Contextul economic si financiar pe care il traversam este deosebit de dificil, fiind marcat de situatii exceptionale precum: prelungirea pandemiei de Covid-19, disfunctionalitatile in lanturile de productie si distributie, majorarea preturilor in sectorul energetic si agresiunea militara a Federatiei Ruse impotriva Ucrainei, cu implicatii profunde la nivel economic si social, care vor ramane de referinta pentru foarte mult timp.In pofida evolutiei situatiei pandemice, pe fondul unui amplu sprijin monetar si fiscal, economia globala a inregistrat o revenire in cursul anului 2021, care a fost sustinuta de lansarea procesului de vaccinare, relaxarea treptata a restrictiilor si redeschiderea activitatilor din sectorul serviciilor. Viteza de redresare a fost, evident, inegala, influentata de mai multi factori, precum impactul diferit al blocajelor aparute in procesele de productie si in lanturile de aprovizionare.
Totodata, se poate remarca o incetinire a procesului privind cooperarea globala, avand in vedere ca pandemia si tensiunile geopolitice au polarizat societatile, iar eforturile statelor s-au concentrat in special pe gestionarea crizelor.
Pe de alta parte, pandemia a accelerat foarte mult unele tehnologii, cu progrese vizibile in zone precum inteligenta artificiala, domeniul medical sau cel genetic, sectorul verde si cel digital. Reglementarea corespunzatoare a acestor evolutii si implementarea de politici prin care sa se asigure dezvoltarea tehnologiilor reprezinta o provocare importanta, necesitand, intre altele, accesul la date de inalta calitate legate de sustenabilitate, indepartarea subiectivitatii, asigurarea transparentei, un proces decizional puternic si o accelerare catre o economie mai durabila. Cursul viitor al pandemiei ramane in continuare un factor de incertitudine, insa impredictibilitatea privind evolutia economiei si a sistemului financiar global a fost amplificata in mod semnificativ de razboiul Rusia-Ucraina.
Invazia Ucrainei de catre Rusia a creat obstacole noi in parcursul spre redresarea economica la nivel global si a amplificat riscuri de natura geopolitica, care dupa mai bine de o luna de conflict militar intens tind sa ramana ridicate. Ca urmare a razboiului din Ucraina, au fost impuse sanctiuni economice si financiare fara precedent la adresa Federatiei Ruse (eliminarea din SWIFT a mai multor banci rusesti si o serie de alte sanctiuni impotriva altora, inghetarea unui nivel semnificativ al rezervelor valutare, embargouri privind exportul de inalta tehnologie s.a.), care au creat un nou val de provocari.
Cresterea preturilor si amplificarea volatilitatii pentru anumite categorii de bunuri, cu precadere pentru petrol si gaze, dar si restrangerea accesului la unele importuri de produse agricole pentru care Rusia si Ucraina asigurau o pondere importanta a exporturilor la nivel global au generat o serie de socuri in ceea ce priveste oferta, mai ales pentru unele economii din spatiul european, in ceea ce priveste lanturile de aprovizionare, preturile marfurilor si, nu in ultimul rand, nivelul de incredere. Intre cele mai expuse state se numara Moldova, Polonia si Tarile Baltice, avand in vedere legaturile economice si geo-strategice, dar si istoria lor lunga de relatii tensionate cu Rusia. Efectele de propagare ca urmare a conflictului dintre Rusia si Ucraina se raspandesc la nivel mondial intr-o perioada in care majoritatea tarilor inca se confrunta cu dificultati economice, financiare, fiscale si de natura sociala, ca urmare a problemelor pe care le-au intampinat in timpul pandemiei. Complexitatea situatiei este accentuata de o serie de alte evolutii, precum: transformarile induse de noile tehnologii, integrarea tehnologiei digitale in multiple segmente ale societatii, dezvoltarea modelor de afaceri, care modifica fundamental modul in care se creeaza plus-valoare, dar si schimbarile in contextul geopolitic.
