dar si potentiala crestere peste asteptari a economiei zonei euro si a celei globale, in contextul expansiunii sincronizate peste trend a economiilor dezvoltate si a celor emergente, favorizata si de prelungirea caracterului relaxat al conditiilor financiare pe plan global.
Membrii Consiliului au apreciat aceste riscuri ca fiind dominante in actualul context. Au fost insa remarcate si incertitudinile legate de transferul catre angajati a obligatiilor privind contributiile sociale, precum si de potentiale corectii fiscale efectuate in acest an in vederea incadrarii deficitului bugetar in plafonul de 3 la suta din PIB. S-au facut, de asemenea, referiri la tendinta de scadere a increderii populatiei si a companiilor, precum si la alte posibile efecte adverse exercitate asupra mediului de afaceri de pachetul de masuri fiscale si salariale implementat recent, dar si de incertitudinile circumscrise lui, fiind punctata si trenarea redresarii absorbtiei fondurilor europene.
Din perspectiva mediului extern, au fost mentionate persistenta inflatiei scazute in zona euro si in alte tari din UE, in pofida unei expansiuni economice robuste, precum si conduita politicilor monetare ale bancilor centrale majore, dar mai cu seama ale bancilor centrale din regiune. Membrii Consiliului au reiterat in acest context importanta unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esential inclusiv din perspectiva evitarii unei supraimpovarari a politicii monetare si a prevenirii unor efecte indezirabile in economie; unii membri ai Consiliului au mentionat intre asemenea efecte un eventual proces de re-euroizare ce ar putea afecta serios inclusiv transmisia monetara.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,25 la suta, de la nivelul de 2,00 la suta, majorarea la 1,25 la suta a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit, de la 1,00 la suta si cresterea ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,25 la suta, de la 3,00 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.