EY: Economia circulara devine parte din definitia viitorului in business

Pe fondul accesului tot mai limitat la resurse naturale si al provocarilor generate in intreaga lume de efectele schimbarilor climatice, tema unei economii mai atente la mediu si mai sustenabile este tot mai prezenta atat in discursul autoritatilor - decidenti de politici publice, cat si al operatorilor economici. Asociat dezvoltarii durabile, conceptul economiei circulare este tot mai des privit ca o parghie de progres sustenabil care devine dominant in segmentul de business si, totodata, in tiparele de consum catre care se indreapta consumatorii moderni. Economia circulara a devenit parte din definitia viitorului in business.

Componenta de baza a dezvoltarii durabile, economia circulara implica o serie de concepte precum partajarea, inchirierea, reutilizarea, repararea, reconditionarea si reciclarea materialelor si a produselor. Aceasta abordare are ca efect extinderea ciclului de viata al produselor si optimizarea consumului de materii prime si energie, precum reducerea la minimum a cantitatii de deseuri generate, reducerea amprentei de carbon si un demers mai prietenos cu mediul.

 

In cazul economiei circulare, vorbim de un model integrativ, bazat pe ecoinovare și ecoproiectare, caracterizat prin conceptul 10 R: R1 - Refuzare, R2 - Regandire, R3 - Reducere, R4 - Reutilizare, R5 - Reparare, R6 - Refacere, R7 - Refabricare, R8 - Reorientare, R9 – Reciclare si R10 Recuperare.

 

R1 - Refuzarea se refera la a face un produs redundant prin renuntarea la functia pe care acesta o ofera. De exemplu optiunea de a refuza sa folosesti masina proprie in deplasarile urbane sau in naveta zilnica spre si dinspre serviciu, optand pentru transportul in comun sau un serviciu de sharing. Acest concept a generat modele de business disruptive, precum Uber, WeWork si, in general, tot ecosistemul corporativ colaborativ. Sau un alt exemplu din industria ospitalitatii - AirBnb sau modelul propus de ByHours, care maximizeaza utilizarea capacitatii de cazare nefolosite in hoteluri.

 

R2 - Regandirea se refera la intensificarea utilizarii unui produs, spre exemplu, prin partajarea produsului. Il regasim ca model in trendurile din industria alimentara, de exemplu, la demersul colaborativ menit sa reduca utilizarea ambalajelor de unica folosinta si migrarea spre ambalajele reutilizabile, pentru a reduce cantitatile de deseuri.

 

R3 - Reducerea se refera la cresterea eficientei in producerea sau utilizarea produsului, consumand mai putine resurse naturale. E un exemplu pe care il intalnim in industria auto unde presiunea pe reducerea consumului de carburanti a intensificat inovatia si lansarea cu succes a modelelor electrice. E un concept folosit, de asemenea, in automatizarea proceselor de productie care duc la eficientizare si un consum mai redus de energie sau de materii prime. Il regasim in constructii, in conceptul cladirilor pasive, pe segmentul rezidential si de birouri.

 

R4 - Reutilizarea se referă la orice operațiune prin care produsele sau componentele care nu au devenit deșeuri sunt utilizate din nou, în același scop pentru care au fost concepute. E un model aplicat, de exemplu, in dotarea anumitor unitati de productie de diverse bunuri prin achizitionari de echipamente second-hand in stare buna. 

 

R5 - Repararea se refera la reconditionarea sau întreținerea produsului defect, astfel incat acesta sa poata fi utilizat cu functia sa initiala. Un model pe care il gasim aplicat de la zona de retail vestimentar, in demersul de re-fashion creativ, la cel de utilizare tot mai extensiva a imprimarii 3D, care permite repararea unor lucruri vechi care nu mai au piese de schimb disponibile.

 

R6 - Refacerea se refera la restaurarea unui produs vechi si actualizarea lui. Cele mai bune modele de aplicare pot fi gasite tot in sectorul auto, unde un design de baza adecvat permite unei masini diesel sau pe benzina sa poata fi transformata tehnic in masina electrica.

 

R7- Refabricarea se refera la incorporarea unor parti ale produsului aruncat in alt produs cu aceeasi functie. Din laptopurile si calculatoarele vechi sunt recuperate piese pentru a crea produse renovate care pot fi donate ulterior scolilor.

 

R8 - Reorientarea se refera la încorporarea produsului aruncat sau a unor parti din el intr-un nou produs, cu functie diferita. De exemplu, hartia, plasticul, metalul, lemnul si alte materiale ramase din procesele de fabricatie pot fi reutilizate pentru a fabrica diverse alte obiecte, de la mobilier, la ambalaje si recipienti sau produse creative, in loc sa ajunga la gunoi.

 

R9 - Reciclarea se refera la orice operatiune de valorificare prin care deseurile sunt transformate in produse, materiale sau substante pentru a-si indeplini functia lor initiala sau pentru alte scopuri. Il gasim in industria de reciclare a deseurilor electrice si electronice (DEE), a PET-urilor, a sticlei si hartiei etc.

 

R10 - Recuperarea se refera la incinerarea de materiale si recuperarea de energie. Intalnim modelul in industria cimentului, unde arderea deseurilor este folosita in procesul de fabricatie sau in arderea materialelor nereciclabile pentru a obtine energie. Alte exemple ar fi folosirea ferestrelor pentru a colecta energie termica sau a pavajelor cinetice, care pot fi instalate in statiile de metrou pentru a colecta energie de la oamenii care trec pe acolo.

 

Implementarea modelului economiei circulare in Romania, un concept tot mai dezvoltat in Uniunea Europeana, este abia la inceput, notiunea nefiind incă inteleasa in mod corespunzător la nivelul societatii romanesti. Cu toate acestea, exista un potential important de a dezvolta proiecte de economie circulara in urmatorii ani, in special prin prisma necesitatii aplicarii reglementarilor europene in domeniu si a prevederilor Strategiei Nationale a Romaniei privind Economia Circulara.