ESI: Problemele cu personalul deterioreaza sentimentul increderii in constructii

In editia pentru luna iulie 2019 a rezultatelor cercetarii privind indicatorul increderii in economie (Economic Sentiment Indicator - ESI), luat in considerare atat in general, cat si pe domenii de activitate (ESI in industrie, servicii, la nivelul consumatorilor – persoane fizice, in comertul de retail, in ramura de constructii si, separat, in servicii financiare), inclusiv pe baza unor date de la Eurostat, oficialii Directoratului-General pentru Afaceri Economice si Financiare (DGEFA) din cadrul Comisiei Europene (CE) au aratat ca, la nivelul zonei euro, ESI a scazut usor cu 0,6 puncte, la 102,7 puncte. Pentru intreaga Uniune Europeana, indicele ESI s-a diminuat, la 102 puncte, in scadere cu 0,3 puncte, mai ales pentru ca problemele cu personalul au deteriorat sentimentul increderii in constructii.

„In zona euro, deteriorarea ESI din iulie 2019 s-a datorat deprecierii increderii in industrie, in servicii, in sectorul de comert de retail (cu amanuntul), respectiv in constructii, trend contrabalansat doar partial de majorarea usoara a increderii in randul consumatorilor. ESI s-a depreciat, astfel, pentru majoritatea economiilor importante ale tarilor din UE-19, mai precis in Germania (-2,4 puncte), a ramas neschimbat in Franta (0 puncte) si a crescut in Olanda (+1,7 puncte), Italia (+1,4 puncte) si Spania (+0,6 puncte). In zona euro, indicele de incredere in piata constructiilor (ESI in constructii sau CCI – Construction Confidence Indicator) s-a depreciat, insa, puternic in luna iulie 2019, cu -2,6 puncte (dupa ce in luna iunie s-a constatat o apreciere), ca urmare a rectificarii in sens descendent a perspectivei managerilor in ceea ce priveste dinamica portofoliului de contracte si comenzi, dar mai ales pe fondul unei modificari in sens pronuntat pesimist a estimarilor privind numarul de salariati (reflectand o situatie extrem de precara in ceea ce priveste forta de munca angajata in constructii). Totodata, planurile de angajare a fortei de munca s-au degradat relativ major, cu precadere, mai semnificativ in industrie (cea mai pronuntata scadere din 2012 pana in prezent), ramanand relativ neschimbate in comertul cu amanuntul si imbunatatindu-se in servicii. Mai ales asteptarile consumatorilor privind dinamica somajului s-au inrautatit puternic, pe toate palierele. Expectativele din iulie 2019 privind preturile de vanzare indica o ponderare radicala in industrie si, intr-o masura mai mica, in servicii, respectiv o crestere in comertul de retail si o stabilizare in constructii, nemaifiind in linie cu cele exprimate de consumatori, care intrevad o depreciere pentru toate componentele. Astfel, asteptarile consumatorilor privind pretul reflecta o diminuare a acestuia pe toate palierele, de vreme ce optiunile, fata de cercetarea anterioara, s-au modificat”, se arata in studiul citat. In consecinta, pentru zona euro, indicii ESI din perioada august 2018-iulie 2019 se plaseaza la 111 puncte, 110,4 puncte, 109,7 puncte, 109,4 puncte, 107,4 puncte, 106,3 puncte, 106,2 puncte, 105,6 puncte, 103,9 puncte, 105,2 puncte, 103,3 puncte si 102,7 puncte, iar ESI sau CCI in constructii a fluctuat astfel: +6,2 puncte, +8,3 puncte, +8 puncte, +8,3 puncte, +7,3 puncte, +8,4 puncte, +6,6 puncte, +7,5 puncte, +6,5 puncte, +4,1 puncte, +7,6 puncte si +5 puncte (deci, cu un prag maxim in ianuarie a.c., dupa care au urmat diverse fluctuatii, o revenire puternica in iunie 2019 si cea mai puternica depreciere in iulie), indicii fiind insa pozitivi si, evident, net superiori mediei de -16,7 puncte din sector, stabilita pentru perioada cuprinsa intre ianuarie 1990 si pana in iulie 2019. De asemenea, datele istorice indica un prag minim al ESI in constructii, la nivelul UE-19, de -45,3 puncte (in septembrie 1993) si unul maxim de +8,4 puncte (in ianuarie 2019).

