EFOR: Contracte de 7 miliarde lei atribuite pe criterii politice in ultimii cinci ani

Fonduri publice totale de circa 7 miliarde lei au fost atribuite pe criterii exclusiv politice in ultimii cinci ani, se arata intr-un studiu publicat de asociatia civica Expert Forum (EFOR), analiza demonstrand, practic, faptul ca partidele politice, indiferent de orientarea acestora, utilizeaza aceleasi metode catalogate de autorii studiului drept "practici de proasta guvernare". Printre constatarile analizei intitulate "Clientelismul politic 2012-2016" se mai afla faptul ca, cel mai probabil, cresterea sumelor de investitii a reprezentat un factor care a incurajat migratia alesilor locali, iar trecerea de la un partid la altul a fost rasplatita. Totodata, maximum de "clientelism" politic ar fi fost atins in a doua jumatate a anului 2014, cand sansa unui primar de comuna de a lua bani de la partidul de guvernare era de cel putin doua ori mai mare decat cea a unui primar aflat in opozitie. "Principalii castigatori par a fi PSD, partidele satelit (ALDE, UNPR si PC), precum si independentii; primarii PNL si PDL sunt principalii pierzatori, chiar daca PNL s-a aflat la guvernare pana in 2014. In Bucuresti, sectorul 3 a primit mult mai multi bani decat alte sectoare, cu bugete mai scazute, ceea ce reprezinta un alt indicator de favoritism. Mai mult, institutiile publice nu-si cheltuie fondurile alocate prin bugetul anual, ceea ce indica proasta gestionare a bugetelor publice", au mai constatat cei de la Expert Forum in analiza citata.

Intre 2012 si 2016, Fondul de Rezerva aflat la dispozitia Guvernului si Programul National de Dezvoltare Locala (PNDL) au fost principalele mijloace prin care banii publici au fost directionati arbitrar pentru sustinerea propriilor primari de catre partide si pentru atragerea altora. Cum mecanismele de control asupra acestor fonduri sunt aproape inexistente, iar urmarirea modului de implementare a investitiilor nu se realizeaza aproape niciodata, guvernele au putut distribui linistite banii dupa bunul plac. Mai mult, banii au fost folositi ca mijloc de atragere a primarilor migratori in 2014, an cu alegeri prezidentiale, prin celebra OUG 55/2014, declarata neconstitutionala, se mai arata in analiza EFOR.

"Partidele politice au reusit si in mandatul 2012-2016 sa foloseasca fondurile publice in mod netransparent, prin alocari discretionare. Legislatia a fost modificata in anii 2012-2013 pentru a permite transferul de fonduri catre autoritatile locale in principal prin intermediul MDRAP, care a primit mai multe suplimentari de buget din Fondul de Rezerva al Guvernului. Principalul instrument prin care s-au realizat transferurile a fost PNDL, reglementat prin OUG 28/2013. EFOR a criticat aceste modificari intrucat nu sunt transparente, mare parte din decizii luandu-se prin ordine de ministru care nu se publica", se mai precizeaza in analiza.

 

Curtea de Conturi este singura institutie care auditeaza aceste fonduri, iar concluziile din fiecare an arata ca banii sunt cheltuiti neconform cu destinatia lor. Potrivit celui mai recent raport al acestei institutii, citat de EFOR, cheltuielile din Fondul de Rezerva pe anul 2014 nu se incadreaza in categoria "urgente sau neprevazute". Mai mult, se noteaza ca Guvernul a folosit ordonante simple sau de urgenta pentru a schimba destinatia fondurilor pentru cheltuieli care nu se incadreaza in categoria "urgente sau neprevazute".

Fondul de Rezerva a fost majorat de 15 ori in 2014, in conditiile in care Legea bugetului de stat pe anul 2014 specifica initial valoarea de 161,26 milioane de lei, iar la finalul aceluiasi an insuma 2,34 miliarde lei. Curtea de Conturi noteaza ca modificarile au avut loc prin doua rectificari bugetare, care au insumat 1,04 miliarde lei si prin disponibilizarea unor credite bugetare care au adus la Fondul de Rezerva aproape 1,14 miliarde lei.

