Este pentru a treia luna consecutiv cand ministrii de finante ai tarilor europene nu reusesc sa obtina unanimitatea voturilor in proiectul de Directiva privind implementarea Pilonului 2 al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) - impozitul minim global. Cu alte cuvinte, asa cum arata lucrurile la acest moment, ”acordul secolului”, ce ar fi trebuit sa oblige multinationalele sa plateasca o cota efectiva de impozit pe profit de 15% chiar acolo unde isi realizeaza veniturile, este in intarziere semnificativa si nu are nicio speranta sa fie implementat anul viitor.Acordul, semnat in octombrie 2021 de peste 140 de tari membre ale OCDE, a fost initial stabilit pentru implementare in 2023. Franta chiar a facut din adoptarea Directivei europene care sa transpuna prevederile acordului OCDE o prioritate. Dar, desi aflata pe agenda Ecofin la fiecare reuniune din martie 2022 incoace, Directiva nu reuseste sa intruneasca unanimitatea. Iar dezacordul vine, in mod surprinzator, nu din partea statelor ce au avut rezerve in discutiile initiale - Ungaria sau Irlanda, ci din partea Poloniei.
Practic, acordul OCDE se bazeaza pe o solutie in doi piloni.
Pilonul I prevede ca o cota parte din profiturile realizate de multinationale sa se aloce spre impozitare in acele tari in care companiile respective deruleaza activitati comerciale si realizeaza profituri, indiferent daca au sau nu prezenta fizica acolo. In cadrul acestui pilon vor intra intreprinderile multinationale cu vanzari globale de peste 20 de miliarde EUR si profitabilitate de peste 10%. In continuare, se va evalua daca profiturile realizate peste acest prag minimal de 10% sunt impozitate in statul care le genereaza, in caz contrar efectuandu-se o realocare partiala a drepturilor de impozitare.
Cu alte cuvinte, tarile care vor beneficia de pe urma implementarii pilonului I sunt cele din care companiile vizate obtin venituri, dar care nu au in prezent dreptul sa le taxeze profiturile asociate sau care impoziteaza marginal aceste profituri. Deoarece anumite concepte sunt agreate la nivel de principiu, impactul concret va putea fi estimat doar atunci cand vor fi definite clar criteriile in functie de care se va realiza realocarea drepturilor de impozitare si dupa ce recomandarile OCDE vor fi transpuse in legislatia europeana si/sau nationala.
Pilonul II a introdus ideea unei cote minime de impozit pe profit la nivel global de 15%, care se estimeaza ca va genera anual aproximativ 150 de miliarde de USD venituri fiscale suplimentare guvernelor. Alte beneficii sunt asteptate din stabilizarea sistemului fiscal international si din cresterea predictibilitatii pentru contribuabili si administratiile fiscale.
Textul Directivei, ce ar trebui sa stabileasca cum anume se va implementa acordul in tarile membre ale UE, a ajuns si in Parlamentul European, care, la mijlocul lunii mai 2022, anunta ca este de acord, in principiu, cu propunerile Comisiei pentru calendarul implementarii. In acelasi timp, insa, parlamentarii au anuntat ca raportul ce urmeaza sa fie votat solicita o revizuire a pragului de la care unei companii multinationale trebuie sa i se aplice aceste reguli, fara sa precizeze vreo valoare. De asemenea, eurodeputatii au anuntat ca doresc o evaluare a impactului acestei legislatii asupra tarilor in curs de dezvoltare. „Bineinteles, un compromis nu e niciodata perfect si nimeni nu este deplin multumit cu el, insa ramane un acord istoric [...]. Mai presus de orice, nu trebuie sa tinem pe loc aceasta evolutie istorica”, a spus autoarea raportului, Aurore Lalucq (S&D, Franta), vorbind la o reuniune a Comisiei din 20 aprilie 2022, care a fost citata intr-un comunicat al PE.
