COVID-19 a schimbat in mod semnificativ piata muncii, perturband modul in care organizatiile isi gestioneaza afacerile si fortand adoptarea peste noapte a unor solutii ce tineau, mai degraba, de tendinte latente. Pe masura ce au inceput sa se obisnuiasca cu noua realitate, a aparut intrebarea „ce urmeaza”? Pentru a intelege cum arata noua normalitate, EY a derulat studiul Physical Return to Work Reimagined (PRWR) pe platforma proprie de crowd-sourcing MillionYou, in perioada iunie - iulie 2020, pe un esantion de peste 700 de angajatori din SUA, Marea Britanie si Europa.Studiul EY constata impactul puternic pe care il are pandemia atat asupra activitatii angajatilor, cat si a angajatorilor: 60% dintre angajatori considera ca afacerea lor se afla intr-o „mare dificultate”, iar 54% dintre angajati se declara foarte afectati de schimbarile din aceasta perioada. In plus, 59% dintre salariati cred ca organizatiile pentru care muncesc nu sunt inca pregatite sa se adapteze la cerintele si comportamentele clientilor post-pandemie.
In detaliu, studiul a analizat schimbarile din sase zone cheie ale pietei muncii:
Amprenta imobiliara: 74% dintre companiile chestionate au declarat ca planuiesc schimbari semnificative referitoare la cladirile de birouri in care se afla.
Calatoriile de afaceri si mobilitatea: 74% dintre companii se asteapta sa isi modifice substantial politica si abordarea calatoriilor de afaceri.
Invatare si dezvoltare: 75% dintre companii isi propun schimbari importante in dezvoltarea abilitatilor angajatilor, in principal, prin dezvoltarea de platforme de invatare la distanta.
Gestionarea fortei de munca: 49% dintre companii doresc sa modifice modul in care masoara productivitatea angajatilor proprii.
Munca de acasa si tehnologia: 79% dintre companii sunt in cautare de echipamente care sa permita angajatilor sa lucreze mai bine de acasa.
Flexibilitatea muncii: 78% dintre companii planuiesc schimbari semnificative ale politicii privind munca de acasa. Lucrul impreuna cu altii ramane, insa, un element cheie al experientei angajatilor, carora le lipseste aspectul social de a fi cu colegii. Astfel, la intrebarea ”De ce v-ar placea sa va intoarceti la birou?”, pe primul loc in ierarhia raspunsurilor oferite de angajati se afla ”vreau sa raman integrat social”. Pe de alta parte, angajatii isi exprima interesul in mentinerea unui anumit nivel de telemunca, chiar daca aceasta optiune nu existase inainte de pandemie: 63% dintre angajatii care nu au lucrat de la distanta inainte de COVID-19 isi doresc sa munceasca de acasa cel putin o zi pe saptamana.
In perspectiva, dintre industriile analizate, companiile din domeniul tehnologiei si din cel bancar sunt cele mai hotarate sa faca schimbari radicale pentru a supravietui crizei COVID-19. Peste 50% dintre acestea si-au declarat aceasta intentie. Organizatiile din celelalte sectoare analizate, fie furnizoare de servicii (precum servicii medicale, asigurari, servicii profesionale), sau din sectoare productive sau retail, opteaza in numar semnificativ mai mic in favoarea unor schimbari radicale (aproximativ 30% dintre companiile respondente declarandu-se pregatite), preferand, astfel, o abordare de tip „urmarire si asteptare”.
Studiul arata ca 38% dintre angajati isi doresc o crestere a salariului sau o imbunatatire a planurilor de bonusare, ca urmare a eforturilor pe care le-au depus de la declansarea crizei sanitare. Aceasta afirmatie este corelata cu declaratia a 47% dintre angajati, care spun ca le-a crescut productivitatea in aceasta perioada; cea mai mare crestere a eficientei fiind mentionata in raspunsurile reprezentantilor generatiilor Y - persoane nascute intre 1980 si 1996, si Z - persoane nascute intre 1996 si 2010. Aceasta asteptare de crestere a nivelului de compensatii nu isi gaseste, insa, raspuns, in intentiile companiilor: 77% dintre organizatii se asteapta la scaderi semnificative ale costului cu forta de munca.
Intrebati despre ingrijorarile pe care le-au resimtit in aceasta perioada, intre 50 si 70% dintre angajati au plasat pe primele locuri situatia financiara personala, locul de munca, sanatatea lor, situatia celor dragi, dar si evolutia economiei tarii. Fara sa existe variatii semnificative intre tari in ceea ce priveste temerile cu care se confrunta angajatii, studiul EY a constatat, in schimb, diferente generationale. Astfel, 72% din respondentii generatiei baby-boomers (persoane nascute dupa razboi pana in 1965) sunt mai interesati de mersul economiei (cifra cu 15-20% mai mare decat a celorlalte generatii analizate) si mai putin de propriul loc de munca (46% dintre acesti angajati sunt ingrijorati de pierderea locului de munca, cu aproximativ 15% mai putin decat cei proveniti din celelalte generatii).
”Viata merge inainte asa cum ne-o creionam noi insine. Prin urmare, cred ca este momentul sa lasam viziunea sa ne conduca, mai ales ca, la acest moment, nu avem fundamente anterior testate pentru a lua decizii. In plus, cultura organizationala si climatul de munca sunt acum in dezechilibru si tine de noi sa le stabilizam. In implementarea noii viziuni putem lua in calcul o flexibilizare a locului de munca – subiectul zilei - dar si a programului, a tipului de norma de lucru, precum si, in general, a modului de contractare a muncii si de trasare a responsabilitatilor individuale sau colective” , a conchis Horatiu Cocheci, Director, People Advisory Services, EY Romania.