Mai mult, bugetul MDRAP a beneficiat de mai multe suplimentari de buget in perioada august - decembrie 2014, in conditiile in care in restul anului, dar si in 2012, 2013 si 2015, aceste suplimentari au fost mai degraba modeste. "Guvernul a publicat cinci hotarari prin care a transferat bani catre MDRAP pentru titlul 51 «Transferuri intre unitati ale administratiei publice», articolul 51.01 «Transferuri curente». De exemplu, prin HG nr. 874 din 15 octombrie 2014 s-au transferat 85 milioane de lei pentru asigurarea «in bune conditii, a activitatilor specifice administratiei publice pentru sezonul rece». Prin HG nr. 724 din 26 august 2014 s-au transferat 7,183 milioane de lei, urmand ca sumele sa creasca in luna septembrie cu 25,58 milioane de lei, in octombrie cu 152,02 milioane de lei (arierate si cheltuieli pentru sezonul rece) si in noiembrie 2014 cu 132,22 milioane de lei. Transferurile au fost aprobate prin ordin al ministrului Dezvoltarii Regionale, pe baza solicitarilor fundamentate ale unitatilor administrativ-teritoriale", se detaliaza in analiza EFOR.

Trebuie avut, insa, in vedere faptul ca, de regula, la finele unui an raman bani necheltuiti (care trebuie distribuiti) sau sunt necesare cheltuieli aferente sezonului rece. Totusi, in 2015 nu se regaseste aceeasi concentratie de transferuri in lunile de final de an, iar in 2013 Fondul de Rezerva a fost majorat de aproape cinci ori, de la 200 milioane de lei la 1,02 miliarde lei.

Curtea de Conturi remarca aceeasi lipsa de control si de responsabilitate, comentand ca fondurile nu au fost alocate pentru cheltuieli urgente. Au fost emise 38 de Hotarari de Guvern. De asemenea, acelasi raport remarca faptul ca nu exista niciun control din partea Ministerului de Finante cu privire atingerea obiectivului final, iar sumele nu sunt rambursabile. Mai mult, nu au existat criterii clare de includere a cheltuielilor in categoria "urgent sau neprevazut", iar notele de fundamentare nu au fost evaluate de MFP. "Cu alte cuvinte, banii au fost cheltuiti «dupa ureche», prin decizii fulger luate in sedintele de Guvern. Concluzia Curtii de Conturi este faptul ca fondul de rezerva este o «modalitate de a suplimenta bugetele unor ordonatori de credite fara a fi nevoie de aprobarea Parlamentului, functionand practic ca un buget paralel fara control parlamentar»", explica analistii Expert Forum.

In 2012, suma aprobata a fost de 219,9 milioane de lei, fiind diminuata cu 105,1 milioane de lei si, ulterior, majorata prin anularea unor credite bugetare cu 2,37 miliarde lei. Asadar, la finalul anului, suma s-a majorat de aproape 10 ori. Catre autoritatile locale au ajuns, in an electoral (2012), 790,86 milioane de lei, aproape de patru ori mai mult decat in 2011, cand ajunsese suma de 205,88 milioane de lei. Tot in 2012, Guvernul Ungureanu a acordat autoritatilor locale 648 milioane de lei (prin HG nr. 215/2012), fonduri care au fost retrase ulterior de Guvernul Ponta, acest demers facand subiectul unei decizii a Curtii Constitutionale. Curtea a considerat ca este constitutionala diminuarea bugetelor UAT-urilor care au primit bani prin HG nr. 215, au fonduri neutilizate, nu au arierate aferente unor cheltuieli curente si de capital sau nu au nevoie de cofinantare pentru proiecte cu finantare externa. Totodata, Curtea Constitutionala a mai constat, in Decizia nr. 558/2012, faptul ca Fondul de Rezerva trebuie sa constituie o rezerva reala, folosita exclusiv in cazul perioadelor dificile, doar in ultima instanta si numai in conditiile in care au fost epuizate toate celelalte cai de finantare a unui obiectiv sau a unei actiuni. Inexistenta unei situatii urgente constituie premisa unei eventuale deturnari a scopului pentru care aceste sume au fost alocate, prin posibila directionare a lor spre alte destinatii.

