FRAMES: Instabilitatea politica, inflatia si cursul euro, in topul temerilor investitorilor

Cresterea inflatiei, deprecierea leului si accentuarea blocajului financiar reprezinta principalele temeri ale investitorilor in toamna acestui an. Instabilitatea politica a revenit in prim-plan, zgomotul politic fiind de natura sa accentueze semnalele de alarma privind evolutia economiei, arata o analiza Frames, realizata in cadrul campaniei "Romania, incotro?", care  radiografiaza economia dupa 30 de ani de capitalism.

Intr-un context international plin de provocari, de la Brexit la razboiul comercial SUA-China si problemele economice din Germania, investitorii privesc cu tot mai multa neincredere starea economiei. Potrivit unui barometru de opinie realizat de compania de consultanta Frames in randul a 240 de oameni de afaceri, manageri si experti cu functii de raspundere din aproape intregul spectru economic, in perioada 1-7 octombrie 2019, 46% dintre investitori cred ca economia merge intr-o directie gresita, 39% considera ca drumul este pozitiv, iar restul au evitat sa raspunda.

Principalele temeri ale investitorilor sunt legate de cresterea inflatiei, mentionata de 67% dintre respondenti, deprecierea leului (54%) si accentuarea blocajului financiar (49%). 

"Cresterea preturilor se afla in prim-planul preocuparilor managerilor, in aceasta toamna. Tot mai multe companii incearca sa acopere din preturi problemele pe care le intampina, de la scaderea vanzarilor la blocajul financiar generat de neplata la timp a facturilor, cresterea salariilor, fortata de evolutia castigurilor din sectorul bugetar si preconizata scumpire a utilitatilor (carburanti, energie, gaze etc.), in perspectiva sezonului rece", arata concluziile analizei.

Cresterea inflatiei este urmata, in topul temerilor investitorilor, de o preconizata depreciere a leului, despre care majoritatea investitorilor cred ca va urma in perioada urmatoare. 

Intrebati cum vad evolutia monedei europene in raport cu leul in urmatoarele sase luni, 54% dintre investitori au indicat cursul in jurul nivelului de 4,80 lei/ euro. 12% dintre respondenti o vad peste nivelul de 4,8 lei, 23% se asteapta ca euro sa evolueze in intervalul 4,7-4,75 lei, in timp ce 11% au evitat sa raspunda.

"Accentuarea dezechilibrelor macroeconomice va continua sa puna presiune pe cursul valutar. Deficitul din balanta comerciala se va accentua pe fondul importurilor semnificative din ultima parte a anului. Iar la exporturi, lucrurile merg din ce in ce mai prost, pe fondul accentuarii problemelor din tarile partenere, precum Germania, principala relatie comerciala a Romaniei", afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

Accentuarea blocajului financiar se afla, de asemenea, in topul preocuparilor investitorilor. Intr-o economie in care marea majoritate a companiilor sunt slab finantate, dinamica platilor si incasarilor face diferenta dintre supravietuire si insolventa. Manageri a 7 din 10 companii declarau de altfel, recent, intr-o alta cercetare Frames, ca isi amana cu buna stiinta platile, pentru a-si acoperi probleme financiare de strica necesitate.

"Asa cum estimau managerii in Barometrul privind starea economiei in 2019, lansat la inceputul anului, neplata la timp a facturilor s-a accentuat in acest an, iar creditul furnizor s-a generalizat in economie. Principalele afectate sunt companiile mici, slab capitalizate, care, in absenta unui buffer financiar care sa le permit sa reziste pana la incasarea facturilor, ajung in incapacitate de plata’’, arata analiza.

Dincolo de cresterea inflatiei, deprecierea leului si accentuarea blocajului financiar, in topul temerilor investitorilor reapare instabilitatea politica, mentionata de 39% dintre respondenti. Fata de inceputul anului, instabilitatea politica a depasit, ca importanta pentru investitori, scaderea comenzilor, criza de pe piata fortei de munca si evolutia fiscalitatii, un semnal ca zgomotul politic si consecintele acestuia vin sa puna presiune pe climatul de business, accentuand lipsa de incredere a in economie. 

