Intr-o interventie recenta, Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la Fondul Monetar International (FMI), a declarat ca plata arieratelor statului ar putea constitui principala conditionalitate impusa tarii noastre de organizatia financiara internationala pentru a se acorda, in toamna anului in curs, a sasea transa a finantarii stabilite prin acordul stand-by. "Fara o descrestere reala si semnificativa a arieratelor, va fi greu ca in luna septembrie sa mai primim vreo derogare din partea FMI. De altfel, misiunea de evaluare a expertilor FMI, care va sosi pe data de 26 iulie 2010 la Bucuresti, va avea trei obiective clare. Primul dintre acestea se refera la masurile ce trebuie adoptate pe termen scurt pentru a atinge tinta de deficit a anului 2010, inclusiv rectificarea bugetara, care urmeaza sa fie analizata prin prisma noilor masuri ce au fost aplicate de Guvernul Romaniei. In plan secund se va discuta despre bugetul anului 2011, urmand sa se evidentieze caracteristicile principale ale acestuia, pornind de la nivelul fixat de la precedenta misiune de evaluare, respectiv un deficit fiscal de 4,4% din PIB. In acest context, vor fi discutate atat efectele la nivelul intregului an 2011 ale masurilor adoptate, cat si propunerile pe care autoritatile romane le vor face pentru politica fiscala. Al treilea obiectiv se refera la politicile fiscale si monetare, respectiv la continuarea politicilor monetare prudente, la supravegherea atenta a intregului sistem bancar, precum si la asigurarea stabilitatii acestuia in intervalul urmator", a precizat Mihai Tanasescu. In general, analistii economici considera ca unul dintre cele mai grele capitole de negociere intre Romania si FMI a fost constituita de nivelul arieratelor. Astfel, inca din prima etapa a stabilirii acordului de imprumut, misiunea FMI a solicitat reducerea datoriilor pe care statul le are de platit catre companii. Cu toate acestea, pana in prezent, board-ul institutiei de la Washington a acordat numeroase derogari de la tinta stabilita cu guvernantii, insa partea romana nu a actionat in sensul diminuarii arieratelor, ci dimpotriva, le-a multiplicat, continuand sa acumuleze datorii. Se pare ca, de aceasta data, nu se va mai putea obtine nicio amanare din partea FMI, Guvernul Romaniei fiind obligat sa elaboreze si sa implementeze un set de procedee concrete care sa duca la indeplinirea conditionalitatilor cu privire la arierate.
Atragerea de lichiditati, o posibila solutie a executivului
In perioada 26 iulie - 4 august 2010, o misiune de evaluare a FMI, condusa de Jeffrey Franks, se va afla in vizita de lucru la Bucuresti, pentru a efectua cea de-a cincea expertiza a situatiei economice din Romania. In functie de concluziile analizei principalilor indicatori macroeconomici, precum si de capacitatea/disponibilitatea Guvernului de a implementa masurile stabilite cu partenerii internationali, board-ul executiv al FMI va aproba (sau va bloca) in luna septembrie virarea noii transe din imprumutul stand-by, in valoare de circa 900 de milioane de euro. Intre timp, se pare ca, desi oficialii Bancii Nationale a Romaniei dau asigurari ca "datoria suverana a tarii nu este deloc dramatica", desi "deficitul structural nu poate fi corectat doar prin crestere economica", analistii internationali percep situatia ca fiind mult mai dura. Astfel, potrivit agentiei Reuters, cea mai buna solutie de finantare care poate fi adoptata de executivul de la Bucuresti ar fi atragerea unor imprumuturi de 19 miliarde lei pana la sfarsitul acestui an (de pe piata interbancara), insa numai in cazul in care transele de la FMI continua sa fie aprobate, iar titlurile de trezorerie in euro scadente in luna noiembrie vor fi refinantate. Conform analistilor agentiei, "Guvernul Romaniei nu mai poate limita costurile de imprumut si risca sa fie nevoit sa plateasca pe viitor investitorilor si mai multi bani, daca nu accepta discounturile impuse acum de acestia pentru a cumpara obligatiunile statului". O alta optiune ar putea fi, in opinia expertilor, intarzierea platilor catre firme (masura adoptata si in perioada anterioara, cum ar fi amanarea rambursarilor de TVA catre firme). Insa aceasta ar fi o eroare structurala, care duce la blocarea fluxului de numerar, atat timp cat executivul continua sa achite la nivelul actual obligatiile salariale si pensiile din sistemul public. In fine, cea de-a treia solutie la care poate apela in ultima instanta Guvernul de la Bucuresti este aceea de a solicita mai multi bani de la FMI. In lipsa rezultatelor unor reforme profunde, care sa duca in mod vizibil la atingerea tintelor convenite cu oficialii Fondului, este putin probabil ca Romania sa mai poata primi finantare in acest mod, mai ales dupa intreruperea acordului cu Ungaria, moment in care reprezentantii FMI au demonstrat faptul ca sunt fermi in ceea ce priveste aplicarea procedeelor de redresare impuse de institutia financiara internationala. Evaluand obligatiunile statului roman ca "active riscante", in conformitate cu nivelul ratingului de tara (al datoriei suverane) acordat de principalele agentii internationale, Neil Shearing, analist pentru Europa emergenta (zonele de centru si de est ale continentului) din partea Capital Economics - Marea Britanie, a avertizat ca "mediul general de finantare va deveni mult mai dificil, intrucat investitorii manifesta o prudenta exagerata si se indreapta in masa catre pietele sigure ale unor state neafectate de recesiune".
