 |
Mihai Rohan (65 de ani) |
| Carpatcement Holding SA, unul dintre cei mai importanti producatori de ciment din Romania, a fost infiintat in 2004 de grupul german HeidelbergCement, prin fuziunea companiei de management Carpatcement Romania si a fabricilor de ciment pe care le detinea: Bicaz, Deva si Fieni. Investitiile de mediu in cadrul acestora, ce depasesc valoarea de 25 milioane de euro, au insemnat un pas important pentru dezvoltarea durabila a industriei cimentului din Romania. Recent, compania a semnat cu Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri un contract de finantare in valoare totala de 16,57 milioane de lei, in scopul cresterii capacitatii de livrare. Valoarea totala a investitiilor grupului in Romania este de peste 400 de milioane de euro (inclusiv costurile de achizitie). Companiile detinute de grupul HeidelbergCement in Romania se bazeaza, in totalitate, pe un management local. | |
- Cum caracterizati situatia generala a industriei locale a materialelor de constructii?
- Consider ca revigorarea pietei constructiilor din Romania este posibila prin adoptarea unui vast program de investitii, cu prioritate in domeniul infrastructurii rutiere si de cai ferate, precum si in sectorul drumurilor judetene si constructiilor de locuinte, pe care sa il initieze Guvernul Romaniei, stimuland in acelasi timp agentii economici prin masuri si facilitati fiscale cu aplicabilitate rapida. Piata cimentului este direct legata de cea a imobiliarelor si de segmentul investitiilor in infrastructura. Cum acestea au fost afectate puternic de criza, nici piata cimenului nu a ramas imuna. Estimam ca in 2011 vor incepe sa se vada primele semne de relansare economica. Totusi, factorii importanti din mediul bancar ar trebui sa faciliteze accesul companiilor la produsele de finantare. Acest lucru ar avea un impact direct asupra consumului (si asupra redresarii pietei), intrucat ar face posibila finalizarea proiectelor deja incepute, demararea unor obiective in toate cele trei sectoare (constructii rezidentiale, nerezidentiale si ingineresti) si, implicit, cresterea cererii de materiale. In acest fel, circuitul bani - materii prime - productie - produs finit - bani va dura mai putin, iar cresterea lichiditatilor din mediul privat va impulsiona procesul de redresare, prin incurajarea unor noi investitii. Pentru a putea determina, insa, o revenire mai rapida, este foarte important sa existe un dialog permanent intre reprezentantii administratiei centrale si mediul privat si implicare din partea ambelor parti.
- Cum apreciati ca va evolua piata specifica?
- Anul trecut, piata cimentului a scazut cu aproximativ 25% comparativ cu 2008. Estimam ca in 2010 se va inregistra un declin cuprins intre 5% si 10% al livrarilor in Romania. In ceea ce ne priveste, credem ca vor reusi sa ne mentinem la nivelul inregistrat in anul 2009. In vederea contracararii efectelor crizei, compania noastra monitorizeaza atent si constant toate costurile. Continuam si anul acesta programul de reducere a cheltuielilor inceput in 2009, cu precadere a celor fixe, astfel incat indicatorii de eficienta sa ramana in marje acceptabile. De exemplu, am reusit sa eliminam toate costurile care nu sunt direct productive si am renegociat contractele cu furnizorii.
- Care sunt rezultatele financiare ale firmei?
- In 2009 volumul vanzarilor a fost cu aproximativ 20% mai mic fata de anul 2008, respectiv de 312,5 milioane de euro. Comparativ cu aceeasi perioada din 2008, evolutia cifrei de afaceri consolidate (pe cele 3 divizii) a inregistrat o scadere de aproximativ 20%, un rezultat care se inscrie in trendul descrescator al pietei materialelor de constructii.
- Exista motive pentru care in Romania criza s-ar putea prelungi?
- Dintre factorii care ar putea influenta mentinerea starii de recesiune in tara noastra pot fi amintiti: incoerenta factorului politic; inexistenta unui plan concret din partea administratiei centrale (Guvern); lipsa de viziune pe termen mediu si lung; incapacitatea de a ne organiza eficient si de a ne mobiliza si incapacitatea de a lua decizii corecte si transparente. In consecinta, lipsa de incredere din partea mediului de afaceri. Inainte de criza, sectorul privat a avut un rol important in miscarea economiei, a fost principalul motor economic. Cred ca este momentul ca statul sa inceapa o serie de proiecte publice despre care pana acum nu am auzit decat promisiuni. Este momentul sa se investeasca in proiecte de infrastructura care ar putea genera locuri de munca in mai multe domenii, nu doar in industria de constructii.
- In conditiile date, cum se reflecta strategia de investitii a companiei?
- In 2009 am continuat investitiile in dublarea capacitatilor de productie (incepute in 2008), acestea totalizand aproximativ 60 milioane de euro. Bugetul pentru anul 2009 s-a mentinut, in pofida contextului economic, la aproximativ 60 milioane de euro (aceeasi suma cu cea din 2008) si a fost alocat in doua etape. In primul semestru (etapa I) au fost efectuate lucrari de peste 30 milioane de euro, iar in ultimele 6 luni (etapa a II-a) s-au realizat investitii de aproximativ 30 milioane de euro. Astfel, prima faza a constat in modernizarea si pornirea celei de-a doua linii de productie a fabricii de la Bicaz, in construirea unui nou siloz de clincher (cu o capacitate de 90.000 tone), in executia unei mori de ciment la Fieni si in modernizarea unei unitati similare la fabrica din Deva. Ca urmare a acestor investitii, capacitatea de productie a celor trei fabrici s-a dublat, ajungand la 4,5 milioane de tone/an.
In afara acestui proiect, pe parcursul lui 2009, au fost derulate si alte programe, cum ar fi cele privind sistemele de utilizare a combustibililor alternativi, instalarea aparatelor de monitorizare continua a emisiilor de gaze si a celor pentru instalatiile de desprafuire la fabricile de la Fieni si Deva. Toate aceste investitii au vizat achizitia de tehnologie noua si imbunatatirea celei existente. Avand in vedere cererea redusa din aceasta perioada si faptul ca se anticipeaza o revenire la un nivel apropiat de cel din anul 2008 (anul de varf in ceea ce priveste cererea in industria materialelor de constructie) decat in urmatorii 4-5 ani, nu consideram oportuna continuarea unui program de crestere a capacitatilor de productie. In consecinta, pentru anul 2010 consideram un buget de investitii de circa 8-10 milioane de euro.
- Care sunt problemele cu care va confruntati?
- Problema cea mai mare a acestui an, la fel ca si in 2009, pentru intreaga economie, o reprezinta lipsa lichiditatilor, coroborata cu accesul dificil la produsele de finantare, care are un impact direct asupra consumului. Aceasta lipsa de lichiditate ne-a afectat si pe noi. Am inregistrat cateva cazuri, izolate cei drept, de intarzieri de plati de la unii clienti, insa - din fericire - nu a fost vorba de sume mari. Cu toate acestea, suntem precauti si analizam cu mare atentie creantele. Instabilitatea mediului economic a generat un grad ridicat de prudenta. Populatia, companiile, chiar si autoritatile publice sunt astazi mult mai atente si chiar reticente in a face orice tip de achizitie sau investitie.