In acelasi interval de referinta (iulie 2019), pentru Uniunea Europeana (UE-28), expertii DGEFA subliniaza ca actuala diminuare usoara si marginala a ESI (-0,3 puncte), ajungandu-se insa la un nivel mai scazut decat cel din UE-19 (adica 102 puncte), a avut loc pe fondul unor deprecieri nesemnificative ale sentimentului increderii in economie la nivelul celor mai importante tari europene (care nu utilizeaza moneda unica), mai ales in Polonia, a doua economie ca dimensiune din afara zonei euro, respectiv in Marea Britaniem care si-a intrerupt trendul ascendent, iar indicatorul a reinceput sa se deterioreze (-0,8 puncte pentru fiecare din ambele tari analizate). „In UE-28, premisele referitoare la dinamica sectoriala sunt, in linii mari, asemanatoare celor pentru zona euro, inclusiv in ceea ce priveste ramura de constructii. Totusi, in contrast cu zona euro, increderea s-a majorat puternic in servicii. O alta asemanare cu UE-19 este aceea ca sentimentul increderii in randul consumatorilor este acelasi. Dar, pentru forta de munca din constructii, expectativele indica o inrautatire a situatiei, in timp ce in comertul de retail si, mai ponderat, in industrie si in servicii se asteapta cresteri. In tot spatiul comunitar, estimarile managerilor privind dinamica fortei de munca sunt, astfel, usor diferite in raport cu cele din zona euro. Expectativele privind pretul indica, totodata, o situatie aproape similara, in linie cu cele din zona euro, mai ales pentru industrie si servicii, dar reflecta stabilizari in comertul cu amanuntul si descresteri puternice in constructii, toate acestea fiind semnalate destul de ferm atat de consumatori, cat si de manageri”, se mai arata in raportul elaborat de DGEFA.

Astfel, datele curente, prezentate de DGEFA, reflecta faptul ca indicele ESI din UE-28 a evoluat intre lunile august 2018 si iulie 2019 astfel: 111,5 puncte, 110,7 puncte, 110,1 puncte, 109,3 puncte, 107,5 puncte, 106,1 puncte, 105,3 puncte, 105,1 puncte, 103,6 puncte, 103,8 puncte, 102,3 puncte si 102 puncte (seria fiind partial revizuita). Aceasta reflecta cu destula acuratete situatia de ansamblu a economiei UE, care se inscrie pe un trend ascendent, de recuperare graduala a pierderilor din perioada recesiunii, dar care se mai confrunta cu unele probleme sistemice, precum si cu aspecte exogene, cum ar fi tensiunile socio-politice si cele ce vizeaza comertul exterior, vizibile cu precadere in ultima parte a anului trecut si, de asemenea, la inceputul celui in curs. In particular, pentru sectorul de constructii din UE-28, cu o medie istorica de -17,5 puncte, un nivel minim al increderii de -44,1 puncte, conturat in iunie 1993 si unul maxim de +6,6 puncte, inregistrat in noiembrie 2018), ESI sau CCI s-a plasat la +4,2 puncte, +5,3 puncte, +5,7 puncte, +6,6 puncte, +5,1 puncte, +5,4 puncte, +4,5 puncte, +3,7 puncte, +2,4 puncte, +2,3 puncte, +3,2 puncte si +2,6 puncte in fiecare luna din intervalul august 2018-iulie 2019.

In cadrul unui tabel distinct, unde sunt prezentati toti indicatorii de incredere si de sentiment economic (ca serie ajustata), specialistii DGEFA cuantifica si informatiile pentru Romania. Se iau initial in considerare ESI general si pe ramuri ale economiei, ca punct minim si maxim de inflexiune, respectiv ca medie din ianuarie 1990 pana in iulie 2019, dupa care seria datelor continua cu perioada august 2018-iulie 2019. In consecinta, pentru tara noastra, potrivit datelor istorice, ESI minim s-a constatat in septembrie 1992 (cu 68,2 puncte), iar cel maxim in iunie 1996 (respectiv, 125,8 puncte). Totodata, pentru ca nivelurile minime si maxime sa poata fi comparate, media istorica si actuala a ESI in Romania si in toate celelalte tari este stabilita la 100 de puncte. In fine, dar nu in ultimul rand, seria datelor ESI din Romania in perioada august 2018-iulie 2019 ramane in linii mari pozitiva (ba chiar in urcare in ultimul timp), cu fluctuatii de 100 de puncte, 101,9 puncte, 101,8 puncte, 101 puncte, 101,3 puncte, 101,5 puncte, 102,2 puncte, 102,3 puncte, 101,2 puncte, 101,8 puncte, 102,5 puncte si 103,3 puncte pentru fiecare luna a intervalului analizat.

