Europa este mai vulnerabila la o noua crestere a preturilor la energie decat alte economii majore, in special SUA, iar in cazul unei noi cresteri bruste a costurilor energiei, economiile europene cele mai afectate ar fi Romania, Ungaria si Cehia, arata analiza EY European Economic Outlook."Turbulentele recente din sistemul bancar, incepand cu falimentele unor banci americane, reprezinta un nou motiv de ingrijorare. Tensiunile financiare ar putea face ca bancile sa fie si mai reticente in acordarea de imprumuturi", precizeaza cercetarea.
In scenariul simplificat luat in calcul, turbulentele bancare vor fi tinute sub control, fara un impact semnificativ asupra economiei europene. Cu toate acestea, sentimentul de volatilitate din piata ar putea continua.
Intr-un scenariu alternativ, in care s-ar presupune ca actualele turbulente conduc la o inasprire suplimentara a conditiilor de creditare (o treime din cea din timpul crizei financiare mondiale), pana in 2025, PIB-ul din zona euro ar fi cu aproape 2% mai mic decat in scenariul simplificat.
Totodata, nivelurile ridicate ale datoriei sporesc vulnerabilitatea, in special a pietelor emergente si a economiilor in curs de dezvoltare, la eventualele turbulente de pe pietele financiare. De asemenea, acestea limiteaza capacitatea fiscala de a compensa noi socuri negative si impactul acestora asupra gospodariilor si companiilor.
"Cresterea economica a zonei euro a surprins pe plus, pe fondul unei stagnari a PIB-ului in T4 2022 si a unei cresteri modeste in T1 2023, infirmand asteptarile pentru o recesiune iminenta. Inflatia si-a depasit punctul de varf (10,6% in octombrie 2022) si a inceput sa incetineasca, determinata de scaderea preturilor la energie si de efectele acesteia. In trimestrele urmatoare, scaderea inflatiei va reduce presiunea asupra consumatorilor. Cresterea salariilor reale, dupa ce a atins un minim de -4,9% in T3 2022, se accelereaza si se asteapta sa devina pozitiva in T4 2023. In pofida tensiunilor bancare care au afectat pietele financiare in luna martie 2023, datele recente sugereaza ca tensiunile financiare au avut pana acum o influenta redusa asupra consumatorilor si companiilor", mai arata analiza.
Potrivit sursei citate, pietele cu o forta de munca rezilienta continua sa sustina veniturile consumatorilor, iar redeschiderea Chinei a contribuit la redresarea cererii la nivel global. Prin urmare, se asteapta ca majoritatea economiilor europene sa evite contractia PIB-ului in 2023.
"Prelungirea perioadei cu preturi ridicate la energie si inflatia, la care se adauga inasprirea politicii monetare, vor continua sa afecteze consumul casnic si cresterea economica. Intr-un scenariu simplificat, care ia in calcul calmarea recentelor turbulente din sectorul financiar, cresterea PIB-ului din zona euro ar urma sa scada de la 3,5% in 2022, la 0,7% in acest an si apoi sa ajunga la 1,3% in 2024 si la 1,9% in 2025. Prin urmare, este de asteptat o crestere mai lenta decat media de 1,9% inregistrata in perioada 2014-2019, inainte de pandemie. Evolutia economiilor europene va ramane cu mult sub tendintele ante-Covid, influentata atat de efectele negative pe termen lung ale pandemiei, cat si de cele ale razboiului din Ucraina", mai arata cercetarea.
In ciuda scaderii preturilor la energie, inflatia ridicata se poate dovedi persistenta.Astfel, tendinta de descrestere a inflatiei ar putea fi contrabalansata de o crestere puternica si sustinuta a salariilor, care s-a accelerat in zona euro. Incetinirea economica a provocat o oarecare atenuare a cererii de forta de munca, dar pietele fortei de munca raman mult mai restranse decat inainte de pandemie.
In plus, cresterile anterioare ale Indicelui preturilor de productie pentru bunuri de baza in Europa au fost doar partial transferate catre consumatori. In consecinta, este posibil ca inflatia Indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) al bunurilor de baza (cu exceptia componentelor volatile privind energia si alimentele) sa nu scada atat de rapid pe cat ar putea anticipa unii, din cauza scaderii inflatiei Indicelui preturilor de productie.