***

In calculul Indicelui clientelismului pentru anii 2012-2016, EFOR a inclus platile MDRAP pentru PNDL, reabilitare termica, programul de termoficare 2006-2020 (caldura si confort), precum si alte plati pentru arierate, investitii in infrastructura turistica si cheltuieli pentru sezonul rece pentru perioada iunie 2012 - decembrie 2015/ianuarie 2016. "Pentru HG nr. 577/1997 am luat in calcul numai sumele platite dupa iunie 2012. De asemenea, am inclus sumele aprobate pentru autoritatile locale prin Fondul de Rezerva si cel de Interventie intre iunie 2012 si decembrie 2015. Nu am inclus fondurile transferate catre administratia centrala, cu exceptia celor care au fost alocate MDRAP si care se regasesc indirect in lista de plati a ministerului. Nu am inclus in calcul nici transferurile pentru achizitia de microbuze. Fondurile din Fondul de Mediu nu au fost incluse in calcul, intrucat nici Ministerul Mediului, nici Administratia Fondului de Mediu nu au raspuns solicitarilor EFOR conform Legii nr. 544/2001, incalcand, astfel, reglementarile privind liberul acces la informatii de interes public. Chiar daca transferurile incluse in lista nu sunt exhaustive, acestea reflecta fidel modul in care au fost distribuiti banii in ultimii 4 ani", se mai precizeaza in documentul EFOR.

 

Indicatorii analizati de EFOR reflecta sumele fondurilor primite de partide atat timp cat reprezentantii acestora au condus o primarie sau un consiliu judetean. Unele dintre comune, de exemplu, au primit bani si inainte si dupa migratie, avand primari care au aderat la partide diferite, astfel ca sumele sunt calculate pentru fiecare dintre aceste partide separat. Astfel, conform EFOR, suma totala primita in perioada iunie 2012 - decembrie 2015 este de 7,5 miliarde lei, din care platile prin PNDL au reprezentat 4,87 miliarde lei, ceea ce insemna 64,64% din total. Transferurile directe din Fondul de Rezerva se plaseaza pe locul secund, cu 15,1%, cele pentru arierate au avut o pondere de 4,26%, in timp ce finantarile prin ANL si CNI au reprezentat 3,78%, respectiv 2,8% din total. Dintre partidele mari, cel mai castigat din distributia de fonduri pare a fi PSD, care a primit 4,62 miliarde lei, in timp ce PNL a beneficiat de 1,67 miliarde lei, iar PDL de 311,7 milioane de lei. "Este adevarat ca simpla mentionare a sumelor nu reflecta distributia, intrucat trebuie verificat daca anumite localitati au fost favorizate sau daca primarii au fost premiati pentru ca au schimbat partidul. Mentionam ca am calculat sumele per partid, nu pe alianta electorala sau politica. Am pornit de la datele care compun Harta primarilor clientelari (http://expertforum.ro/primariclientelari) pentru a ilustra care a fost, de fapt, totalul sumelor primite de fiecare partid in parte. Am tinut cont de migratia alesilor locali, care s-a produs prin OUG nr. 55 din septembrie 2014. Pe scurt, ordonanta a permis unui numar de 552 de primari, 4.607 consilieri locali si 184 de consilieri judeteni sa schimbe partidul. In raportul de fata am considerat luna octombrie 2014 ca standard pentru migratie", explica reprezentantii Expert Forum.

Mai mult, conform concluziilor EFOR, din Fondul de Rezerva, PSD a primit aproape 58% din suma totala atribuita direct catre autoritatile locale prin hotarari de Guvern. Suma este impartita in 10% inainte de migratie, respectiv 47% dupa migratie. PNL urmeaza cu 26%, iar PDL cu 4%. UDMR aproape si-a dublat incasarile dupa octombrie 2014, desi numarul de primari nu s-a schimbat semnificativ. Independentii au marcat un salt important. Desi numarul s-a dublat, sumele au devenit exponential mai mari, de la 0,3% la 5,8%, dupa migratie. Diferenta pana la 100% din fonduri a fost impartita intre celelalte partide.

Doar prin PNDL, PSD a primit 13,45% din fondurile totale alocate prin program inainte de migratie, respectiv 52% dupa octombrie 2014 (cand avea 51% din totalul primariilor), suma reprezentand 65,46% din totalul fondurilor directionate catre autoritatile locale. PNL a primit, in total, 20,49% din total, dublandu-si sumele primite dupa migratie, dar fiind dezavantajat, intrucat dupa octombrie 2014 avea aproape 30% din primarii. La independenti se observa din nou o crestere a sumelor primite.

