Cea de-a zecea editie a conferintei anuale, „Perspective economice ale Romaniei”, organizata de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Franceza in Romania, a abordat subiecte precum macro dinamica economica europeana, echilibrul macroeconomic al Romaniei in context european, dar si perspective economice sectoriale pentru 2022.Intr-un an marcat de o scadere a schimburilor comerciale ale Romaniei, Franta ramane un partener economic stabil pentru Romania : „Stocul investitiilor straine directe in Romania a ajuns in 2020 la 90,8 miliarde de euro, reprezentand 42% din PIB. Conform ultimului raport BNR, Franta se situeaza pe locul 3 dupa sursa ultima de capital, cu peste 4.150 de companii si un stoc de ISD de 8,7 miliarde de euro. Dincolo de aceste cifre macro, este de notat ca aproape toate companiile CAC 40 (36 din 40) sunt prezente pe piata romaneasca si sunt adesea lideri sau co-lideri pe pietele lor. Cei 4.150 de investitori francezi angajeaza direct peste 125.000 de oameni si au o cifra de afaceri cumulata de 17 miliarde de euro.” - François Coste, Presedinte CCIFER
Aflata intr-o vizita de lucru in Romania, ministra Tranzitiei ecologice din Franta, Barbara Pompili a avut o interventie in cadrul conferintei „Perspective economice ale Romaniei”, pe subiectul provocarilor si perspectivelor in privinta tranzitiei verzi, iar Laurence Auer, Ambasadoarea Frantei in Romania, a punctat printr-un mesaj video transmis comunitatii de afaceri prioritatile franceze pentru presedintia la Consiliul Uniunii Europene, pe care Franta o va prelua in primul semestru din 2022.
„Nu va exista tranzitie ecologica fara implicarea companiilor. Pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera si a lupta impotriva schimbarilor climatice, pentru a proteja biodiversitatea si sanatatea cetatenilor europeni, pentru a face din Uniunea Europeana un continent in fruntea tranzitiei: trebuie sa ne transformam economiile. O vom face cu companiile noastre, vechi sau noi.” - Barbara Pompili (foto), Ministrul Tranzitiei ecologice, Franta
“Care va fi rolul Ambasadei Frantei in timpul presedintiei franceze? In primul rand, va fi sa facem legatura intre problemele bilaterale si economice si apoi cu agenda europeana, pentru a sincroniza prioritatile franceze cu prioritatile romanesti. Apoi, rolul Ambasadei va fi acela de a da vizibilitate proiectelor, dar si conceptelor. Astazi, presedintia franceza se va construi in jurul unui triptic, 3 concepte care vor fi dezvoltate incetul cu incetul in timpul presedintiei. Acest triptic se numeste relansare, putere, apartenenta.” - Laurence Auer, Ambasadoarea Frantei in Romania
Relatiile economice franco-romane: Franta este in continuare un partener economic privilegiat al Romaniei, fiind al treilea client, al treilea investitor strain si al saselea furnizor al sau.
De-a lungul anului 2020, comertul Romaniei a scazut cu -8,1%, ajungand la 142,7 miliarde de euro (65,8% din PIB). Restrictiile sanitare legate de pandemie au afectat semnificativ comertul exterior romanesc, afectand consumul intern, lanturile de aprovizionare din industria romaneasca, precum si cererea externa.
Desi restrictiile sanitare legate de pandemie au afectat semnificativ comertul exterior romanesc, Europa reprezinta zona economica ce realizeaza cele mai multe schimburi comerciale cu Romania (cu peste 87% din totalul comertului). Franta este in continuare un partener economic privilegiat al Romaniei, fiind al treilea client si al saselea furnizor al sau. In 2020, comertul bilateral dintre Franta si Romania s-a contractat cu -12,4% ajungand la 7,5 miliarde EUR. Cu toate acestea, balanta comerciala a redevenit excedentara, ajugand la + 15,5 milioane euro, ca urmare a unei scaderi a importurilor mai mare decat a scaderii exporturilor.Veti regasi toate aceste statistici prezentate detaliat precum si o serie de analize si testimoniale privind relatiile bilaterale franco-romane in cea de-a 6a editie a poublicatiei „Prezenta franceza in Romania”. Aceasta poate fin consultata online, pe site-ul CCIFER.
Concluziile conferintei „Perspective economice ale Romaniei” au fost trase de Siegfried Muresan, Deputat in Parlamentul European, care a abordat tematica oportunitatilor pe care PNRR le aduce Romaniei : „In ceea ce priveste PNRR (...), UE a incercat sa ia masuri care sa duca la aplanarea crizei pandemice. Am flexibilizat complet regulile la accesarea fondurilor europene, astfel incat banii sa poata fi folositi intr-o masura cat mai mare pentru combaterea pandemiei. (...) Next Generation EU este si un program de investitii, dar si un program de reforme. (...)Sunt sase domenii pe care le finantam, cu doua conditii : 37% din fondurile alocate trebuie sa mearga in proiecte ce au o componenta verde, iar 20% in proiecte ce au o componenta digitala.”
