Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei elaboreaza un proiect de act normativ in vederea alocarii sumei de 1 miliard de lei, in transe, pe o perioada de patru ani, in vederea consolidarii cladirilor cu risc seismic 1 si 2 - anunta ministrul Cseke Attila. ”Investitia va servi un interes public: siguranta cetateanului in caz de cutremur”, subliniaza ministrul.Avand in vedere riscul ridicat de cutremur in zona Vrancea, marile orase si capitala tarii din vecinatatea ei, programul multianual vizeaza finantarea, din bugetul de stat, a consolidarii cladirilor aflate in proprietate privata, dar si cele detinute de persoane juridice, si cladirile care gazduiesc institutii publice, daca sunt in proprietatea sau administrarea acestora.
Administratiile publice locale vor avea posibilitatea de a propune o lista de cladiri, cu risc seismic foarte ridicat, de gradul 1 si 2, pentru a fi consolidate. Finantarea va fi nerambursabila, iar pentru persoanele juridice va fi acordata sub forma unui ajutor de stat. Cladirile private cu locuinte multiple vor putea cere finantare pentru consolidare pe baza deciziei asociatiei de proprietari.
Ministrul dezvoltarii subliniaza: finantarea de catre stat a cladirilor cu risc seismic din proprietatea unor persoane juridice private este motivata de interesul public de a proteja cetatenii aflati in cladire sau in fata acestuia in cazul unui eventual cutremur de magnitudine ridicata. Imobilele detinute de persoane juridice private si consolidate din bani publici nu vor putea fi vandute timp de zece ani, decat cu obligatia de a se plati, catre bugetul de stat, cota-parte din costurile de consolidare. ”Am introdus garantii pentru a evita deturnarea acestor investitii facute din bani publici”, a evidentiat ministrul.
Statisticile arata ca, in capitala, sunt 840 de cladiri cu risc seismic, din care 349 de gradul 1 si 367 de gradul 2. Intre 2001 si 2015 au fost reabilitate in total 547 apartamente (dintre care 322 in municipiul Bucuresti) din numai 29 de cladiri la nivel national, iar din 2015 acest proiect nu a avansat.
Proiectul de act normativ va fi in dezbatere publica timp de cel putin 30 de zile, iar ministerul de resort colaboreaza cu 37 de entitati, asociatii si autoritati in vederea imbunatatirii reglementarilor din actul normativ. ”Vrem sa propunem spre adoptare un proiect fezabil, reglementari clare si eficiente pentru a ne asigura ca investitia serveste scopul de a salva vieti in cazul unui cutremur. Legislatia in vigoare s-a dovedit a fi ineficienta. Spre deosebire de reglementarile actuale, aceasta finantare va fi una multianuala. Avem o viziune pe termen mai lung. Avem nevoie de un cadru legislativ nou, absolut necesar pentru relansarea consolidarilor de cladiri cu risc seismic”, a conchis ministrul Cseke Attila.
Solicitarile vor primi finantare in ordinea cronologica a depunerii acestora, in limita creditelor de angajament, a creditelor bugetare aprobate anual cu aceasta destinatie si a estimarilor pentru urmatorii 3 ani. Astfel, beneficiarii vor putea incheia contracte de finantare pentru care este nevoie de:
- autorizatia de construire valabila, obtinuta pe baza proiectului pentru autorizarea/desfiintarea executarii lucrarilor, reglementata prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
- devizul general cu identificarea categoriilor de cheltuieli ce se finanteaza de la bugetul de stat si cele suportate de autoritatea locala/beneficiar;
- documente care sa prezinte stadiul fizic realizat, daca este cazul.
