RO EN
Košík je prázdný

CNIPMMR: Masuri pentru accesarea de fonduri prin programul Next Generation EU

La nivelul UE, Comisia Europeana a propus un nou instrument de redresare, pentru depasirea crizei declansate de pandemia de Covid-19, intitulat Next Generation EU, in cadrul revizuirii bugetului UE pe termen lung.
Potrivit estimarilor, produsul intern brut al UE (PIB) a scazut cu aproximativ 15% in cel de al doilea trimestru al anului 2020, in comparatie cu aceeasi perioada din 2019. In total, se estimeaza ca economia UE va scadea cu peste 7% in 2020. Cu toate acestea, in scenariul cel mai pesimist al unui al doilea val si al prelungirii masurilor de izolare, s-ar ajunge peste tot la o scadere de 16% din PIB in acest an, arata o analiza a Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR).
In data de 27 mai 2020, Comisia Europeana a lansat Comunicarea "Acum este momentul Europei: sa reparam prejudiciile aduse de criza si sa pregatim viitorul pentru noua generatie".
Principalele elemente cuprinse in cadrul comunicarii sunt urmatoarele:
  • Se preconizeaza ca economia isi va relua cresterea in 2021, dar redresarea initiala va fi partiala, iar impactul crizei va fi resimtit acut atat de cetateni, cat si de intreprinderi.
  • Impactul economic al crizei va fi foarte diferit de la un sector economic la altul. Intreprinderile care furnizeaza servicii ce presupun contact fizic cu clientii sau in care locurile de munca si de intalnire cu clientii sunt aglomerate sunt cele mai afectate.
  • Daca este lasata la latitudinea fiecarei tari, redresarea economica ar putea fi incompleta, inegala si inechitabila.
 
Acesta este motivul pentru care Comisia propune un nou instrument de redresare, Next Generation EU, cu un buget de 750 miliarde euro integrat intr-un buget UE pe termen lung puternic si modern. Cuantumurile din cadrul Next Generation EU sunt alocate pentru programe individuale dupa cum urmeaza:
  • Mecanismul de redresare si rezilienta: 672,5 miliarde euro, din care imprumuturi 360 miliarde euro, din care granturi 312,5 miliarde euro;
  • REACT-EU: 47,5 miliarde euro;
  • Orizont Europa: 5 miliarde euro;
  • InvestEU: 5,6 miliarde euro;
  • Dezvoltare rurala: 7,5 miliarde euro;
  • Fondul pentru o tranzitie justa: 10 miliarde euro;
  • rescEU: 1,9 miliarde euro.
O pondere de 70% din granturile acordate prin Mecanismul de Redresare si Rezilienta este angajat in anii 2021 si 2022. Restul de 30% este pe deplin angajat pana la sfarsitul anului 2023, mai arata CNIPMMR.
 
Principalele caracteristici ale Next Generation EU
A. Atragerea de fonduri
Fondurile pentru instrumentul Next Generation EU vor proveni din suspendarea temporara a plafonului resurselor proprii la 2% din venitul national brut al UE. Comisia va putea astfel sa isi utilizeze ratingul de credit foarte ridicat pentru a imprumuta 750 miliarde euro de pe pietele financiare pentru instrumentul Next Generation EU.
Fondurile instrumentului Next Generation EU vor fi investiti in trei piloni, 500 miliarde euro sub forma de granturi si 250 miliarde euro sub forma de imprumuturi acordate statelor membre.
In plus fata de instrumentul Next Generation EU, Comisia propune un buget UE revizuit, in valoare de aproximativ 1.100 miliarde euro in perioada 2021-2027.
 
B. Investirea fondurilor
1. Primul pilon este sprijinul acordat statelor membre pentru investitii si reforme menite sa contribuie la solutionarea crizei:
  • Un nou Instrument de redresare si rezilienta cu un buget de 560 miliarde euro - distribuit sub forma de granturi si imprumuturi. Statele membre vot fi astfel sprijinite sa puna in aplicare investitiile si reformele care sunt esentiale pentru o redresare durabila.
  • Noua initiativa, REACT-UE, cu un buget de 55 miliarde euro, le va oferi statelor membre un sprijin suplimentar pentru politica de coeziune.
  • Pentru a sprijini tranzitia catre o economie verde, Comisia propune acordarea de finantare suplimentara pentru Fondul pentru o tranzitie justa si Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala.
Bugetul pentru primul pilon
  • Granturi: 402 miliarde euro;
  • Imprumuturi: 250 miliarde euro.
 
2. Al doilea pilon se refera la relansarea economiei UE prin stimularea investitiilor private:
  • Un nou Instrument de sprijin pentru solvabilitate va mobiliza resurse private pentru a oferi sprijin urgent intreprinderilor sanatoase.
  • Modernizarea InvestEU, programul de investitii emblematic al UE, marindu-i capacitatea de peste doua ori.
  • In cadrul InvestEU va fi creat Instrumentul de investitii strategice. Acesta va fi in masura sa deblocheze investitii in valoare de 150 miliarde euro datorita sumei de 15 miliarde euro alocate de instrumentul Next Generation EU.
Buget pentru al doilea pilon:
  • provizionare pentru garantii: 56,3 miliarde euro.
 