In acelasi comunicat, parlamentarii europeni arata ca reformele fiscale internationale sunt necesare, mai ales in contextul in care exista o serie de dovezi care arata ca sunt multinationale care isi transfera profiturile in tari in care au putini angajati si operatiuni, dar in care beneficiaza de un tratament fiscal preferential.
Astfel, multinationalele platesc mai putine taxe, dar fac acest lucru in detrimentul tarilor care se straduiesc sa finanteze investitiile sau beneficiile sociale.
Lucrurile nu sunt foarte clare nici din partea SUA, care, la randul sau, semna nerabdatoare acordul in octombrie 2021 si era un militant fervent. Declaratii recente vorbesc, insa, despre impactul negativ pe care l-ar putea avea prevederile acordului, asa cum au fost ele dezvaluite in comentariile tehnice publicate de OCDE in ultimele luni. Astfel, sustin diferite grupuri de afaceri, inclusiv Camera de Comert, Silicon Valley Tax Directors Group si Business Roundtable acest acord ar putea afecta totul, de la stimulente pentru energie verde, pana la credite pentru locuinte la preturi accesibile in SUA. Opozitia interna tot mai mare fata de acord ameninta implementarea sa in SUA si demonstreaza ca, chiar si dupa luni de negocieri, participantii la proiect au inca viziuni contradictorii cu privire la ceea ce este menit sa realizeze acesta.
Mai multi specialisti s-au pronuntat si asupra felului in care OCDE a redactat prevederile Pilonului I. Cea mai importanta critica se refera la faptul ca mecanismul de calcul se bazeaza pe standarde contabile, nu pe reguli fiscale. Companiile isi raporteaza rezultatele financiare folosind standarde de contabilitate. Aceste standarde nu sunt aceleasi cu regulile fiscale, care definesc o baza de impozitare care poate fi ajustata. Pentru a solutiona aceste divergente, regulile model impun ca mii de ajustari sa fie facute asupra rezultatelor contabile pentru a determina rata efectiva de impozitare pentru fiecare entitate din grup. Fapt care ne asteptam sa genereze un volum foarte mare de munca.
In plus, noile reguli par sa nu mai corespunda scopului comunicat initial - acela de a stopa transferul profiturilor catre tarile cu impozitare redusa, ci intervin in politicile fiscale interne. Astfel, daca un guvern decide sa introduca reduceri de cote sau sa ofere facilitati pentru a ajuta la stimularea anumitor activitati, daca stimulentele fac ca rata efectiva de impozitare sa scada sub 15%, este posibil ca impozitul minim sa anuleze aceasta facilitate. De fapt, regulile acorda OCDE dreptul de veto asupra deciziilor de politica fiscala luate de guvernele suverane, si asta pentru o initiativa care trebuia sa abordeze practicile fiscale agresive la nivelul marilor grupuri multinationale.
De asemenea, mai multi specialisti considera ca taxa incalca principiile fundamentale ale politicii fiscale de corectitudine si neutralitate. Contribuabilii care se afla in conditii similare ar trebui sa aiba o povara fiscala similara. Cu toate acestea, conform acestor reguli, un grup corporativ cu venituri anuale putin peste pragul de 750 de milioane EUR (aproximativ 825 milioane USD) se va confrunta cu taxe suplimentare si o povara masiva de conformare. Pe de alta parte, trebuie tinut cont ca aceasta nu este prima masura care se adreseaza grupurilor multinationale ce depasesc anumite criterii de marime, dupa cum exista si regimuri sau cote de impozitare specifice pentru companiile mici.
De aceea, poate ca aceasta amanare va acorda OCDE si CE da timpul necesar pentru a regandi masurile si a le face cu adevarat functionale.
*** Autori: Raluca Popa, Partener Asociat, Asistenta fiscala si juridica si Adrian Rus, Partener, liderul departamentului Preturi de transfer.
