Emotiile pre si post-vot pentru acceptarea tarii noastre in spatiul Schengen suscita interes in Romania si strainatate, mai ales in randul politicienilor si autoritatilor. De la prognosticul pesimist, adeverit de altfel, pana la comentarii de toate nuantele pe tema votului oferit de Austria, tara care s-a opus din nou acceptarii Romaniei (si Bulgariei), paleta discutiilor a cuprins o diversitate de opinii.Mai putini insa, si aici vorbim indeosebi despre vocile din Romania, au adus in discutie situatia la zi a frontierelor nationale si raspunsuri concrete la cateva intrebari pertinente, la care autoritatile locale ar trebui sa aiba raspunsurile potrivite. Si, bineinteles, solutiile ca atare.
Romania gestioneaza aproximativ 2.000 de km din frontiera terestra externa a Uniunii Europene, a doua ca lungime dupa Finlanda. In ciuda acestei similitudini de responsabilitati, Romania si Finlanda se afla pe pozitii diametral opuse in clasamentul privind TVA necolectata, de exemplu, din motive de frauda fiscala, potrivit raportului Comisiei Europene, publicat recent, pe 5 decembrie 2022. Mai precis, Finlanda este pe locul 1, cu doar 1,3% TVA necolectat, iar Romania, pe ultimul loc (27), cu 35,7% TVA necolectat (pe baza cifrelor anului 2020). Dupa cum se observa din graficul de mai jos, media europeana este de 7% TVA necolectat, potrivit datelor publicate de Comisia Europeana.
Pozitia Romaniei pe ultimul loc in acest clasament a fost constanta, de altfel, in ultimii 10 ani, incepand cu 2012, desi restul statelor membre au inregistrat progrese uriase in cresterea gradului de colectare a taxei pe valoarea adaugata. An de an, Romania a pierdut, si pierde in continuare, sume uriase reprezentand TVA necolectata la bugetul de stat, doar la nivelul anului 2020 aceasta pierdere fiind estimata la 7 miliarde euro. Croatia, de pilda, a inregistrat doar 1% TVA necolectat in 2019, respectiv 5% in 2020, ca derapaj in colectarea TVA la bugetul national.
Cele 7 miliarde euro/an reprezentand TVA necolectat provin, printre altele, si din fraudele vamale, mai precis marfuri de contrabanda trecute ilegal prin vama, din subevaluarea marfurilor declarate sau, pur si simplu, din marfuri nedeclarate la trecerea frontierei. Daca, insa, coroboram datele furnizate de Raportul anual de performanta a Uniunii Vamale cu cele din Strategia privind reforma autoritatii vamale din Romania pentru perioada 2022 – 2024, gasim indicii serioase cu privire la eficienta activitatii de control vamal a Romaniei. Iata doar cateva exemple:
- La nivelul anului 2019, desi s-au controlat de patru ori mai multe marfuri la import fata de media UE, in Romania s-au gasit de 29 de ori mai putine nereguli
- Procentul de utilizare a procedurilor simplificate de declarare in vama in Romania este de 18%, comparativ cu o medie de 62% inregistrata la nivelul Uniunii Europene
- Dintre cele 338 echipamente de control nedistructiv (de exemplu, scanere de diverse tipuri si dimensiuni), 332 nu au mai fost utilizate din 2017! Adica 98%! Cu alte cuvinte, controlul vamal se bazeaza pe numai sase echipamente de control nedistructiv la nivelul intregii tari Doua treimi (64%) dintre echipamentele de analiza ale Laboratorului Vamal Central (singurul laborator vamal din Romania ce poate analiza probele prelevate din marfurile importate in vederea incadrarii tarifare, combaterii traficului ilicit de droguri etc.) sunt mai vechi de 15 ani, iar 11,5% mai vechi de 10 ani.
Intrarea in Schengen trebuie sa vina la pachet cu o vama moderna, functionala, bazata pe sisteme IT, pe algoritmi de inteligenta artificiala, capabila sa asigure cu adevarat nevoia de securitate si siguranta a Romaniei, dar si a Uniunii Europene.
Un singur scaner functional (si acela cu intermitente) in Portul Constanta, ce nu stocheaza nicio imagine pentru un control ulterior/ validare independenta de la distanta, nu poate asigura nevoia de securitate si siguranta a Romaniei. Iar o frontiera nesecurizata permite importul de bunuri contrafacute, subevaluate, droguri, arme, trafic de carne vie si cate si mai cate.
Razboiul de la granita de nord a tarii a trezit o buna parte din Romania adormita – vedem refaceri de urgenta a liniilor ferate din Portul Constanta, extinderea capacitatii si rezilientei sistemului energetic national, proiecte serioase de infrastructura, achizitii si productie de tehnica militara si altele.
Refuzul de a fi, din nou, acceptati in Schengen trebuie sa trezeasca inca o parte din Romania adormita. Anii 2023 si 2024 vor infatisa o Romanie dedicata cu adevarat securizarii frontierelor externe, o Romanie dotata cu un numar suficient de scanere de mare capacitate de stocare a imaginilor, validare si interpretare a lor de la distanta, pe baza unor algoritmi de inteligenta artificiala, cu drone ce vor survola neincetat cei 2.000 de km de frontiera, cu sau fara culoare de zbor segregate, care vor oferi o imagine clara asupra fenomenelor migrationiste si incercarilor de fraudare a granitelor Uniunii Europene.
La acel moment, Romania va intra in Schengen pe usa din fata, pe covorul rosu.
*** Autor: Mihai Petre, Director, Comert International, EY Romania
