Evolutiile din pietele financiare sunt aproape imposibil de previzionat in acest moment. Comparatia cu criza financiara din 2008 poate functiona pana la un punct, daca ne raportam doar la pierderile financiare generate de coronavirus. Singura certitudine in acest moment este legata de preventie: nicio masura in aceasta directie nu poate fi considerata excesiva, fie ca vorbim de actiuni la nivel personal sau institutional. Totodata, mesajele de incredere si de sustinere din partea institutiilor de reglementare sunt importante in acest moment, avand in vedere ca evolutia pietelor financiare este extrem de sensibila la indicatorul „incredere”.In domeniul serviciilor financiare, preventia costa in stabilirea unui plan de continuitate a afacerii cat mai detaliat si mai aplicat pentru situatii de acest gen. Este posibil ca unele companii sa nu aiba un astfel de plan deja aprobat si testat, asadar situatia poate fi complicata.
Din ce zone provin cele mai mari riscuri pentru pietele financiare?
Existenta acestor planuri este cu atat mai importanta cu cat, deja, au fost anuntate masuri care vor produce pierderi institutiilor financiare dincolo de cele estimate deja, provenite din dificultatile companiilor direct afectate de a-si onora la timp obligatiile financiare (transport, turism etc.).
O prima masura cu efecte puternice in piata financiara este aceea anuntata de autoritatile italiene, referitoare la suspendarea platii ratelor la creditele ipotecare pe intreg teritoriul tarii. In acelasi timp, se avanseaza scenarii tot mai sumbre. Banca de investitii Goldman Sachs estimeaza ca bancile europene ar putea pierde 30 de miliarde de euro din profituri in urmatorii trei ani din cauza actualei crize.
In Romania, autoritatile de supraveghere au cerut, de asemenea, institutiilor financiare (banci, companii de asigurari etc.) sa isi actualizeze planurile de continuitate a afacerii la noul context financiar international. De altfel, institutiile care activeaza in industria financiar–bancara sunt obligate de legislatie sa implementeze astfel de planuri, pe care sa le si testeze periodic.
Totodata, pe plan local, trebuie sa tinem cont si de faptul ca, in perioade de turbulente, investitorii se retrag din pietele emergente si se refugiaza in active stabile, cum ar fi plasamentele in aur sau in obligatiuni. In aceste conditii, putem asista, in perioada urmatoare, la o depreciere a leului in fata euro si la scaderi de cotatii pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Magnitudinea acestora va depinde in mare masura de gradul de panica la care se va ajunge.
Deja, atat la bursa, cat si pe piata valutara, se resimt efectele evolutiilor din pietele financiare internationale, care, tot mai frecvent, sunt comparate cu cele din criza financiara din urma cu mai bine de zece ani. Un aspect incurajator, insa, poate fi reprezentat de faptul ca multi dintre investitorii aflati in piata financiara internationala in prezent au trecut prin criza financiara anterioara si este de asteptat sa fie mai prudenti in luarea unor decizii pe baze emotionale.
Masuri si mesaje de incurajare la nivel global
In plus, perceptia generala este ca viteza de reactie la nivel institutional, cu mesaje si masuri menite sa induca incredere in randul pietelor financiare, dar nu numai, este mult mai rapida decat in 2008.
Fondul Monetar International (FMI) a anuntat ca pune la dispozitia statelor emergente si a celor cu venituri scazute 50 de miliarde de dolari prin facilitatea sa de finantare rapida, pe fondul pandemiei de coronavirus. Pentru statele cu venituri scazute, FMI va acorda zece miliarde de dolari printr-o finantare de urgenta.
In acelasi timp, Comisia Europeana anunta ca va pune la dispozitia statelor membre un prim pachet de 7,5 miliarde de euro si un total de 25 de miliarde de euro pentru sprijinul economiilor care sufera din cauza pandemiei.
De asemenea, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica sugereaza ca bancile centrale ar trebui sa transmita semnale incurajatoare pentru a atenua turbulentele de pe pietele financiare, indicand ca ar trebui sa fie pregatite sa relaxeze si mai mult politica monetara si sa furnizeze lichiditati bancilor, daca va fi necesar.
Sa ne pregatim cat mai bine pentru orice fel de scenariu, dar sa speram la un impact cat mai mic pe toate palierele!
Material de opinie de Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România
