La conferinta organizata recent de Consiliul Fiscal si Facultatea de economie si afaceri a Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi avand tema ‘’Bugete publice in vremuri de pandemie” s-a vorbit adesea despre fondurile europene. Dar se impune lamurirea unui aspect esential legat de macroeconomia utilizarii banilor europeni.Nu arareori se afirma ca aceste resurse nu schimba soarta unui deficit bugetar intrucat ele apar pe ambele laturi ale unui buget –atat la venituri cat si la cheltuieli. Merita sa starui pe aceasta tema intrucat afirmatia este numai partial cu temei. Problematica utilizarii fondurilor europene nu numai ca trebuie sa fie nuantata, dar, mai ales in circumstatele actuale, ale aparitiei Planului european de redresare si rezilienta (care priveste 750 miliarde euro ce se adauga celor 1050 miliarde din bugetul UE) situatia se modifica in mod radical.
Este adevarat ca la un nivel constant al resurselor absorbite si alte conditii neschimbate (conditia ceteris paribus), afirmatia mentionata mai sus este valabila, fiindca resurse apar pe ambele laturi ale bugetului public. Desi, chiar si atunci, examinata fiind dinamica unui sistem se pot manifesta efecte dincolo de volumul resurselor; este ca si cum intr-o functie de productie F(K,L,), cu K (capital) si L (munca) constante, un factor tehnic potenteaza functia de productie; ar fi acumulari cantitative ce dau nastere unui salt calitativ.
Poate interveni si situatia cand o mai eficienta alocare si utilizare a resurselor conduce la un salt de productie, de valoare adaugata –prin eficienta mai inalta in utilizarea resurselor. Si se poate considera ca o guvernare ce isi propune sa reduca cat mai mult din rente necuvenite, sa lupte contra ineficientei, si care defineste programe investitionale cu efecte de antrenare superioare, renunta la programe ce inseamna risipa de resurse, poate vedea o dinamica a PIB-ului mai buna, un salt pe o alta traiectorie de crestere impreuna cu o crestere a PIB-ului potential. Resursele europene pot stimula un proces amplu de utilizare mai buna, realocare, a resurselor intr-o economie.
Vreau sa subliniez un aspect ce are relevanta pentru situatia de acum in Romania, pentru gestiunea macroeconomica, mai ales in conditiile pandemiei, ale crizei economice foarte severe:
- Existenta unui deficit structural mare al bugetului public (peste 4% din PIB), accentuat in executie de pandemie si criza economica prin cresterea de cheltuieli si reducere de incasari. Acest deficit reclama o corectie in urmatorii 3-4 ani, o consolidare bugetara, cu impact semnificativ asupra economiei.
- Dublarea practic a resurselor europene pentru Romania, ca stat membru al UE, in perioada 2021-2024; fiindca banii din Planul de redresare ar trebui absorbiti in urmatorii trei ani alaturi de resurse din cadrul financiar multianual (bugetul UE).
Corectia macroeconomica, adica aducerea deficitului bugetar la orizontul lui 2024 sub 3% din PIB, inseamna “extractie” de resurse din economie, prin reducere de cheltuieli si crestere de venituri bugetare. Aceasta “extractie” (pentru reducerea deficitului bugetar), desi facuta in beneficiul intertemporal al economiei si potentialmente cu efect de atractor de resurse investionale din afara si chiar din interior, cel putin intr-o prima faza afecteaza dinamica de crestere a PIB-ului; o poate incetini, chiar opri. Daca absorbtia banilor europeni ar ramane la nivelul mediu din anii trecuti, corectia macro ar afecta dinamica PIB-ului. Daca insa, sa zicem am avea o dublare (ceea ce nu este o ipoteza fantastica) a resurselor atrase, se poate contrabalansa efectul de extractie de resurse. De pilda, daca s-ar incerca o corectie (reducere) a deficitului cu 2% din PIB intr-un an, si daca aceasta extractie de resurse din sistem prin bugetul public ar fi compensata de o absorbtie suplimentara, analoga ca volum , de resurse europene, impactul negativ asupra dinamicii PIB-ului ar fi mult atenuat. Este un aspect foarte important, pe care nu trebuie sa il subestimam. Astfel, ar putea fi sustinute cererea si oferta interne agregate chiar in conditii de corectie macroeconomica. Este de notat ca aceste injectii de resurse financiare ar ajuta si finantarea balantei de plati.
Cu cat absorbtia de resurse europene este mai mare si mai buna calitativ (prin structura si efecte de antrenare), cu atat se atenueaza mai mult (se poate chiar anula) efectul contractionst al efortului de a reduce deficitul bugetar, fie corectia macroeconomica realizata in mod gradual, pe cativa ani..
Ca recapitulare: doua sunt efectele de potentare a activitatii economice produsa de fondurile europene: 1/ cresterea volumului de resurse, care ar fi efectul cantitativ; 2/ un efect de crestere a eficientei printr-o mai buna utilizare a aceluiasi volum de resurse. Din combinatia aceasta se poate mult atenua, chiar anula impactul contractionst al corectiei macroeconomice, al consolidarii. Trebuie spus ca o consolidare credibila ar stimula investitii, care s-ar adauga la absorbtia de fonduri europene. Totul trebuie deci sa fie judecat in dinamica
Aceste precizari sunt necesare pentru a nu lasa sa persiste impresia ca banii europeni nu conteaza pentru starea bugetului public decat in masura in care substituie resurse utilizate anterior pentru acoperirea unor nevoi si care ar fi reorientate in structura bugetului.
Un material de opinie de Daniel Daianu, Membru al Consiliului de administratie al BNR
