RO EN
السلة فارغة

EY: Salariu minim sau venit de baza garantat la nivel european?

Conditiile echitabile de munca sunt centrul unei economii de piata functionale. Cetatenii se asteapta ca Uniunea Europeana sa le ofere niveluri ridicate de bunastare, in timp ce economia se indreapta catre modele de crestere mai ecologice si mai digitalizate. Veniturile adecvate sunt esentiale pentru asigurarea conditiilor de munca echitabile si a nivelului de trai decent pentru angajatii europeni. Pentru a raspunde acestei provocari, la nivelul Uniunii Europene (UE), vor avea loc in perioada urmatoare discutii intre Comisia Europeana (CE), mediul de afaceri si sindicate pentru a introduce un salariu minim si echitabil pentru toti angajatii din UE. Perioada de consultare a inceput deja in ianuarie 2020 si va dura aproximativ sase saptamani. Rezultatele urmeaza sa se concretizeze intr-o propunere care va fi prezentata in vara acestui an si incorporata intr-un plan de actiune ce va fi publicat in 2021.
Aceasta propunere are scopul de a stabili o formula de calcul a salariului minim la nivel european si nu va reprezenta o suma anume, intrucat diferentele intre salariile minime actuale in statele membre UE sunt considerabile. Mai exact, salariul minim va fi stabilit intr-un mod transparent si previzibil in conformitate cu practicile nationale si respectand autonomia partenerilor sociali.
Dupa cum se stie, in Romania, salariul minim se situeaza mult sub media salariilor statelor membre. Daca ne uitam la datele Eurostat, la 1 iulie 2019, salariile minime lunare variau considerabil intre statele membre, de la 286 euro in Bulgaria, la 2.071 euro in Luxemburg, media europeana fiind de 932 euro. Important de mentionat este ca pentru statele membre UE, care nu se afla in zona euro, precum Bulgaria, Cehia, Croatia, Ungaria, Polonia si Romania, nivelul salariilor minime este influentat de cursurile de schimb utilizate pentru a converti moneda nationala la euro.
Ingrijorator pentru Romania este si proportia angajatilor care castiga salariul minim. Datele prezentate de CE ne arata ca ponderea lucratorilor care castiga salariul minim in UE este estimata la niveluri care variaza de la sub 5% (de exemplu, in Malta, Belgia, Cehia) pana la aproximativ 25% (in Romania). Observam, astfel, ca ocupam ultima pozitie in randul statelor membre in ceea ce priveste proportia angajatilor care au fost platiti cu salariul minim la nivel national.
Se urmareste, astfel, stabilirea unui cadru pentru determinarea salariului minim la nivel european, mai exact, se are in vedere calcularea acestuia la aproximativ 60% din salariul mediu din statele membre. Datele Institutului National de Statistica din noiembrie 2019 ne aratau ca, in Romania, salariul mediu net era de aproximativ 3.200 de lei, in timp ce salariul minim pe economie era de 1.160 de lei, acesta din urma reprezentand 36% din salariul mediu. In acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui sa creasca cu 760 de lei, ajungand la 1.920 lei net. Potrivit insa prevederilor legale, in 2020, salariul minim brut pe economie este stabilit la 2.230 lei, ceea ce ar insemna un salariu net de 1.346 lei. Legea bugetului stabileste un salariu mediu brut de 5.429 lei, adica 3.176 lei net. In acest context, pentru a ajunge la 60% din salariul mediu net, salariul minim ar trebui sa creasca cu 559 lei, ajungand la 1.905 lei net (pentru aceasta analiza nu am luat in calcul salariul diferentiat).
La nivelul angajatorilor, cresterea salariului minim s-ar transpune intr-o usoara crestere a costurilor cu angajatii. In conditiile in care costurile salariale in UE ar creste considerabil, un efect pe care am putea sa il vedem este migrarea companiilor in alte state non-UE cu un cost favorabil al fortei de munca . Insa, trebuie sa avem in vedere faptul ca, in momentul in care o companie decide sa faca o investitie sau o dezinvestitie, costurile salariale nu sunt singurul factor de analizat.
La o prima vedere, pentru angajati, o crestere a salariului minim ar presupune venituri mai mari si un nivel al bunastarii mai mare. Totusi, acest lucru este inselator, intrucat in acest context va creste si rata inflatiei ce se va resimti in pretul produselor si al serviciilor. Mai mult, in anumite cazuri, cresterea salariului minim va determina o scadere a beneficiilor sociale pentru ca nu s-ar mai indeplini criteriile de eligibilitate pentru anumite forme de sprijin. Din punctul meu de vedere, doar cresterea salariului minim nu va insemna neaparat si reducerea inegalitatii intre cei cu salarii mari si cei cu salarii mici si nu va imbunatati considerabil nivelul de trai al oamenilor. Problema inegalitatii este ampla si pentru a o aborda este nevoie de o intreaga serie de politici publice si de masuri.
Cresterea salariului minim este una dintre acestea, insa nu este singura solutie. Studii recente au demonstrat ca politicile care incurajeaza rate mai mari de economisire si reducerea costurilor de constructie pentru gospodarii pot oferi o mai buna securitate economica familiilor aflate in dificultate. In plus, este imperativ ca cetatenii sa aiba acces facil la educatie si la programe de formare profesionala. Investitiile in capitalul uman reprezinta cea mai buna modalitate de a creste bunastarea individuala si de a imbunatati forta de munca. Echitatea in educatie ar putea aduce un standard minim de bunastare.
Avand in vedere si revolutia digitala, un pas important pentru a ajuta forta de munca sa se pregateasca pentru locurile de munca ale viitorului va fi furnizarea de noi abilitati necesare pentru a face fata schimbarilor de pe piata muncii. Ca atare, angajatorii vor trebui sa investeasca mai mult in formarea angajatilor lor. In plus, guvernele lumii sa gaseasca o solutie si sa stimuleze aceste investitii in capitalul uman. Astfel de stimulente ar putea acoperi, printre altele, cheltuielile cu pregatirea si educatia.
In concluzie, salut ideea de a introduce un salariu minim la nivelul statelor membre, insa, pentru a-si atinge scopul, si anume cresterea bunastarii populatiei, trebuie avute in vedere politici publice ample in mai multe domenii ale economiei, de exemplu, in invatamant si sanatate. Sa nu uitam ca problema inegalitatii este intens dezbatuta la nivel mondial, unde exista initiative de introducere a unui venit minim garantat pentru toate persoanele. Intr-o lume in care munca nu poate fi garantata, si care, de cele mai multe ori, nu este capabila sa acopere nevoile umane de baza (hrana, locuinta, sanatate, educatie), exista din ce in ce mai multi sustinatori ai venitului de baza garantat. Desi la acest moment pare un subiect utopic, consider ca merita sa fie dezbatut.

AGENDA CONSTRUCTIILOR

Vizualizaţi acum şi valorificaţi toate oportunităţile!
Ştiri de calitate și informaţii de afaceri pentru piaţa de construcţii, instalaţii, tâmplărie şi domeniile conexe. Articolele publicate includ:
- Ştiri de actualitate, legislaţie, informaţii statistice, tendinţe şi analize tematice;
- Informaţii despre noi investiţii, lucrări, licitaţii şi şantiere;
- Declaraţii şi comentarii ale principalilor factori de decizie /formatori de opinie;
- Sinteza unor studii de piaţă realizate de către organizaţii abilitate;
- Date despre noile produse şi tehnologii lansate pe piaţă.
AGENDA INVESTITIILOR
EURO-CONSTRUCTII
EURO-FEREASTRA
FEREASTRA

Abonare newsletter