3. Al treilea pilon se refera la invatamintele trase in urma crizei:
Comisia propune crearea unui nou program de sine statator „EU4Health”, cu un buget de 9,4 miliarde euro. Aceasta va investi in prevenirea, pregatirea pentru situatii de criza, achizitionarea de medicamente si echipamente vitale, precum si in imbunatatirea rezultatelor pe termen lung in materie de sanatate.
Bugetul pentru al treilea pilon:
  • granturi: 38,7 miliarde euro, din care 10,5 provizionare pentru garantii.
Romania va obtine granturi in valoare de 9,52miliarde euro in perioda 2021-2022 si 4,27 miliarde euro in 2023, la valoarea preturilor din 2018, restul pana la suma de 33,5 de miliarde euro fiind sub forma de imprumuturi.
 
Mecanismul de accesare in cadrul Next Generation EU
Statele membre vor prezenta Comisiei planuri de recuperare si rezilienta. Pot face acest lucru in fiecare an pana cel tarziu in 2022 pana la 30 aprilie a fiecarui an, dar ar putea sa prezinte deja un prim proiect impreuna cu proiectul lor de buget national in octombrie. Pentru a oferi sprijin cat mai repede posibil, statele membre vor fi incurajate sa isi prezinte primul plan deja in acest an.
Potrivit CNIPMMR, Comisia va evalua planurile pe baza unor criterii transparente. Planurile trebuie sa abordeze in mod eficient provocarile relevante identificate in semestrul european, indiferent daca acestea contribuie la consolidarea potentialului de crestere si a rezilientei statului membru si la consolidarea coeziunii si trebuie sa contina masuri care contribuie in mod semnificativ la abordarea in mare masura a tranzitiilor ecologice si digitale. Masurile sprijinite ar trebui sa evite impactul negativ asupra climei si a mediului.
Cu conditia ca criteriile de evaluare sa fie indeplinite in mod satisfacator, Comisia va adopta o decizie care stabileste contributia financiara de care va beneficia statul membru (subventie si, daca este solicitat, imprumut), precum si etapele si obiectivele.
Pentru a informa pregatirea si punerea in aplicare a planurilor de recuperare si rezilienta ale statelor membre, Consiliul va avea, de asemenea, posibilitatea de a discuta, in contextul semestrului european, starea de recuperare, rezilienta si capacitatea de ajustare din Uniune, pe baza documentelor disponibile ale Comisiei Europene.
 
Pozitia CNIPMMR privind implementarea NGEU
CNIPMMR sustine necesitatea adoptarii de masuri pentru realizarea de programe care sa acceseze in special granturile din cadrul Next Generation EU.
Avand in vedere ca mediul de afaceri din Romania inregistreaza o deteriorare din cauza pandemie de Covid-19, implicarea reprezentantilor mediului de afaceri este esentiala in procesul de consultare publica, in elaborarea si implementarea proiectelor.
In prezent nu exista o dezbatere publica pe proiectele care pot fi depuse de Romania in cadrul instrumentului Next Generation EU.
CNIPMMR atrage atentia ca sunt necesare masuri suplimentare pentru a incuraja initiativele antreprenoriale ale IMM-urilor si astfel, cum s-a sustiut in mod constant, sa fie stabilita ca prioritate aspectele calitative ale investitiilor (deoarece, cum evidentiaza Raportul de tara din 2018 „calitatea investitiilor publice este marcata in continuare de deficiente de gestionare, de schimbari frecvente ale prioritatilor si de dificultati in ceea ce priveste absorbtia fondurilor UE, iar investitiile private sunt afectate de persistenta incertitudinii juridice si a birocratiei”).
CNIPMMR sustine, de asemenea, lansarea unor proiecte ample de investitii in educatie in economia digitala si instrumente suport pentru economia digitala, care sa fie cuprinse in programul Romania Tecu Nation:
 
Scoala
  • Dezvoltarea incepand cu ciclul primar si gimnazial a competentelor digitale si revizuirea curriculei scolare la aceste niveluri. Economia digitala presupune o forta de munca calificata si/sau dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale pentru a face business in era digitala.
 
Smart jobs
  • Formare profesionala in economia digitala - pregatirea si calificarea angajatilor pentru adaptarea la noile cerinte ale companiilor care trec in domeniul digital.
 
Afaceri in economia digitala
  • Digital business;
  • Programe de training pentru a incepe, creste si dezvolta o companie in domeniul digital.
 
Digital transformation
  • Asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor in era digitala;
  • Simplificarea procedurilor administrative si generalizarea serviciilor de e-Guvernare pentru intreprinderi.
  • In acest sens CNIPMMR propune infiintarea unui task force, format din membri ai asociatiilor mediului de afaceri, cadre univerisitare, pentru programarea si implementarea proiectelor finantate in cadrul Next Generation EU.

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter