Atunci cand sunt intrebati despre problemele cu care se confrunta, cei mai multi arhitecti identifica insuficienta intelegere a rolului proiectantilor de catre beneficiari ca fiind principalul aspect care influenteaza negativ activitatea specialistilor din domeniu. Aceasta viziune a fost enuntata in mai multe randuri de reprezentanti de varf ai breslei, care au tras semnale de alarma asupra faptului ca misiunea arhitecturii nu este inteleasa corect de catre societate. Arhitectura nu se regaseste in actele normative ce legifereaza constructiile
„Arhitectura este alungata din vocabular, fiind un cuvant pe cale de disparitie. Termenul lipseste din legislatia privind dezvoltarea regionala, urbanismul si constructiile”, avertizeaza arh. Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania (OAR). Practic, oficialul institutiei semaleaza faptul ca notiunea respectiva nu se regaseste in niciunul dintre cele mai importante trei acte normative ce legifereaza domeniul constructiilor: Legea urbanismului, Legea privind calitatea in constructii si Legea privind protejarea monumentelor istorice. Arh. Serban Tiganas precizeaza ca aceasta situatie se transpune si in realitatea de zi cu zi, activitatea de proiectare transformandu-se, in cazul multor proiecte de investitii, intr-un element aproape nesemnificativ. „Din pacate, arhitectura din Romania a ajuns sa se exprime in unele cazuri fara contributia directa a unui arhitect. Chiar daca, in mod categoric, proiectarea se defineste ca fiind o componenta indispensabila si extrem de importanta a activitatii de constructii, pe plan local aceasta se transforma intr-un aspect marginal”, subliniaza presedintele OAR.
Beneficiarii nu evalueaza corect munca arhitectilor
Arh. Iulius Cristea, directorul general al companiei Cristea – Arhitectura, din Bucuresti, arata ca principala dificultate a specialistilor din bransa este constituita de mentalitatea populatiei, arhitectura nefiind asimilata ca o profesie cu rol nu numai economic, ci si cultural, cu menirea de a innobila mediul constuit, proiectantul nebeneficiind in prezent de increderea cuvenita. Totodata, in opinia arh. Ion Giurca - administrator al Biroului Individual de Arhitectura (BIA) omonim din Capitala, arhitectii nu se bucura de o evaluare corecta a muncii lor, iar beneficiarii nu sunt dispusi sa plateasca decent pentru efortul de creatie al acestora. De fapt, proiectantul este receptat - de cele mai multe ori - ca o persoana ce sporeste costurile unei investitii. “In acest fel gandesc atat beneficiarii, care de multe ori nu au aproape niciun fel de cultura artistica, cat si cei instruiti care administreaza firme de distributie a materialelor de constructii. Multi inteleg implicarea proiectantului ca pe ceva inutil, fara sa aiba in vedere ca exista norme care trebuie respectate pentru ca o cladire sa aiba un aspect optim si sa fie comoda pentru utilizatori. Aceste deficiente se pot rezolva numai printr-o instruire a publicului larg cu privire la rolul arhitectului in cadrul unui proiect”, evidentiaza Doina Ileana Soldu, administrator al BIA omonim, din Bucuresti.
Arhitectul poate contribui la reducerea costurilor unui proiect
Activitatea de arhitectura, care nu presupune costuri exagerate in ansamblul unui proiect, poate optimiza lucrarile de executie din punct de vedere al bugetului, sustine arh. Sisak Tamás, reprezentant al biroului de proiectare Atelier Mass, din Cluj-Napoca. Ing. Adrian Georgescu, directorul general al companiei ADCA Proiect, din Bucuresti, apreciaza ca increderea clientilor mici si mijlocii in proiectanti este elementul de care piata de arhitectura are nevoie. “Practic, acesti clienti trebuie sa inteleaga ca proiectul este cel care ii poate aduce o reducere a investitiei si o crestere a calitatii lucrarii”, declara Adrian Georgescu.
Legislatia precara, pseudo-specialistii si slaba pregatire a noilor absolventi – elementele care inlesnesc situatia actuala
Arhitectul nu este perceput ca un profesionist ce lucreaza in favoarea investitorului si a societatii pe fondul breselor legislative din reglementarea profesiei, este de parere arh. Lilian Captari, coordonatorul biroului de proiectare Urban Office, din Bucuresti. Pe de alta parte, un alt factor ce alimenteaza aceasta viziune este reprezentat de pseudo-specialistii care elaboreaza proiecte la costuri nerealiste. “In Romania se poate observa o lipsa de incredere in proiectanti, din cauza celor ce redacteaza planuri intr-un mod neprofesionist si, care, la un pret foarte redus, realizeaza proiecte incomplete si neexecutabile”, sustine ing. Adrian Georgescu, directorul general al companiei ADCA Proiect, din Bucuresti. De asemenea, slaba pregatire a noilor absolventi si lipsa de interes si seriozitate a generatiei tinere au determinat o tendinta de deprofesionalizare a meseriei de proiectant, precizeaza arh. Gabriel Tomescu, director general al BIA omonim. “Se resimte tot mai acut o lipsa a competentei si cunostintelor specifice sau generale atat in ceea ce priveste profesia de arhitect, cat si societatea in ansamblul sau, pe fondul intrarii pe piata, mai ales in ultimii ani, a unor absolventi de invatamant, mediu sau universitar, tot mai slab pregatiti”, subliniaza arh. Gabriel Tomescu. Totodata, in opinia sa, domeniul de profil se confrunta cu un grav derapaj de la normele de deontologie profesionala, la toate nivelurile.