Remarcam astfel faptul ca impactul situatiei actuale nu poate fi comparat cu cel al pandemiei. Spre deosebire de situatia cu care ne-am confruntat in plina pandemie, care a necesitat masuri tintite, menite a debloca inghetarea temporara a unor sectoare economice, contextul actual este diferit avand in vedere evolutia mediului macroeconomic, spatiul fiscal din ce in ce mai limitat si schimbarile structurale care se produc la nivelul economiei, inclusiv ca urmare a pandemiei. Agresiunea militara a Federatiei Ruse impotriva Ucrainei si intensificarea tensiunilor pe care le-a declansat genereaza cresterea susceptibilitatii si o serie de incertitudini din perspectiva economica, care ar putea conduce la derapaje ale procesului de redresare, determinand totodata o volatilitate semnificativa a pietelor financiare.
In cazul Romaniei, pe langa vulnerabilitatile de natura structurala ale economiei, in actualul context trebuie gestionate corespunzator potentialele riscuri aferente persistentei pandemiei si incertitudinilor privind dinamica procesului de redresare economica, cele generate de criza din sistemul energetic si de blocajele aparute in lanturile de aprovizionare si in procesele de productie. Alte surse importante de riscuri si incertitudini vizeaza aspecte precum: ascensiunea puternica a inflatiei, gradul de absorbtie a fondurilor europene, cresterea datoriei publice sau continuarea procesului de consolidare fiscala in vederea atingerii tintei de deficit bugetar, conform reglementarilor europene, pana la finele anului 2024.
In ceea ce priveste sectorul bancar romanesc, acesta inregistreaza valori foarte scazute ale expunerilor fata de Ucraina sau Rusia, nicio banca din Romania neavand participatii directe de capital cu origini intr-una din cele doua tari.
De asemenea, expunerile institutiilor de credit sunt reduse in ceea ce priveste contrapartidele avand tara de resedinta Rusia sau Ucraina, in conditiile in care nu exista credite si avansuri in sold acordate, iar depozitele atrase se ridica la o valoare modica, de doar 17,9 milioane lei pentru Rusia si, respectiv, de 40,7 milioane lei pentru Ucraina (valorile exemplificate sunt aferente lunii decembrie 2021).
Prin comparatie, conform datelor publicate de Autoritatea Bancara Europeana la data de 1 aprilie 2022, bancile din Franta, Italia si Austria au raportat cel mai mare volum de expuneri fata de contrapartidele avand tara de resedinta Rusia, iar bancile din Austria, Franta si Ungaria au avut cea mai mare expunere fata de Ucraina.
Totodata, indicatorii relevanti din perspectiva sanatatii financiare a sectorului bancar romanesc se situeaza la valori adecvate, la un nivel comparabil sau chiar mai bun fata de mediile europene evidentiate in datele din tabloul de bord al Autoritatii Bancare Europene, asigurand astfel o rezilienta sporita a sistemului bancar national la eventuale socuri. Astfel, sectorul bancar romanesc prezinta o situatie buna a indicatorilor in ceea ce priveste solvabilitatea, calitatea activelor si profitabilitatea.
Din punct de vedere al solvabilitatii sunt de mentionat, pentru exemplificare, rata fondurilor proprii totale, care se situa in Romania la 22,26 la suta, comparativ cu o medie de 19,6 la suta la nivelul statelor membre ale UE, in luna decembrie 2021.
De asemenea, indicatorii relevanti pentru masurarea calitatii activelor s-au imbunatatit in anul 2021. Astfel, in Romania, gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se situa la 66,07 la suta, media la nivelul UE fiind 44,5 la suta in luna decembrie 2021, iar rata creditelor neperformante se situa la 3,34 la suta.
Mai mult, capacitatea sectorului bancar de a gestiona corespunzator potentiale riscuri aferente unor socuri la nivel macroeconomic de o intensitate medie spre ridicata este indicata si de rezultatele celor mai recente teste de stres privind lichiditatea si solvabilitatea.
Pentru consolidarea acestei capacitati, Comitetul National pentru Supravegherea Macroprudentiala a hotarat majorarea ratei amortizorului anticiclic de capital la 0,5% din octombrie 2022. In plus, cu scopul de a actiona impotriva acumularii unor vulnerabilitati pe un segment mai riscant al pietei imobiliare, Banca Nationala a Romaniei a inasprit limitele privind raportul dintre valoarea creditului si colateralul asociat (indicatorul Loan-to-Value sau LTV) cu 10 puncte procentuale (echivalent cu o crestere a avansului de aceeasi magnitudine), pentru creditele acordate persoanelor fizice aferente achizitiilor de imobile ce nu fac obiectul resedintei proprii. Cu toate acestea, trebuie avute in vedere in continuare potentialele riscuri si vulnerabilitati la adresa sectorului bancar si a stabilitatii financiare.