"Caderea Guvernului Dancila si discutiile privind formarea noului guvern nu erau luate in calcul in momentul realizarii barometrului, insa aceste momente vin sa confirme ca zgomotul politic devine tot mai puternic, iar consecintele pot fi semnificative. Ramane de vazut in ce masura noul cabinet va reusi sa corecteze numeroasele probleme precum cele de fiscalitate (OUG 114, supraacciza la carburanti, modificarile fiscale in cascada etc.) sau cele din piata muncii (supraimpozitarea part-time, accesul muncitorilor straini etc.) si, astfel, sa creasca increderea in economie. In perspectiva anului electoral 2020, toate aceste temeri au legatura cu nevoia de predictibilitate a cadrului fiscal, a conditiilor de business din Romania", mai precizeaza analistii Frames.

 

Toate aceste semnale de alarma ii determina pe multi dintre investitori sa adopte o politica de expectativa, in care conservarea resurselor si dezintermedierea se vor afla in prim-plan. Multe dintre investitiile private ar putea fi puse pe "hold", spun analistii.

"In constructii, de exemplu, discutiile privind modificarea Programului «Prima Casa» si restrangerea accesului la creditul imobiliar i-au determinat pe multi dezvoltatori, dincolo de cresterea preturilor, sa isi suspende o parte semnificativa din planuri pana la lamurirea situatiei, in conditiile in care majoritatea tranzactiilor aveau legatura cu Prima Casa. La fel se intampla si in transporturi, unde noua legislatie europeana risca sa afecteze in mod semnificativ business-urile autohtone. Si in alte sectoare, precum agricultura, unde, in continuare, sunt probleme cu subventiile, sau comertul, puternic afectat de inflatie, politica pasilor marunti se va afla in prim-plan in perioada urmatoare", arata analiza.

Intrebati care sunt masurile pe care autoritatile ar trebui sa le ia in perioada urmatoare pentru a asigura economiei un climat investitional favorabil, 74% au indicat asigurarea unui Cod Fiscal predictibil.

"Lipsa de predictibilitate se afla in prim-plan, intr-o perioada in care cele mai multe companii isi fac deja planurile pentru 2020. Fara un angajament clar in privinta fiscalitatii, autoritatile nu vor face altceva decat sa accentueze starea de expectativa din economie, fapt care se va traduce, in primul rind, prin anularea investitiilor si reducerea activitatii", se spune in studiul Frames.

Discutiile din spatiul public, din ultima perioada, privind modificare cotei unice si introducerea unor noi taxe pentru mediul de afaceri, in scopul echilibrarii balantei bugetare, au pus gaz pe foc, intr-o situatia si asa confuza. In topul doleantelor investitorilor s-au mai situat necesara extindere a infrastructurii de transport, mentionata de 52% dintre respondenti, reducerea birocratiei administrative (45%), simplificarea metodologiei de acces la fondurile europene (32%) si dezvoltarea serviciilor de suport informatizate (29%).

"Dincolo de investitiile in infrastructura, fara de care atragerea investitiilor straine, in sectorul greenfield, este aproape imposibila, oamenii de afaceri vor ca relatia cu statul sa fie simplificata, reducerea numarului de acte administrative fiind in prim-plan. Telul este ca interfata dintre companie si stat sa ajunga la nivelul unui portal web, a unei aplicatii de smartphone, din care investitorii sa poata realiza toate activitatile, de la infiintarea firmei la aprobari si plata taxelor si impozitelor", arata analiza.

"Noul Guvern, indiferent din ce zona politica va proveni acesta, ar trebui sa vina in fata mediului de afaceri si sa ceara, in premiera, expertiza privata in dezvoltarea unui buget national care sa aiba in prim-plan investitiile si care sa prevada resursele necesare pentru preintampinarea unei eventuale crize economice. Trebuie sa ne pregatim pentru un an 2020 plin de provocari, de incertitudine", a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

***

Barometrul Frames privind economia romaneasca a fost realizat in perioada 1 - 7 octombrie 2019, prin chestionare online, telefonic si email, pe un esantion reprezentativ de 240 de firme din diverse domenii de activitate, de la comert, la servicii financiare, agricultura, energie, confectii, IT etc.