Piata cimentului a urmat trendul crescator al volumelor lucrarilor de constructii in 2020, consumul inregistrand o evolutie de 9%, la circa 630 de milioane de euro, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), citate de CIROM - Patronatul din industria cimentului si altor produse minerale pentru constructii. Cifrele oficiale arata o majorare de 6% a productiei interne, diferenta fiind reprezentata de importuri, care s-au majorat cu circa 77% fata de nivelul din 2019. In industria cimentului, lucreaza ca angajati directi aproximativ 2.600 de persoane, dar daca se ia in considerare intregul lant valoric, precum si activitatile pentru care se lucreaza cu firme terte, probabil ca cifra depaseste 10.000 de angajati.Patronatul CIROM s-a constituit in anul 1991, fiind implicat in evolutia pietei locale a cimentului inca de la privatizarea acesteia (1995-1999). Din organizatie fac parte toti producatorii de ciment din Romania - CRH Ciment Romania (care va deveni Romcim incepand cu 5 mai 2021) HeidelbergCement, Holcim Romania si Cemrom, cat si alti producatori de materiale si produse minerale pentru constructii, precum Carmeuse, Iridex Group Plastic, Master Builders Solution, Sika Romania, Etermed si altele.
Interviu cu Marinela Dracea, presedintele CIROM din anul 2021 si specialist cu o experienta profesionala de 30 de ani in industria materialelor de constructii.
- Ce estimari aveti privind evolutia pietei de ciment din Romania, in 2021?
- Este dificil de estimat cum va arata anul 2021. Speram ca in acest an piata constructiilor sa se pastreze la acelasi nivel cu cel inregistrat in 2020, avand in vedere necesitatea atingerii obiectivelor nationale si europene care stau la baza unei dezvoltari durabile: constructia de drumuri si cai ferate, de scoli si spitale, de capacitati de generare a energiei regenerabile, renovarea cladirilor etc.
- Care sunt principalele dificultati pe care le intampina producatorii de ciment din Romania si care sunt riscurile/ provocarile pe care le intrevedeti pentru 2021 si in perspectiva?
- Cea mai mare provocare a industriei cimentului o reprezinta atingerea neutralitatii climatice pana in 2050 pe intregul lant valoric al cimentului si betonului, obiectiv derivat din proiectul European Green Deal. Pentru aceasta, fiecare companie si-a stabilit un calendar de implementare pana in 2050. Implementarea proiectelor de decarbonizare a industriei implica, insa, costuri mari. Proiectele de decarbonizare nu sunt rentabile economic, de aceea, trebuie ca industriile mari sa fie incluse in Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si sa beneficieze de co-finantare pentru a putea sustine tranzitia spre reducerea emisiilor de CO2 si a amprentei de carbon a produselor.
Trebuie avut in vedere ca Romania se invecineaza pe doua treimi din granita cu tari non-UE. Acest lucru poate reprezenta o amenintare pentru industriile in care reglementarile UE impun taxe de mediu, pe care tarile non-UE nu le au, in conditiile in care pretul carbonului a depasit 40 de euro/ tona.
Daca nu vor exista mecanisme adecvate de sprijinire a industriei, credem ca va exista un risc de relocare real. Iar impactul nu trebuie calculat doar in pierderea locurilor de munca, acesta fiind doar un aspect. Daca ne gandim la rolul pe care industria cimentului il joaca in gestionarea deseurilor, atunci trebuie inteles ca aproximativ 500.000 de tone/an de deseuri combustibile generate in Romania, echivalentul deseurilor municipale generate intr-un an de circa 7 orase cu peste 250.000 de locuitori, vor ajunge la depozitele de deseuri (gropile de gunoi), ceea ce va avea un impact negativ dincolo de emisiile de gaze de sera, ducand la o poluare mult mai nociva a mediului. Prin co-procesarea deseurilor in fabricile de ciment, deseuri care nu mai pot fi reutilizare si reciclate (cauciuc, deseuri menajere sortate impurificate: hartie, plastic, textile etc.), se salveaza aproximativ 300.000 de tone/an de CO2 si aproximativ 300.000 de tone/an de combustibil traditional (carbune, cocs, gaz). La acestea se adauga sute de mii de tone/an de deseuri de cenusa de termocentrala, zgura de furnal si alte tipuri de deseuri care se valorifica acum ca materii prime in industria cimentului si care altfel ar ajunge tot la depozitele de deseuri, cu impact negativ asupra mediului.
- In ce actiuni este implicata asociatia si ce proiecte are stabilite pentru anul 2021?
- Prioritatile anului 2021 pentru CIROM deriva, in mare parte, din obiectivele proiectului european Green Deal, care presupune o serie de modificari legislative cu impact asupra industriilor noastre. In 2020, Comisia Europeana a lansat prima Lege Europeana a Climei, iar obiectivul este ca, pana in 2050, Europa sa devina neutra din punct de vedere climatic; acest obiectiv va implica schimbari majore, care vor impacta si membrii CIROM.
Daca ne referim doar la proiectul Comisiei Europene "Fit for 55% package", care urmeaza sa fie publicat in iunie 2021 si care include o serie de propuneri legislative cum ar fi: mecanismul de ajustare la granita a emisiilor de carbon, revizuirea Directivei de comercializare a emisiilor (EU-ETS), Directiva privind taxarea energiei, Directiva privind eficienta energetica, acestea sunt doar cateva din actiunile in care CIROM va fi implicat in acest an.
- Care considerati ca sunt primele lectii pe care ar trebui sa le invatam dupa experienta inedita a anului 2020?
- Comunicarea in pandemie a fost foarte importanta, iar modul cum au facut-o companiile membre CIROM le-a permis sa functioneze pe toata perioada luand toate masurile necesare. Adaptabilitatea de a lucra in conditii diferite fata de cum eram obisnuiti, flexibilitatea programelor de actiuni astfel incat sa se asigure sanatatea si securitatea oamenilor, utilizarea tehnologiei pentru intretinerea relatiilor de colaborare atat intern, cat si extern sunt lectii pe care le-am constientizat si mai mult in aceasta perioada.
In industria noastra, ca in multe altele, cea mai mare parte a activitatii nu poate fi mutata in online. De aceea, industria a apreciat decizia Guvernului de a nu sista activitatile din constructii. Credem ca rezultatele economice se datoreaza si acestei decizii, demonstrandu-se inca o data ca sectorul constructiilor este foarte important pentru cresterea economica a Romaniei, iar autoritatile trebuie sa sustina in continuare industria.
Nu putem fi competitivi si nu putem creste durabil fara sa avem o industrie romaneasca puternica, fara acele sute de kilometri de autostrazi care sa lege regiunile Romaniei intre ele si Romania de Europa, fara sa avem spitale si scoli performante etc., iar pentru toate acestea este nevoie de materiale de constructii produse in Romania!