Un rol important pentru promovarea stabilitatii financiare si a unor sisteme de plata sigure si eficiente revine stimularii initiativelor privind cercetarea si dezvoltarea tehnologica.
Sistemul financiar trece prin transformari importante in contextul procesului de digitalizare care, pe de o parte, creeaza premisele reducerii costurilor, cresterii eficientei, a competitivitatii si a incluziunii financiare iar, pe de alta parte, genereaza riscuri, unele chiar semnificative, precum cele de natura cibernetica. Furtul de date sau de informatii (cu precadere in Europa centrala si de est) si atacurile cibernetice (manifestate mai pregnant in Europa de vest) sunt identificate in contextul actual ca fiind unele dintre cele mai ridicate riscuri la nivel european.
Luand in considerare faptul ca tehnologia conduce la schimbari profunde, iar ecosistemul de active digitale si plati evolueaza intr-un ritm rapid, trebuie evaluat impactul acestora asupra stabilitatii sistemului financiar, nu numai asa cum exista el astazi, ci si asa cum ar putea evolua in viitor. De aceea, este important sa intelegem progresele tehnologice si cerintele consumatorilor care conduc la aceste evolutii.
Pe de alta parte, in contextul razboiului din Ucraina, perspectivele asupra cresterii economice din Romania s-au redus, in linie cu evolutii similare pentru intreaga Uniune Europeana, astfel incat pe fondul prelungirii conflictului si al incertitudinilor care diminueaza nivelul de incredere a companiilor si a persoanelor, este previzibila o incetinire a cresterii economice in perioada urmatoare. Evolutia economiei nationale va depinde, intre altele, si de efectele acestui razboi, cu toate consecintele ce deriva din acestea.
Evenimentele recente indica astfel necesitatea intensificarii eforturilor de tranzitie catre un model de crestere economica robusta si sustenabila.
Avand in vedere ca spatiul fiscal pentru acordarea sprijinului financiar este unul limitat intrucat deficitul bugetar este mare si dificil de finantat, mai ales pe un fond international de crestere a dobanzilor, doi factori pot atenua semnificativ aceste evolutii nefavorabile si alte potentiale socuri care ar putea aparea in viitor, putand genera considerabile efecte pozitive de antrenare pe termen mediu:
– fondurile europene alocate Romaniei (inclusiv prin PNRR) sunt semnificative. In comparatie europeana, Romania a primit printre cele mai mari sume, astfel incat sunt sanse rezonabile ca economia sa cunoasca o reducere mai temperata a ritmului de crestere, concomitent cu implementarea de schimbari structurale favorabile. Pentru exemplificare, suma totala alocata Romaniei prin PNRR, ce poate fi atrasa in termen de 5 ani, este de 29,18 mld. euro, fiind formata din granturi in valoare de aprox. 14,24 mld. euro si imprumuturi in valoare de aprox. 14,94 mld. euro. Situatia actuala ar putea constitui un catalizator pentru utilizarea eficienta a fondurilor europene, inclusiv prin facilitatea de redresare si rezilienta, care are potentialul de a ajuta Romania sa implementeze reforme structurale cu efecte pozitive din perspectiva dezvoltarii economice. Accelerarea absorbtiei fondurilor alocate Romaniei de catre Uniunea Europeana constituie astfel un demers absolut necesar pentru crearea premiselor de crestere economica si trebuie sa reprezinte o prioritate in conjunctura actuala.
– razboiul din Ucraina si efectele pandemiei au crescut sansele relocarii din strainatate, in special din Asia, din Rusia si din Ucraina, in Romania a unor lanturi de productie. Aceasta relocare ar putea contribui atat la cresterea economica, cat si la atenuarea unor dezechilibre externe, prin asigurarea la nivel intern a unor capacitati de productie care in prezent fac obiectul importurilor. Astfel, tara noastra ar putea deveni una dintre destinatiile pentru atragerea investitiilor relocate din zonele de conflict ca urmare a razboiului. Din aceasta perspectiva insa, Romania va intra in competitie cu alte tari, precum Polonia sau Ungaria. Pentru a stimula atragerea investitiilor relocate, Romania poate oferi, de exemplu, ajutoare de stat sau facilitati fiscale.