De asemenea, exista putine semne de diminuare a presiunilor asupra preturilor in sectorul serviciilor, desi acestea nu se mai intensifica.
"Riscul unei inflatii persistente pare sa fie confirmat de datele recente care indica o inflatie de baza mai mare decat se astepta, care nu a atins inca punctul de varf in multe din tarile europene. Prin urmare, presiunile asociate asupra preturilor se dovedesc a fi mai persistente, in special in conditiile in care pietele fortei de munca sunt contractate in multe economii.", precizeaza autorii studiului.
Desi se prognozeaza ca inflatia in Europa va scadea relativ repede in cursul anului 2023, in termeni de medie anuala, aceasta ramane ridicata. In zona euro, inflatia va ajunge la 6,1%, iar unele tari din Europa Centrala si de Est, in special Ungaria, Cehia, Polonia si Slovacia vor continua sa inregistreze o inflatie de doua cifre in 2023.Totodata, persistenta inflatiei semnaleaza ca ratele bancilor centrale ar putea ramane la un nivel ridicat pentru mai mult timp.
In zona euro, inflatia ar trebui sa atinga tinta Bancii Centrale Europene (BCE) de 2% in a doua jumatate a anului 2024, dar inflatia de baza ar putea ramane mai ridicata pana in a doua jumatate a anului 2025. Pentru multe din tarile UE, cresterea preturilor va ramane peste tintele bancilor centrale pana in 2025, iar pentru unele chiar pentru mai mult timp.
BCE va mentine o abordare dependenta de date si, din cauza incertitudinii crescute ca urmare a recentelor turbulente din sectorul financiar asupra conditiilor de creditare, se va abtine sa furnizeze recomandari in privinta ratei dobanzii. Cu toate acestea, avand in vedere ca inflatia de baza din zona euro a atins recent un nou record, iar pietele fortei de munca raman foarte puternice, EY estimeaza ca majoritatea factorilor de decizie ai BCE vor considera justificate noi majorari ale ratelor dobanzilor. Este de asteptat ca rata dobanzii la depozite a BCE sa fie majorata cu inca 75 de puncte de baza, pana la 3,75%.
In urma ultimei majorari a ratei (cu 25 de puncte de baza, pana la intervalul 4,75-5%), Fed a devenit semnificativ mai pesimista ca urmare a turbulentelor din sectorul bancar american. Cu toate acestea, o alta majorare de 25 de puncte de baza, in mai 2023, pare probabila si se asteapta, de asemenea, ca Banca Angliei sa majoreze inca o data rata de baza, pana la un varf de 4,50%.
Perspectivele economice pentru 2023 s-au imbunatatit, dar balanta riscurilor inclina spre declin. Printre principalii factori de risc sunt inflatia, care se dovedeste persistenta si piata puternica a fortei de munca, care continua sa fie o sursa majora pentru riscul de crestere a perspectivelor de inflatie.
Un alt factor de risc este reprezentat de tensiunile geopolitice, inclusiv razboiul din Ucraina, care continua sa reprezinte un risc-cheie si, daca se intensifica, ar putea duce la mai multe cresteri ale preturilor la energie si alimente (in special daca initiativa privind cerealele din Marea Neagra nu este reinnoita), ceea ce ar impinge inflatia pe o traiectorie ascendenta.
Pe de alta parte, redeschiderea Chinei, desi va atenua blocajele de aprovizionare si va sprijini cresterea globala, va spori presiunile asupra preturilor prin cresterea cererii de produse energetice, in special de gaze naturale.
"Potentialele conditii meteorologice dure ar putea exacerba dezechilibrele de pe pietele energetice, in special inaintea iernii 2023-2024. Decizia membrilor OPEC+, din 2 aprilie 2023, de a reduce productia de petrol nu face decat sa sporeasca ingrijorarile tot mai mari legate de preturile energiei si de perspectivele economice", precizeaza autorii studiului.
EY are peste 900 de angajati din Romania si Republica Moldova, servicii integrate de audit, asistenta fiscala, juridica, strategie si tranzactii, consultanta catre companii multinationale si locale. Pentru informatii suplimentare, click aici!