Recesiunea se acutizeaza in Uniunea Europeana
Bazandu-se pe cele mai recente date publicate de institutul european de statistica Eurostat, analistii internationali au remarcat faptul ca deficitul de cont curent in Uniunea Europeana a ajuns la 34,8 miliarde euro in primul trimestru a.c., fiind in crestere fata de cele 13,4 miliarde euro din intervalul octombrie-decembrie 2009. "In perioada analizata, investitiile directe in cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene au totalizat doar 28,9 miliarde euro (in comparatie cu 65,1 miliarde euro in primul trimestru din 2009), insa, din aceasta suma, circa 26,8 milioane de euro a reprezentat cota investitiilor straine directe (nivelul acestui indicator, specific trimestrului I al anului trecut, a fost de 35,9 miliarde euro)", se arata in comunicatul Eurostat. Situatia indica, de fapt, o acutizare a recesiunii in toate statele membre UE, ale caror guverne sunt obligate sa ia masuri de reducere a deficitelor bugetare si de stimulare a investitiilor. Romania nu reprezinta o exceptie, insa, cel putin pana in prezent, membrii guvernului nu au demonstrat faptul ca au capacitatea de a identifica si aplica un pachet de masuri potrivite in vederea evitarii efectelor crizei economico-financiare. Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), se pare ca activitatea industriala si cea de export raman singurele sectoare economice in care lucrurile stau ceva mai bine. "In luna mai 2010, conform estimarilor preliminare ale INS, exporturile FOB (Free On Board) au insumat 12.460,9 milioane de lei (2.992,9 milioane de euro), iar importurile CIF (Cost, Insurance and Freight) au insumat 16.443,4 milioane de lei (3.949,9 milioane de euro). Comparativ cu luna mai 2009, exporturile au crescut cu 28,8% la valori exprimate in lei (respectiv 29,5% in cazul celor exprimate in euro), iar importurile au crescut cu 26,9% la valori exprimate in lei (27,7% la valori exprimate in euro). Fata de luna aprilie 2010, exporturile din luna mai 2010 au crescut cu 4,8% la valori exprimate in lei (3,5% la valori exprimate in euro), iar importurile au crescut cu 6,4% la valori exprimate in lei (5,1% la valori exprimate in euro). Deficitul comercial FOB-CIF in luna mai 2010 a fost de 3982,5 milioane de lei (957,0 milioane euro), mai mare cu 702,3 milioane lei (174,4 milioane euro) decat in luna mai 2009. In schimb, exporturile FOB realizate in perioada 1 ianuarie - 31 mai 2010 au fost de 57.055 milioane de lei (13.819,9 milioane de euro), iar importurile CIF au fost de 72.747,9 milioane lei (17.620,2 milioane de euro). In comparatie cu perioada similara din 2009, exporturile au crescut cu 21,5% la valori exprimate in lei (24,8% la valori exprimate in euro), iar importurile au sporit cu 14,4% la valori exprimate in lei (17,5% la valori exprimate in euro). Deficitul comercial FOB-CIF in intervalul analizat a fost de 15.692,9 milioane de lei (3.800,3 milioane de euro), cu 923,0 milioane lei (125,3 milioane euro) mai mic decat in aceeasi perioada din 2009. In consecinta, valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri a fost de 41.983,7 milioane de lei (10.166,6 milioane de euro) la expedieri si de 52.471,9 milioane de lei (12.707 milioane de euro) la introduceri, reprezentand 73,6% din exporturile totale si 72,1% din importurile totale", se arata in comunicatul INS. Dupa cum se poate observa, dinamica optima a activitatilor de import-export reprezinta un factor pozitiv pentru economie, dar nu poate influenta decisiv modificarea in sens pozitiv a principalilor indicatori care denota, in prezent, o acutizare a recesiunii. Informatii suplimentare, la www.imf.org, www.insse.ro