De asemenea, cele doua vulnerabilitati care se manifesta la nivelul Uniunii Europene, respectiv vulnerabilitatea privind asigurarea securitatii alimentare si vulnerabilitatea privind asigurarea securitatii energetice (in conditiile in care agresiunea militara a Rusiei impotriva Ucrainei a perturbat semnificativ aceste piete) ar putea fi gestionate mai bine in Romania comparativ cu majoritatea covarsitoare a tarilor din Uniunea Europeana, daca s-ar imbunatati guvernanta pentru aceste domenii la nivel politic si administrativ.
In domeniul agroalimentar, razboiul din Ucraina a creat mai multa incertitudine cu privire la disponibilitatea viitoare a cerealelor si a produselor oleaginoase, la accesibilitatea acestora (din cauza preturilor ridicate si a tendintelor inflationiste) si a adaugat un nou val de instabilitate pietelor deja tensionate. Romania este printre principalii producatori de cereale si oleaginoase din UE (25 la suta din productia de porumb a UE, 34 la suta la floarea soarelui, 14 la suta la soia), iar aproximativ 50 la suta din productie este vanduta la extern. Pentru exemplificare, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica, in anul 2021 Romania s-a situat pe primul loc in UE la productia de porumb boabe si de floarea soarelui, iar la grau pe al patrulea loc la productia realizata (dupa Franta, Germania si Polonia). Romania exporta materie prima, avand valoare adaugata redusa si importa produse alimentare prelucrate, care au valoare adaugata mai ridicata, astfel incat tara noastra inregistreaza un deficit comercial cu produse alimentare ridicat si in crestere, grevat cu precadere de vulnerabilitatile privind bunurile de natura alimentara cu un grad mai inalt de prelucrare. Nivelul ridicat al importurilor de produse alimentare ar putea constitui o vulnerabilitate, cu potential sistemic. Criza determinata de pandemia COVID-19 a scos in evidenta o serie de aspecte semnificative pentru domeniul agroalimentar, precum: necesitatea asigurarii unui nivel adecvat al sustenabilitatii alimentare care este o parte integranta a sigurantei alimentare, eficientizarea lanturilor de aprovizionare, respectiv a proceselor de productie si, nu in ultimul rand, nevoia de digitalizare a proceselor de productie si de distributie.
Aspecte precum cele mentionate anterior, dar si altele derivate din potentiale crize viitoare ar putea fi gestionate prin elaborarea unei strategii privind domeniul agroalimentar care sa aiba ca principal obiectiv implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar si abordarea problemelor structurale din acest domeniu.
Romania are premisele necesare pentru a se pozitiona bine la nivel european avand in vedere, pe de o parte, potentialul agricol neprelucrat in vederea obtinerii de produse finite si, pe de alta parte, resursele financiare pe care le poate atrage prin intermediul fondurilor europene, inclusiv pentru dezvoltarea digitalizarii sau a economiei verzi.
In ceea ce priveste sectorul energetic, Romania are printre cele mai mici niveluri de dependenta de resursele energetice importate din Rusia si detine un potential ridicat de a fi exportator net. Un rol important poate reveni canalului privind energia verde, fiind planificate proiecte de aproape 60 mld. euro pana in anul 2030, atat in sectorul public, cat si in cel privat. Acest lucru ar genera o structura si mai diversificata a surselor de energie, diminuand dependenta de conjunctura favorabila sau nu a uneia dintre resursele energetice.
Impactul pandemiei si razboiul din Ucraina au necesitat un raspuns masiv, substantial si, in anumite cazuri, fara precedent, pentru abordarea efectelor economice si a celor sociale ale acestor fenomene exceptionale.
Scopul principal pentru perioada care urmeaza nu ar trebui sa fie revenirea la situatia existenta pana la aparitia acestor crize, ci valorificarea initiativelor care si-au dovedit eficienta pe termen scurt si dezvoltarea acestora in obiective de politica pe termen lung. Acest proces trebuie sa implice transformarile in ceea ce priveste functionarea economiei, mecanismele de finantare, furnizarea serviciilor publice si identificarea de solutii pentru unele probleme structurale.
