Criza geopolitica pe care o traversam a determinat o mobilizare umanitara fara precedent, intr-un timp foarte scurt. Voluntari, organizatii non-guvernamentale (ONG) precum fundatii sau asociatii, dar si societati comerciale contribuie zilnic la activitati de sustinere a refugiatilor care tranziteaza Romania sau se stabilesc in tara noastra. In cele aproape trei saptamani de conflict, ajutoarele oferite de companii au depasit zeci de milioane de euro, constand in produse sau servicii proprii, spatii de cazare sau sume de bani, acordate prin intermediul unor organizatii sau direct refugiatilor.Aceste ajutoare insa au un tratament fiscal incert, pe care reglementarea emisa recent de autoritati il clarifica, dar nu total.
In general, entitatile care ofera sponsorizari sau se implica in activitati umanitare beneficiaza de o facilitate fiscala privind reducerea impozitului pe profit datorat, in anumite limite si pe baza unor documente doveditoare. Dar in contextul actual, care a impus urgentarea ajutoarelor, formalizarea acestor actiuni a fost, de multe ori, imposibila, astfel ca societatile in cauza se intreaba acum ce tratament fiscal sa aplice sumelor aferente sponsorizarilor deja efectuate, dar si celor viitoare.
In plus, companiile au decontat anumite cheltuieli ale angajatilor care s-au implicat in sprijinirea refugiatilor. Si in acest caz este vorba de cheltuieli cu regim fiscal incert.
Sprijin prin sponsorizare si mecenat
Conform legislatiei in vigoare, societatile care organizeaza actiuni de sponsorizare pot beneficia de credit fiscal (reducere din impozit), iar din perspectiva taxei pe valoarea adaugata (TVA), sponsorizarile in numerar nu intra in sfera de aplicare a taxei. De asemenea, bunurile acordate sau serviciile prestate gratuit in cadrul actiunilor de sponsorizare nu sunt considerate operatiuni cu plata, supuse TVA, daca valoarea lor cumulata intr-un an calendaristic nu depaseste 0,3% din cifra de afaceri. Pentru partea care depaseste acest plafon, compania colecteaza TVA si include suma aferenta in decontul intocmit pentru perioada fiscala respectiva (ceea ce inseamna ca societatea suporta cheltuiala cu TVA).
Insa aceste reguli sunt valabile doar daca sunt respectate prevederile Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, adica daca exista un contract cu beneficiarul care sa includa suma si scopul, astfel incat entitatea care ofera sponsorizarea sa poata aplica pentru facilitatile fiscale prevazute de lege. Dar in contextul actual, actiunile de acest gen se deruleaza foarte rapid si, de cele mai multe ori, fara existenta in prealabil a unui contract de sponsorizare.
Prevederi similare sunt aplicabile si in cazul operatiunilor de mecenat, prin care o persoana fizica sau juridica ofera sprijin in bunuri sau in bani catre o persoana fizica, sub forma de activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfasurarea unor activitati in anumite domenii (cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific). In acest caz, pentru a fi accesate facilitatile, cele doua parti trebuie sa incheie un contract in fata notarului, lucru aproape imposibil in conditiile date.
Indeplinirea conditiilor impuse de prevederile legale este ingreunata si de faptul ca marea majoritate a refugiatilor nu vorbesc limba romana sau engleza, pentru a putea intelege si semna un contract pentru ajutoarele primite, astfel ca aceasta regula de natura birocratica este, de cele mai multe ori, imposibil de bifat.
Acordarea de produse sau servicii cu titlu gratuit
De asemenea, multe societati ofera persoanelor aflate in dificultate produse din propriul stoc, pentru consum, suporta cheltuieli cu cazarea, masa sau transportul refugiatilor, iar tot mai multe hoteluri, restaurante sau companii de transport isi pun la dispozitie serviciile, gratuit, pentru asistarea refugiatilor. Avand in vedere ca aceste produse si servicii nu sunt acordate prin intermediul unui contract de sponsorizare, se pune intrebarea daca cheltuielile aferente raman deductibile in conditiile in care donatorii nu inregistreaza venit si nu au un proces verbal de predare-primire cu beneficiarul.
Totodata, multe entitati platitoare de impozit specific (cele din industria ospitalitatii) nu isi desfasoara activitatea obisnuita in prezent deoarece cazeaza refugiati. Insa, potrivit legii, acestea trebuie sa plateasca impozit, chiar daca activitatea nu este generatoare de venituri. In consecinta, se pune intrebarea daca astfel de societati ar trebui sa beneficieze de scutire de la plata impozitului pentru perioada in care ofera acest sprijin, intrucat nu au desfasurat activitati specifice.
Pe de alta parte, in aceasta perioada s-au infiintat multe organizatii non-profit cu scopul de a oferi suport refugiatilor, iar acestea trebuie sa stie ca este obligatoriu sa se inscrie in registrul entitatilor/unitatilor de cult, pentru ca entitatile care le ofera sponsorizari sa beneficieze de credit fiscal.
Donatii prin intermediul IGSU
In contextul numeroaselor intrebari cu privire regimul fiscal al ajutoarelor umanitare, autoritatile au modificat, recent, tratamentul fiscal al masurilor de ajutorare, astfel ca, incepand din luna martie si pana la finalul anului 2022, companiile au la indemana cateva optiuni pentru a se implica in sprijinirea refugiatilor fara prea multe formalitati.
Conform noilor prevederi, companiile pot face donatii deductibile, in bani, prin intermediul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta (IGSU). Ajutoarele astfel acordate vor fi considerate cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit pana la finalul desfasurarii campaniei, respectiv 31 decembrie 2022. Insa transferurile trebuie efectuate catre IGSU, prin virament bancar, in contul deschis la Trezoreria Municipiului Bucuresti sau prin platforma ghiseul.ro.
De asemenea, ajutoarele in produse si servicii acordate prin intermediul IGSU, UNICEF sau al altor organizatii internationale care isi desfasoara activitatea potrivit prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte, pot fi asimilate cheltuielilor sociale (deductibile in limita a 5% din fondul de salarii) sau de sponsorizare, daca exista o solicitare din partea IGSU in acest sens.
Modificarea legislatiei este bine-venita, dar optiunile mai pot fi extinse, dat fiind ca prevederile legale actuale limiteaza implicarea directa a companiilor, in principal a celor care pot interveni cu voluntari din randul angajatilor, mijloace de transport, spatii de cazare etc. Mobilizarea de care au dat dovada societatea romaneasca si mediul de business local, in ciuda limitarilor de ordin birocratic, arata ca exista disponibilitate de implicare suplimentara si, avand in vedere evolutia conflictului, cu siguranta cererea de ajutor va creste.
