Subiectul rezervelor de gaze naturale din Marea Neagra a fost dezbatut intens in spatiul public de-a lungul timpului. Anul marcant a fost 2012 cand companiile OMV Petrom si ExxonMobil au anuntat ca in perimetrul Neptun Deep, pe care il concesionasera impreuna, au descoperit cantitati importante de gaze naturale. Rezervele curente estimate in Marea Neagra sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi (de circa 20 de ori mai mult decat productia anuala onshore recenta – 10 miliarde mc). La vremea respectiva parea ca “timpul are rabdare” cu acest proiect, insa au trecut aproape 10 ani si deciziile de investitii pentru exploatarile la mare adancime “deep water” continua sa fie amanate.In contextul actual, insa, rabdarea s-a terminat. Obiectivele Pactului Ecologic European (Green Deal) pun presiune asupra utilizarii gazelor naturale pe termen lung. Potentialul avantaj competitiv al Romaniei generat de utilizarea acestor rezerve va fi pierdut daca ele nu vor fi exploatate curand.
Odata cu anuntul descoperii rezervelor offshore, din anul 2012, mediul de afaceri a pregatit si a prezentat in cadrul discutiilor cu autoritatile o serie de studii si analize. Acestea aratau importanta exploatarii gazelor din Marea Neagra pentru economia Romaniei si efectul de multiplicare al investitiilor.
In pregatirea exploatarii resurselor offshore de gaze naturale a fost dezvoltat cadrul legislativ prin intermediul caruia erau stabilite conditiile de extractie si vanzare a acestora. Astfel, in anul 2018 a fost adoptata Legea 256/2018 – “Legea Offshore”. In acelasi an a fost adoptata si Ordonanta de Urgenta 114/2018 care a adus o serie de modificari importante pentru sectorul energetic. La scurt timp, analizand impactul noilor reglementari legislative, cele doua companii mari, OMV Petrom si Exxon, au anuntat amanarea deciziei de investitii, iar Exxon a renuntat ulterior la participarea in perimetrul Neptun Deep. Argumentele aduse de companii in sustinerea deciziei lor sunt: (1) lipsa stabilitatii si predictibilitatii cadrului legislativ, (2) regimul fiscal necompetitiv si (3) ritmul lent de liberalizare a pietei gazelor naturale care intensificau riscurile asociate proiectelor offshore. Pe de cealalta parte decidentii au promis modificarea Legii Offshore astfel incat sa reflecte un regim fiscal competitiv, sa creeze un cadru legislativ predictibil si un calendar clar al liberalizarii.
Mai mult, fiecare Program de Guvernare, incepand din 2012, a invocat importanta exploatarii gazelor din Marea Neagra in cadrul prioritatilor sectorului energetic.
In septembrie 2019, Ministerul Energiei a publicat un proiect de lege care modifica Legea Offshore generand un moment scurt de optimism pentru companii, deoarece proiectul oferea baza unor discutii aplicate pe observatii si argumente. Ulterior, guvernul a fost demis prin motiune de cenzura, iar proiectul a fost retras de catre Ministerul Energiei.
Anul 2020 a fost traversat de criza pandemica, a fost marcat de liberalizarea pietei de gaze naturale si implicit despre asigurarea securitatii aprovizionarii cu energie in vremuri dificile. Mediul de afaceri s-a adaptat imediat contextului, iar promisiunea a fost ca in anul 2021 vor putea fi initiate investitiile offshore si proiectele in sectorul energetic din Romania.
In acest rastimp obiectivele Green Deal nu au fost amanate de pandemie, din contra tinta reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera a fost crescuta la 55% comparativ cu anul 1990 fata de 40% varianta initiala. Ceea ce a generat o abordare relativ ambigua cu privire la sustinerea gazului natural precum combustibil de tranzitie.
Pentru a avea o imagine mai clara asupra taxarii in acest domeniu, am pregatit o analiza care compara nivelul de impozitare specifica a productiei de gaze naturale offshore din statele europene considerate relevante prin intermediul cotei efective de impozitare. Rezultatele arata ca in ultimii ani, Romania avea cea mai mare rata efectiva de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23% in 2020), de aproximativ 4,3 ori mai mare decat media statelor analizate, estimata la 5,3% (media fara RO). Nivelul ridicat de impozitare efectiva este necompetitiv din perspectiva investitiilor, cu atat mai mult in contextul tranzitiei energetice. Prin urmare, asteptarea companiilor este ca regimul fiscal sa fie modificat.
De ce este atat de importanta sustinerea investitiilor in exploatarea gazelor naturale din Marea Neagra, cat mai curand posibil?
Obiectivele Green Deal pun presiune asupra gazului natural ca element de tranzitie, ceea ce implica utilizarea gazului acum, pe termen scurt sau mediu, pentru inlocuirea carbunelui. Altfel, oportunitatea poate fi pierduta.
Estimarile noastre arata ca Romania poate ajunge la o dependenta de 53% de importuri de gaze naturale in anul 2030 (fata de aprox. 20% in 2020), pe fondul declinului natural al productiei onshore si in conditiile in care investitiile in offshore nu vor fi realizate. Acest aspect va genera un impact major asupra securitatii energetice.
Romania este al doilea cel mai mare producator de gaze naturale din Uniunea Europeana, dupa Olanda. Odata cu inchiderea zacamantului Groningen (2022), Romania are potentialul de a deveni primul producator de gaze naturale din UE. Care va fi rezultatul acestei “reusite” daca presiunile privind tranzitia asupra gazului natural se vor accelera?
Asemenea proiecte majore de investitii genereaza o serie de oportunitati: (1) securitate energetica, (2) avantaj competitiv in raport cu alte state prin tehnologie si know-how, (3) impact economic semnificativ de la ocupare la venituri la bugetul de stat si antrenarea de noi investitii, (4) contributia la tranzitia energetica si (5) capital de imagine in raport cu alte state – precum este exemplul Turciei prin proiectul Sakarya.
Recentele modificari ale Legii energiei (Legea 123/2012) infatiseaza accelerarea racordarii la retelele de gaze naturale, ceea ce va determina si o crestere a consumului populatiei. Nu ar fi util sa corelam acest obiectiv cu exploatarea gazelor naturale din Marea Neagra? Astfel, Romania va beneficia de cresterea ofertei de gaze si implicit de o dependenta mai redusa de importuri.
Oportunitatea explorarii si dezvoltarii rezervelor de gaze naturale din Marea Neagra trebuie valorificata cat mai rapid, pe termen scurt/mediu. Altfel, potentialul de dezvoltare al Romaniei din perspectiva detinerii acestei resurse, care poate deveni avantaj competitiv, va scadea pe masura ce tranzitia energetica va evolua.
Un material de Andreea Mitrita, Partener PwC Romania
