In ultimele zile, Guvernul si Parlamentul au mai facut un pas in procesul de sustinere a mediului de afaceri in contextul pandemiei de Covid-19, si au emis o serie de reglementari pentru prelungirea acordarii unor ajutoare in domeniul relatiilor de munca si pe parcursul anului viitor si mai multa flexibilizare pentru acordarea acestora.Modificarile sunt, in general, de bun augur, in contextul in care se asteapta ca starea de alerta sa fie mentinuta pentru o buna perioada de timp si in anul urmator, insa sunt instituite si formalitati suplimentare, iar diversele acte normative contin si unele necorelari care creeaza confuzie si risc de aplicare neunitara de catre autoritati. Am sumarizat in prezentul material cele mai importante modificari din domeniul relatiilor de munca din ultima saptamana, pentru a facilita interpretarea noilor reguli de catre angajatori.
Astfel, luni, 7 decembrie 2020, in Monitorul Oficial a fost publicata o noua Ordonanta de urgenta a Guvernului cu nr. 211/2020, ce reglementeaza, in esenta, prelungirea aplicarii unor masuri de sustinere a mediului de afaceri in ceea ce priveste relatiile de munca.
La scurt timp dupa, marti, 8 decembrie 2020, a fost promulgata si Legea nr. 282/2020 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 132/2020 prin care sunt aduse modificari privind mecanismul de reducere a timpului de lucru a salariatilor (kurzarbeit), dar si cu privire la ajutorul pentru telemunca. Legeaa fost publicata in Monitorul Oficial in data de 9 decembrie 2020 si a intrat in vigoare in data de 12 decembrie 2020.
Miercuri, 9 decembrie 2020, prin Hotararea Guvernului nr. 1046/2020, s-a prelungit aplicabilitatea masurii reducerii timpului de lucru reglementata de OUG nr. 132/2020 (kurzarbeit).
Prelungirea unor masuri de sprijinire a angajatilor si profesionistilor
Prin intermediul OUG nr. 211/2020 se prelungeste, pana la data de 30 iunie 2021, masura somajului tehnic suportat din bugetul asigurarilor de somaj pentru salariatii societatilor care isi desfasoara activitatea in domenii in care exista in continuare restrictii, salariatii societatilor a caror activitate se suspenda ca urmare a anchetei epidemiologice efectuate de directiile de sanatate publica si pentru alti profesionisti.
Modificari privind reducerea timpului de lucru (kurzarbeit)
Prin intermediul HG nr. 1046/2020, Guvernul a prelungit aplicarea masurii reducerii timpului de lucru (kurzarbeit) pana la data de 30 iunie 2021. Asadar, de principiu, angajatorii vor putea recurge si in prima jumatate a anului viitor la aceasta masura de sprijin in cazul reducerii de activitate.
Tot cu privire la kurzarbeit, OUG nr. 211/2020 a adus anumite modificari si elemente de noutate privind implementarea acestui mecanism de reducere a timpului de lucru.
Desi intentia Guvernului pare ca a fost aceea de a veni in sprijinul angajatorilor si de a flexibiliza regimul juridic al kurzarbeit, o serie de modificari sunt lipsite de continut prin intrarea in vigoare a Legii nr. 282/2020, intrucat sunt reglementate si de acest act normativ. Or, intrucat Legea nr. 282/2020 a intrat in vigoare la un moment ulterior, aceasta va avea prioritate acolo unde exista suprapuneri intre cele doua acte normative.
Modificarile relevante din cele doua acte normative sunt:
- OUG 211/2020 a prevazut ca timpul de lucru va putea fi redus cu cel mult 80% din durata lunara stabilita potrivit contractului individual de munca (anterior, limita maxima era de 50%). Cu toate acestea, in paralel, aceeasi prevedere a fost modificata de Legea 282/2020. Astfel, incepand cu 12 decembrie, s-a revenit la posibilitatea de a reduce timpul de lucru cu cel mult 50% din durata acestuia, calculata pe baza saptamanala sau lunara, potrivit contractului individual de munca.
- Potrivit OUG 211/2020, cele cel putin 5 zile lucratoare de reducere a timpului de lucru nu vor mai trebui sa fie consecutive. Legea 282/2020 a mentinut aceasta prevedere.
