Asociatia Romana a Bancilor (ARB), organizatie reprezentativa a comunitatii bancare romanesti, subliniaza impactul negativ care ar urma sa se propage asupra consumatorilor si in economia nationala in situatia aprobarii proiectelor de lege privind conversia monedei de plata din contractul de credit la cursul istoric plus maxim 20%, plafonarea dobanzilor, limitarea caracterului de titlu executoriu al contractelor si privind eliberarea de datorie la pretul real al cesiunii si dobanda. Comunitatea bancara solicita asigurarea unui dialog real si constructiv in dezbaterea proiectelor de lege care au implicatii multiple atat la nivelul consumatorilor, institutiilor de credit, cat si la nivel macroeconomic. Acestea se afla in dezbatere in Camera Deputatilor si conduc la cresterea riscului legislativ si la afectarea cresterii intermedierii financiare.Proiectele de lege instituie solutii fundamental gresite, care contravin deciziilor pronuntate deja de Curtea Constitutionala a Romaniei, fiind susceptibile de a aduce atingere stabilitatii financiare si de a afecta "bancile" ca parte a Infrastructurii Critice Nationale, creditarea populatiei si a companiilor, dar si increderea investitorilor in Statul Roman.
Aceste propuneri apar intr-un moment in care cadrul legislativ al activitatii bancare din Romania a suferit transformari numeroase, unele necesare pentru armonizarea legislatiei romanesti cu cea a tarilor europene, altele insa creand volatilitate in mediul de afaceri. Efectele negative se produc deja indiferent de modul de solutionare a proiectelor de lege in Parlament. In ultimii 5 ani, impredictibilitatea cadrului legislativ bancar s-a accelerat prin cresterea recurenta, de la an la an a numarului de initiative legislative, legi si regulamente (aproximativ 50 de legi noi in perioada 2014-2018). Este vital sa se asigure predictibilitate legislativa in sectorul financiar, pentru a crea premisele fara de care Romania nu poate reveni la o crestere a intermedierii financiare.
Posibilul impact al acestor proiecte de lege este relevat si de studiul de impact realizat, la solicitarea ARB, de KPMG Advisory- entitate profesionala independenta a carei reputatie este recunoscuta atat la nivel national cat si international. Studiul KPMG releva faptul ca impactul proiectelor de lege ar putea conduce la o incetinire a cresterii economice, o scadere a consumului si investitiilor, cat si la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat, pe langa alte efecte ce vor afecta consumatorii in mod direct si indirect.
Efectele pozitive directe asupra unei plaje restranse de consumatori trebuie analizate prin raportare la efectele de ansamblu asupra economiei, care afecteaza indirect toti consumatorii. Studiul KPMG arata ca o potentiala reducere a creditarii populatiei si companiilor cu 5% ca urmare a diminuarii capacitatii institutiilor de credit de a finanta sectorul privat este estimata sa conduca la reducerea consumului cu 1,95%, a investitiilor cu 0,30% si a Produsului Intern Brut cu 2,64%. Diminuarea creditarii populatiei si companiilor cu 5% ar genera un minus la Produsul Intern Brut de de 24,81 miliarde lei. Potrivit studiului de impact, principalele efecte negative sunt:
- Inasprirea conditiilor de creditare pentru consumatori/ reducerea creditarii cu impact direct asupra consumului (achizitii de locuinte, bunuri de folosinta indelungata si bunuri de larg consum) si a avutiei nete a populatiei;
- Restrangerea gamei de produse si potential a ofertei de credite pentru consumatori este de natura sa conduca la limitarea concurentei pe piata creditelor de consum;
- Costuri suplimentare pentru consumatorii pentru care se vor incepe demersurile de executare silita; vor fi nevoiti sa fie parte in litigii de obtinere a titlului executoriu;
- Anumiti consumatori ar putea beneficia de conditii de rambursare mai favorabile, ca urmare a unor constrangeri specifice la care sunt supuse institutiile de la care au luat credite;
- Reducerea creditarii pentru achizitia de locuinte poate creste presiunea asupra pietei imobiliare;
- Extinderea duratei de recuperare cu etapa de obtinere a titlului executoriu precum si presiunea generata asupra pietei secundare a creditului pot conduce la cresterea creditelor neperformante, cu afectarea directa a capacitatii de capitalizare si creditare a institutiilor de credit;
- Cresterea ratei creditelor neperformante ca urmare a reducerii eficacitatii a doua instrumente esentiale de solutionare a acestora (cadrul legal si piata secundara a creditelor) determina cresterea riscului de tara;
- Plafonarea dobanzilor cumulata cu cresterea costurilor aferente gestionarii creditelor neperformante pun presiune atat asupra veniturilor, cat si a costurilor institutiilor;
- Limitarea capacitatii institutiilor de utilizare a cesiunii de creanta in vederea gestionarii nivelului creditelor neperformante, cumulata cu aparitia litigiilor de obtinere a titlului executoriu si a impreviziunii vor conduce la incarcarea suplimentara a sistemului judiciar;
- Masurile ar putea afecta stabilitatea si perspectivele de profitabilitate ale sistemului bancar, diminuand interesul investitorilor in acest sector;
- Efectele asupra consumatorilor si institutiilor de credit pot genera efecte in lant asupra economiei in ansamblu;
- Lipsa predictibilitatii legislative poate avea consecinte negative asupra mediului de afaceri si investitiilor.
Romania a inregistrat una dintre cele mai rapide viteze de reducere a ratei creditelor neperformante dintre tarile europene, reducerea fiind de 5 ori in cinci ani, pana la 4,33% in luna noiembrie 2019. Reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru institutiile de credit capital suplimentar de 2,3 miliarde lei, care ar putea sustine un volum de credite suplimentar de 22,6 miliarde lei.
Comunitatea bancara isi manifesta intreaga disponibilitate de a participa la dezbateri constructive in cadrul comisiilor de specialitate din Camera Deputatilor pentru a prezenta pozitia intr-o maniera realista si responsabila cu privire la potentialele efecte negative pe termen mediu si lung ale proiectelor de lege asupra consumatorilor si economiei Romaniei.
