Chiar daca utilizeaza sistemul BIM in activitatea de proiectare de 10 ani, biroul Archdesign a reusit sa implementeze oficial aceasta metoda de lucru in foarte putine proiecte. "In contractele noastre de proiectare cu investitori straini, BIM-ul este o cerinta obligatorie din partea lor. Probabil ca in cativa ani vom reusi sa-i convingem si pe investitorii, constructorii si managerii de proiect romani de utilitatea lui", subliniaza arh. Victor Mihailescu, directorul general al Archdesign. In opinia sa, singura solutie in directia utilizarii la scara larga a sistemului BIM este impunerea lui de catre autoritati. In alta ordine de idei, arh. Victor Mihailescu sustine ca pandemia de coronavirus a generat o crestere a activitatii biroului de arhitectura si proiectare, cu precadere datorita dimensiunii si complexitatii proiectelor implementate.Archdesign, cu sediul in Cluj-Napoca, are o experienta de 18 ani pe piata si peste 500 de proiecte derulate, printre lucrarile de referinta realizate de companie aflandu-se cladirile Zola Office si CBC din Cluj-Napoca, sediul Vitacom din Apahida, dar si ansamblul rezidential Liberty - a doua etapa de reconversie functionala a fostei platforme industriale Libertatea, din Cluj-Napoca.
- Cum a evoluat activitatea companiei in ultimii doi ani si ce estimari aveti pentru viitor?
- Biroul nostru de arhitectura a reusit de cativa ani sa se axeze pe anumite tipuri de proiecte, cu functiuni mixte, industriale si comerciale. In prezent, avem mai multe lucrari in diferite faze de proiectare/ autorizare, precum si cateva in executie. Pe perioada pandemiei de coronavirus, ritmul activitatii companiei nu a scazut deloc, dimpotriva suntem mai aglomerati decat eram inaintea crizei sanitare si acest lucru se va transpune in urmatorii doi ani in santiere interesante. Investitorii au realizat ca acum este un moment bun pentru a consuma ciclul de proiectare, avizare si autorizare a proiectelor, astfel incat in anii urmatori sa se poata ocupa de executia lor. Momentan, piata imobiliara este la un nivel ridicat, cu multe probleme si majorari de costuri la materiile prime, si executia eficienta financiar a lucrarilor este destul de dificila. Speram ca acest lucru se va regla in perioada urmatoare si atunci, cu siguranta, vor fi mai multe proiecte in executie.
- Care a fost impactul pandemiei asupra activitatii dumneavoastra?
- Cererea a crescut in ultimele 12 luni. Nu neaparat in numarul proiectelor, ci in dimensiunea si complexitatea lor. Pentru noi, acest lucru a fost si este benefic, pentru ca am reusit sa alocam mai mult timp fiecarui proiect, ridicand astfel nivelul de optimizare. Impactul pandemiei cred ca s-a resimtit cel mai mult in modul de gestionare a activitatii de proiectare, precum si in comunicarea cu clientii, colaboratorii si autoritatile. Cred ca pandemia a demonstrat ca, daca vrem sa ne mobilizam si sa realizam lucruri marete, putem. Trebuie doar sa iesim din rutina si sa ne eficientizam modul de lucru. Sper ca si autoritatile sa inteleaga acest aspect si sa investeasca in fluidizarea proceselor de avizare/ autorizare.
- Care credeti ca vor fi tendintele in proiectare/arhitectura in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Efectele pandemiei s-au facut rapid simtite, in special in proiectele de spatii de birouri si comerciale. Aici impactul asupra utilizatorilor a fost mare si cred ca viteza de implementare a diferitelor solutii a fost foarte rapida. Producatorii au actionat instantaneu la cerintele pietei si acest lucru a trebuit gestionat de catre noi, in cadrul proiectelor aflate in desfasurare. Cred ca, asa cum spuneam si anterior, cei care si-au dorit sa schimbe ceva in bine au avut acum sansa sa o faca. Evident, normativele si legislatia in vigoare se vor modifica in viitor, tinand cont de aceste cerinte noi, iar rezultatul va duce la cresterea calitatii spatiului arhitectural si a experientei utilizatorilor.
- Cum va aliniati tendintei de digitalizare? In ce fel va influenteaza lucrul?
- Noi proiectam in sistem BIM inca de acum 10 ani. Din pacate, o facem mai mult pentru a ne asigura ca avem un proiect corect corelat cu toate specialitatile implicate, piata autohtona fiind inca departe de a intelege avantajele colaborarii in BIM. Avem, din nefericire, foarte putine proiecte in care am reusit sa implementam oficial acest sistem si cred ca singura solutie in aceasta directie este impunerea lui de catre autoritati. In contractele noastre de proiectare cu investitori straini, BIM-ul este o cerinta obligatorie din partea lor. Probabil ca in cativa ani vom reusi sa-i convingem si pe investitorii, constructorii si managerii de proiect romani de utilitatea lui.
- De ce credeti ca este atat de dificila adoptia BIM in randul autoritatilor romane?
- Digitalizarea este un lucru benefic, atata timp cat fluidizeaza procesele din cadrul fazelor de avizare/ autorizare. Implementarea digitalizarii in toate fazele este inca dificila, pentru ca o parte din persoanele implicate nu vor sa renunte la hartie si stampila. Aici ma refer la partea de verificatori de proiecte si experti. Pana cand nu va exista o legislatie clara in acest sens, digitalizarea va fi, din pacate, doar partiala. Evident, productivitatea va creste odata cu eliminarea unor procese fizice care consuma mult timp in prezent, iar eliminarea partiala sau totala a hartiei va avea un impact notabil si asupra mediului. Forta de munca nu cred ca va fi afectata in vreun fel, cred insa ca va creste eficienta unui membru al echipei raportat la un interval de timp. Iar acest lucru nu poate fi decat benefic pentru bunul mers al proiectului.
- Care sunt lectiile acestei crize medicale, din punctul dumneavoastra de vedere?
- Noi am realizat ca putem optimiza unele procese si putem colabora cel putin la fel de eficient cu partile externe implicate in proiect. Din pacate insa, lucrul de acasa nu este o solutie pentru noi, tocmai de aceea am investit in acest an pentru a ne extinde biroul si a putea asigura conditii optime intregii echipe. Arhitectura este cu si despre oameni, iar noi reusim sa fim creativi si eficienti doar cand suntem impreuna.