Cu o medie istorica si actualizata de -14 puncte, ESI in constructii (sau CCI) pentru Romania reflecta in general o lipsa de incredere fata de ramura economica respectiva, dar mai putin accentuata ca in alte state membre ale UE (de exemplu, in Polonia, media este de -30,7 puncte, in Marea Britanie se consemneaza -19,5 puncte, in Italia media este de -21,9 de puncte, in Cehia media totalizeaza -19,6 puncte, in Germania aceasta este de -23,4 puncte etc., multe date fiind usor rectificate). In orice caz, ESI in constructii nu este pozitiv, ca medie, in aproape niciun stat membru UE (cu exceptia Republicii Irlanda, cuprinsa in premiera in cadrul cercetarii, dupa mai bine de zece ani, unde o actualizare l-a adus la +2,6 puncte), acest indicator fiind cel mai bun doar in Estonia (-1,1 puncte), Olanda (-3,1 puncte) sau Slovenia (-8,4 puncte), respectiv Danemarca (-9,3 puncte). Revenind, astfel, la situatia din tara noastra, nivelul de incredere minima in constructii s-a inregistrat in septembrie 1999 (respectiv, -60,4 puncte), iar cel maxim a fost consemnat in iunie 1996 (si anume +34,6 puncte). Totodata, intre august 2018 si iulie 2019, ESI in constructii, la nivelul Romaniei, a fost de -9,4 puncte, -8,4 puncte, -8 puncte, -6,7 puncte, -6,6 puncte, -7,9 puncte, -6,5 puncte, -6,2 puncte, -6,1 puncte, -4,5 puncte, -4,4 puncte si -4,4 puncte, astfel incat, actualmente, se plaseaza peste media de -14,1 puncte (ajungand si la un nivel relativ optim al perioadei analizate), ceea ce denota o crestere cu 9,7 puncte a increderii, pentru aceasta baza de comparare, iar la un calcul pe baze secventiale, increderea in constructii a stagnat in Romania, in iulie a.c. (comparativ cu iunie 2019).

O alta cercetare a DGEFA, data publicitatii tot in iulie a.c., reflecta dinamica sectorului productiv (in zona euro si in UE), iar informatiile respective sunt considerate utile si pentru operatorii economici din tara noastra. Astfel, in iulie 2019, indicatorul ratei estimate a utilizarii capacitatii producatorilor din zona euro a scazut cu -0,9 puncte procentuale, pana la 81,9%, dar ponderea managerilor care considera ca actuala capacitate de productie este mai mult decat suficienta (in lumina contractelor curente si expectativelor privind cererea) a sporit marcant (+3,7 puncte). Numarul estimat de luni de productie asigurate de comenzile curente s-a diminuat marginal, cu numai -0,2 luni, dar previziunile managerilor referitoare la noile contracte s-au deteriorat masiv (-5,8 puncte). Analizand comertul exterior, asteptarile privind volumul exportului au ramas in general stabile (-0,1 puncte), in timp ce afirmatiile managerilor despre pozitia competitiva pe pietele externe din afara UE, in ultimele trei luni, indica o imbunatatire usoara (+0,7 puncte), in raport cu aprilie 2019. Calitativ, tendintele in sectorul productiv din UE sunt in linie cu cele din zona euro, exceptand expectativele privind volumul exportului, cu o imbunatatire marcanta, precum si declaratiile managerilor referitoare la pozitia lor competitiva, care atesta o inrautatire. In plus, rata de utilizare a capacitatii s-a diminuat cu un punct procentual si se afla acum la 81,6%. In fine, dar nu in ultimul rand, rata de utilizare a capacitatii in servicii a scazut fractional atat in zona euro (-0,1 puncte procentuale, pana la 90,5%), cat si in UE (-0,1 puncte procentuale, pana la 89,3%).

In consecinta, indicatorul de sentiment economic ESI este format din indicele increderii in industrie (cu o pondere de 40%), cel al increderii in servicii (30%), din indicatorul increderii consumatorilor (20%), respectiv din indicatorii de incredere in constructii si servicii (cu 5% fiecare), astfel incat media pe termen lung (1990-2018) echivaleaza cu 100 de puncte. De asemenea, ponderea fiecarei tari in parte a fost actualizata in ianuarie 2019. Pentru mai multe informatii, click aici, iar pentru a descarca raportul integral referitor la ESI si la ceilalti indicatori ai increderii (rezultate care includ si Romania), click aici!