- OUG 211/2020 mai prevede ca interdictia de a angaja personal pentru prestarea unor activitati identice ori similare cu cele prestate de salariatii al caror timp de munca este redus/ de a subcontracta activitatile desfasurate de acestia se va raporta strict la locurile de munca in care salariatii isi desfasoara efectiv activitatea, situate in perimetrul asigurat de angajator, la nivelul carora se aplica masura de reducere a timpului de lucru. Anterior, interdictia se raporta si la nivelul filialelor, sucursalelor sau altor sedii secundare, fara a fi clar daca sunt vizate doar cele unde a fost redus timpul de lucru al unor salariati sau la toate aceste unitati ale societatii. Legea 282/2020 mentine aceasta interdictie, reintroducand insa o forma a textului aproape identica cu cea initiala. Cu toate acestea, OUG nr. 211/2020 poate reprezenta un punct de reper pentru interpretarea acestei interdictii, avand in vedere ca forma initiala a textului era ambigua si putea fi interpretata inclusiv in sensul aplicarii interdictiei la nivelul tuturor sediilor secundare ale societatii, chiar daca timpul de lucru a fost redus doar in anumite astfel de sedii.
- OUG 211/2020 clarifica faptul ca interdictia cumulului indemnizatiei pentru reducerea timpului de lucru (kurzabeit) cu alte masuri enumerate la art. 7 alin. (2) din OUG nr. 132/2020 se aplica doar daca perioadele de acordare a acestora se suprapun.
Suplimentar, Legea nr. 282/2020:
- Clarifica faptul ca indemnizatia de 75% are in vedere diferenta dintre salariul de baza brut lunar din contractul individual de munca si salariul de baza brut lunar aferent orelor de munca efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de munca. Indemnizatia va fi decontata din bugetul asigurarilor pentru somaj, in cel mult 5 zile de la emiterea de catre agentia pentru ocuparea fortei de munca a deciziei prin care se constata respectarea conditiilor prevazute de lege;
- Prevede ca interdictia de remunerare suplimentara a structurii de management a angajatorului va viza doar acordarea de bonusuri, fiind eliminata referirea la „alte adaosuri”;
- Clarifica faptul ca perioadele in care salariatii beneficiaza de indemnizatia pentru reducerea timpului de munca constituie stagiu asimilat in sistemul asigurarilor pentru somaj.
- Se elimina din cuprinsul legii obligatia de a inregistra kurzarbeit in Registrul General de Evidenta a Salariatilor cel tarziu in ziua anterioara producerii acesteia.
Cu toate acestea, retinem ca potrivit HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidenta a salariatilor, care este reglementarea generala in materie, modificarea unor elemente precum salariul si durata timpului de lucru sunt obligatorii. Asadar, desi aplicatia REVISAL nu contine in prezent un camp destinat kurzarbeit si intentia Parlamentului pare a fi aceea de a elima aceasta formalitate, in continuare se poate considera ca subzista obligatia actualizarii REVISAL in temeiul regulilor generale.
Totodata, Legea nr. 282/2020 aduce urmatoarele prevederi noi pentru decontarea indemnizatiilor, ce vor fi cuprinse intr-un nou articol 1 din OUG nr. 132/2020:
- In vederea decontarii indemnizatiilor pentru reducerea timpului de lucru, angajatorii vor depune o cerere insotita de urmatoarele documente:
- copie a deciziei privind reducerea timpului de munca, semnata de angajat ca a luat la cunostinta;
- balanta lunara de verificare, pentru perioada prevazuta la art. 1 alin. (11) lit. b) (i.e., luna anterioara aplicarii masurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia);
- un acord incheiat cu reprezentantii sindicatului sau, daca nu exista un sindicat, cu reprezentantii salariatilor, referitor la procentul din numarul de salariati pentru care s-a dispus reducerea timpului de munca;
- lista persoanelor care urmeaza sa beneficieze de indemnizatia pentru reducerea timpului de munca;
- copie a documentelor de plata a salariilor, cu evidentierea platii indemnizatiei.
Un aspect de noutate este conditia de a prezenta acest acord incheiat cu reprezentantii salariatilor/ sindicatul, cu privire la numarul salariatilor pentru care s-a dispus reducerea timpului de lucru. Se pare ca ceea ce initial s-a dorit a fi o masura unilaterala a angajatorului, devine o masura consensuala ce trebuie stabilita intre angajator si partenerii de dialog social. Apoi, se ridica intrebarea cum vor proceda angajatorii unde salariatii nu si-au ales reprezentanti, respectiv unde nu a fost constituit un sindicat. In orice caz, aceasta noutate legislativa este susceptibila sa ingreuneze aplicarea kurzarbeit, deoarece este probabil ca, in cele mai multe cazuri, reprezentantii salariatilor/ sindicatul sa nu fie de acord cu reducerea timpului de lucru, ceea ce ar conduce la imposibilitatea decontarii indemnizatiilor de la stat.