 

Conform analizei Expert Forum, la nivel de judete, in termeni de sume pe cap de locuitor primite, din primele zece judete sapte au fost conduse de presedinti de consilii judetene de la PSD si trei de membri PNL. Judetul care a primit cei mai multi bani este Giurgiu, fiind urmat de Valcea, Tulcea si Bistrita Nasaud. Pe ultimele locuri din acest punct de vedere se afla cinci judete conduse de presedinti de consiliu judetean de la PSD si cinci de la PNL/PDL. Concret, judetul Alba a primit de aproape cinci ori mai putin bani decat Valcea.

La nivel de comune, raportat la numarul de cetateni, din primele 15 comune zece au avut primari PSD (dintre care unul migrator). Prima comuna ca resurse primite este Voineasa (judetul Valcea). In ultimele 15 comune se afla doua primarii social-democrate, doua ale UDMR, opt ale PDL si doua ale PNL.

In ansamblu, din punctul de vedere global al sumelor de bani primite, in primele 1.000 de comune s-au clasat 694 coordonate de PSD, 300 de PNL, 36 de UDMR, 24 de UNPR, 145 de PDL si 26 conduse de independenti. Comparativ, in ultimele 1.000 de localitati se afla 469 de primarii social-democrate, 333 liberale, 89 conduse de primari UDMR, 31 de independenti, 15 de UNPR si 207 de PDL. Unele dintre comune au primit bani, avand conduceri din mai multe partide, deci comparatia arata transferurile catre conducerea din acel moment al primariei. Intre primele 1.000 de primarii care au primit bani se numara 142 de migratori, majoritatea inspre PSD. Cei mai multi dintre acestia au primit mai multi bani dupa migratie, chiar si de 111 ori mai mult, cum este cazul comunei Poiana din judetul Dambovita sau de 77 de ori, in Stanita (judetul Neamt). Pe scurt, reiese faptul ca PSD a avut mai multe primarii in prima jumatate a clasamentului, iar PNL si PDL sunt marii pierzatori, cu cele mai multe primarii in ultima treime de primarii de comuna, ca bani primiti.

In total, au primit bani 90 de municipii, fara transferurile din ANL si CNI.

 

Conform datelor Expert Forum, in Bucuresti, doar cinci din sase sectoare au primit bani, iar sectorul 1 nu apare deloc in lista de plati sau de transferuri. Atat ca sume totale, cat si sume pe cap de locuitor, sectorul 3, condus de primarul PSD Robert Negoita, a primit cele mai mari fonduri. Sectorul 4 s-a aflat pe locul al doilea, in ordinea banilor primiti, acesta fiind condus, in intervalul analizat, de Cristian Popescu "Piedone", primar a carei orientare politica a fost discutabila. "In 2012 a candidat din partea USL, pe listele PC, desi chiar inainte de alegeri a cochetat cu UNPR. Sectorul 6, condus de liberalul Rares Manescu, s-a aflat pe locul al treilea, in timp ce sectorul 5, coordonat de social-democratul Marian Vanghelie, respectiv sectorul 2, condus de primarul UNPR Neculai Ontanu, s-au plasat pe ultimele doua locuri", se precizeaza in raportul EFOR. Sectorul 3 a primit, astfel, de 55 de ori mai multi bani decat sectorul 2 si de trei ori mai mult decat sectorul 5, care este cel mai sarac din Bucuresti. Sectorul 3 a primit cel mai multi bani in 2014 si 2015 prin transferuri conform OUG nr. 28/2013, dar si pentru reabilitare termica (OUG nr. 18/2009), ceea ce reprezinta 11,4% din total sumelor.

"Daca ne uitam la bugetele primariilor din Bucuresti pe 2016, primaria sectorului 3 este a doua ca venituri estimate, dupa cea din sectorul 1. La polul opus se afla primariile sectoarelor 4 si 5, care sunt la jumatatea bugetelor din sectoarele 1 si 3. Asadar, distributia fondurilor nu este neaparat direct proportionala cu nevoile comunitatii, ci mai degraba cu aliantele politice", concluzioneaza analistii EFOR.

Pentru a consulta varianta integrala a raportului "Clientelismul politic 2012-2016", click aici!