Spre exemplu, o initiativa foarte recenta in contextul eforturilor de realizare a tranzitiei catre o economie mai verde prin reducerea emisiilor poluante a constituit-o semnarea unui memorandum de intelegere de catre operatorii de sisteme de gaze naturale din Romania, Ungaria, Polonia si Slovacia pentru dezvoltarea unui sector energetic prietenos cu mediul, respectiv a unei retele de hidrogen in regiune. In acest sens, la initiativa partii romane, patru operatori de transport si de sistem de gaze naturale din Europa Centrala, respectiv Transgaz din Romania, FGSZ din Ungaria, Gaz-System din Polonia si, respectiv, Eustream din Slovacia au incheiat un parteneriat strategic avand ca scop cooperarea in vederea identificarii posibilitatilor de decarbonizare privind operatiunile pe care acestia le desfasoara, explorarii potentialului de a transporta gaze verzi si CO2, dezvoltarii productiei de hidrogen si a identificarii diferitelor industrii in cadrul carora poate fi utilizat hidrogenul.
Pentru atingerea celor mai bune rezultate, o astfel de initiativa trebuie corelata cu strategia energetica, cu cea privind dezvoltarea durabila si cu realitatile economice.
La nivelul UE, strategia privind hidrogenul vizeaza transformarea in realitate a acestui potential prin investitii, creare de piata, reglementare, cercetare si inovare. Hidrogenul ar putea alimenta sectoare care nu pot fi electrificate, asigurand de asemenea stocarea pentru echilibrarea unor fluxurilor variabile ale energiei regenerabile. Potrivit Strategiei UE, prioritara este extinderea productiei de hidrogen regenerabil prin utilizarea energiei solare si a celei eoliene, insa pe termen scurt si mediu, pentru asigurarea unei piete viabile si pentru reducerea emisiilor poluante sunt necesare alte forme de hidrogen cu un continut redus de carbon. Inovatia si cercetarea devin, astfel, elemente esentiale pentru dezvoltarea surselor de energie.
Gestionarea, in continuare, a provocarilor pe termen scurt, mediu si lung presupune implementarea unor reforme structurale, realizarea de investitii, continuarea procesului de consolidare fiscala, un efort coordonat pentru dezvoltarea cercetarii si inovarii, identificarea de masuri pentru facilitarea tranzitiei verzi si a celei digitale si, nu in ultimul rand, revizuirea cadrului de guvernanta axata pe schimbari fundamentale pentru asigurarea unei redresari economice durabile. Romania poate valorifica o serie de avantaje pe care le are spre deosebire de alte state, precum potentialul agricol si cel energetic, sau posibilitatea de a atrage investitiile relocate, capacitati care ar fi dezvoltate printr-o utilizare eficienta a fondurilor europene.
In ceea ce priveste domeniul financiar, avand in vedere amploarea problemelor cu care ne confruntam in contextul actual, precum: instabilitatea geopolitica, schimbarile structurale la nivelul economiei, cresterea inflatiei, riscurile cibernetice s.a., principala provocare o constituie protejarea si consolidarea unui sistem financiar puternic, competitiv si rezistent, care sa sustina economia reala, evitand in acelasi timp volatilitatea.
In acest sens, o atentie sporita trebuie acordata consolidarii rezilientei infrastructurii pietelor financiare, dezvoltarii unor mecanisme eficiente de gestionare a riscurilor si a vulnerabilitatilor si, nu in ultimul rand, a cooperarii si coordonarii politicilor la nivel paneuropean.
Parafrazand cele spuse de Josep Borrell, seful diplomatiei europene, trebuie sa aspiram la tot ce este mai bun, dar sa ne mentinem pregatiti pentru ce este mai rau. Cred ca aceasta este esenta strategiei unei comunitati care tinteste in egala masura dezvoltarea, dar si rezilienta. Acestea sunt probabil coordonatele cele mai importante pentru viitorul nostru.
*** Autor: Leonardo Badea, vicepresedintele Bancii Nationale a Romaniei