De asemenea, documentatia pentru decontarea indemnizatiei va fi mult mai riguroasa, urmand sa fie necesara inclusiv dovedirea reducerii cifrei de afaceri pe baza documentelor financiar-contabile.
O alta problema poate fi ridicata de necesitatea semnarii de catre salariat a deciziei privind reducerea timpului de munca, in sensul luarii la cunostinta a acesteia. Avem in vedere mai ales societatile unde o parte sau toti salariatii lucreaza de acasa, in regim de telemunca, iar semnarea deciziei de catre salariat poate fi dificil de asigurat. Intr-o astfel de situatie, credem ca este rezonabil sa se probeze de catre angajatori comunicarea deciziei prin mijloace alternative (i.e., prin e-mail, prin posta cu confirmare de primire, executor judecatoresc), daca ulterior se poate proba si confirmarea expresa de luare la cunostinta din partea angajatilor (e.g. inclusiv prin email).
- Cererea de decontare si documentele precizate mai sus se depun de catre angajator, in format electronic sau letric, pana la data de 25 a fiecarei luni pentru plata indemnizatiei din luna anterioara, la agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana/ a municipiului Bucuresti, in raza careia isi are sediul social.
- Agentia pentru ocuparea fortei de munca va verifica documentele depuse de angajator si, in cel mult 5 zile de la depunerea corecta de catre angajator a documentatiei, va emite o decizie prin care va preciza ca sunt respectate de catre angajator conditiile prevazute de lege (cum precizam anterior, in cel mult 5 zile de la emiterea acestei decizii, agentiile au obligatia de a deconta indemnizatiile).
In practica, unii angajatori au reclamat intarzierea decontarilor indemnizatiilor, desi termenul de decontare era de 10 zile de la data depunerii cererii si a documentelor. Avand in vedere reducerea la jumatate a termenului de decontare a indemnizatiilor, va fi interesant de urmarit masura in care autoritatile judetene pentru ocuparea fortei de munca vor reusi sa respecte acest termen.
Extinderea ajutorului de telemunca si pentru salariatii care au lucrat in telemunca pe durata starii de alerta
Prin Legea nr. 282/2020 se modifica si categoria salariatilor pentru care angajatorii pot beneficia de ajutorul pentru telemunca, reglementat de art. 6 din OUG nr. 132/2020. Astfel, aceste ajutoare vor putea fi acordate angajatilor care au lucrat in regim de telemunca in perioada starii de urgenta sau a starii de alerta pentru cel putin 15 zile lucratoare.
Avand in vedere practica agentiilor pentru ocuparea fortei de munca si raspunsurile primite de la autoritatile publice in ultima perioada (inclusiv Ministerul Muncii), este foarte posibil ca, in continuare, autoritatile sa conditioneze acordarea acestui ajutor de existenta unor acte aditionale de telemunca incheiate cu salariatii relevanti, pentru care se solicita ajutorul. Bineinteles, daca de la momentul angajarii s-a prevazut in contractul individual de munca desfasurarea activitatii in regim de telemunca, aceasta conditie trebuie considerata implinita.
De asemenea, reamintim ca, potrivit unei modificari recente aduse de OUG nr. 182/2020, s-a clarificat faptul ca ajutorul nu se acorda angajatorilor care au transmis in REVISAL datele privind telemunca dupa expirarea termenului legal de inregistrare a modificarii.
Nu in ultimul rand, este important de reamintit ca ajutoarele pentru telemunca se acorda, in ordinea depunerii solicitarilor, pana la 31 decembrie 2020. Astfel, pentru a avea sanse sa beneficieze de ajutorul pentru telemunca, companiile care au indeplinit pe durata starii de alerta conditiile pentru accesarea acestuia ar trebui sa formuleze solicitarea in timp util (unele agentii din tara deja au transmis solicitantilor ca au ramas fara fonduri, asa incat mediul de afaceri asteapta noi vesti pentru suplimentarea fondurilor si solutionarea favorabila a cererilor depuse cu respectarea conditiilor legale).
*** Autori: Ioan Dumitrascu (partener), Cristina Tudoran (senior associate), Alexandru Moraru (associate)
