BNS solicita modificarea mecanismului de calcul si cresterea indemnizatiei de somaj

703.341 de locuri de munca au fost pierdute in perioada 15.06 - 11.09.2020, 344.673 din aceste locuri de munca pierdute erau ocupate de persoane ce nu mai aveau un alt loc de munca, aceste persoane sunt astazi someri si au nevoie de sprijin sa supravietuiasca si de asistenta pentru a-si gasi un loc de munca .

Blocul National Sindical cere de mai bine de 4 ani modificarea mecanismului de calcul si implicit cresterea indemnizatiei de somaj. Pentru ca somerii indemnizati nu reprezinta o miza electorala (numarul acestora nu este, din fericire, foarte mare, aprox 86 mii in luna iulie 2020) modul in care acestia se descurca sa supravietuiasca nu este de interes pentru politicieni.

Indemnizatia de somaj nu este o forma de asistenta sociala, este o indemnizatie primita ca efect al unei asigurari sociale, o compensatie partiala a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de munca sau a veniturilor absolventilor institutiilor de invatamant care nu s-au putut incadra in munca.

Reamintim, sunt someri indemnizati conform Legii 76/2002 persoanele care:

- si-au pierdut locul de munca din motive neimputabile lor;

- au un stagiu de cotizare de minim 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii, cu exceptia celor ce sunt proaspat absolventi;

- sunt in cautarea unui loc de muncade la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare;

- sunt in capacitate de munca / au starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice necesare pentru prestarea unei munci;

- nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca, in vigoare;

- sunt disponibile sa inceapa lucrul in perioada imediaturmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca.

Romania a ratificat Conventia OIM 168/1988, prin adoptarea Legii 112/1992, avand obligatia de a acorda o indemnizatie de somaj care sa reprezinte minim 50% din salariul minim pentru cei care nu au contribuit la fondul de somaj si minim 50% din ultimul salariul pentru cei ce au platit contributii.

In acest moment Romania incalca prevederile Legii 112/1992, respectiv ale Conventiei 168/1988.

Pentru absolventiicare nu au contribuit la fondul de somaj, cuantumul indemnizatiei de somaj ar trebui sa fie conform Conventiei cel putin 50% din salariul minim net, adica 673 lei (1346 - salariul minim net lei * 50%) incepand cu 1 ianuarie 2020. Aceasta indemnizatie este in prezent 250 lei. Raportul intre indemnizatia de somaj si salariul minim net este in acest caz de 18,5%.

Pentru salariatii care au stagiu de cotizare conform legii si isi pierd locul de munca intrand in somaj, cuantumul indemnizatiei ar trebui sa fie minim 50% din castigul anterior, ceea ce inseamna:

a.pentru un salariat care a castigat anterior intrarii in somaj un salariu egal cu salariul minim pe economie - cuantumul ar trebui sa fie 673 lei, dar de fapt:

- in acest moment, un somer cu vechime mai mica de 3 ani - primeste 375 lei - pentru cei cu vechime mai mica de 3 ani raportul intre indemnizatia de somaj si salariul net anterior este de 27,8%.

- pentru cei cu vechime intre 3 si 5 ani - indemnizatia este in acest moment - 442 lei - pentru cei cu vechime intre 3 si 5 ani raportul este de 32,8%.

b.pentru un salariat care a castigat anterior intrarii in somaj un salariu egal cu salariul mediu pe economie - cuantumul indemnizatiei de somaj ar trebui sa fie 1591 lei (3182 - salariul mediu net * 50%).

- in acest moment, daca are o vechime mai mica de 3 ani - primeste o indemnizatie egala cu 375 lei - pentru acestia (contributori cu vechime mai mica de 3 ani) raportul intre indemnizatia de somaj si ultimul salariu net avut este de 11,7%.

- Cei cu vechime peste 20 ani - primesc in acest moment o indemnizatie egala cu 895 lei - in cazul acestei categorii cu vechime de peste 20 de ani, raportul este de 28,1%.

Legarea indemnizatiei de somaj de un alt indicator decat cel ce a constituit baza de calcul pentru contributia la fondul de somaj a facut foarte dificila monitorizarea respectarii prevederilor Conventiei. Cresterea salariului minim fara ajustarea corelativa a indicatorului social de referinta, indicator ce si-a pastrat pana in prezent valoarea avuta in 2008, a afectat respectarea angajamentelor mai sus mentionate. In 2008 valoarea salariului minim brut a fost inprima jumatate a anului egala cu valoarea indicatorului social de referinta.

Romania este singurul stat din Uniunea Europeana cu o indemnizatie medie de somaj mai mica de 50% din salariul minim.

Ca raspuns la solicitarea BNS, Ministrul Muncii si Protectiei Sociale, dna Violeta Alexandru a anuntat ca nu are ca prioritate majorarea indemnizatiei de somaj, pentru dansa prioritatea fiind mai degraba formarea acestora si reintegrarea in piata muncii, o astfel de prioritizare fiind rezultatul discutiilor cu reprezentantii angajatorilor care se plang ca nu gasesc forta de munca.

Folosim acest prilej pentru a-i comunica dnei Ministru urmatoarele:

- Conform Legii 76/2002, art 42, alin 1 un somer indemnizat isi pierde indemnizatia in cazul in care refuza un loc de munca sau in cazul in care refuza sa participe la masuri active de ocupare (formarea profesionala fiind o astfel de masura).

- 74,9% din gospodariile in care capul familiei este un somer nu au reusit in 2019 sa achite la timp unele cheltuieli, 82,5% nu au reusit sa-si achite la timp cheltuielile pentru intretinerea locuintei (apa, energie electrica si termica).

- Cu exceptia somerilor care anterior pierderii locului de munca au avut un salariu in ultimele 12 luni mai mare decat salariul mediu brut pe economie si o vechime in munca de peste 10 ani, toti ceilalti someri primesc indemnizatii de somaj mai mici decat pragul minim de saracie pentru o persoana singura.

O persoana cu mai putin de 3 ani vechime, indiferent de salariul avut anterior pierderii locului de munca, va primi o indemnizatie de somaj de 375 lei. In aceasta perioada trebuie sa-si caute un loc de munca, numai pentru abonamentul de transport necesar pentru a putea participa la interviuri sau la activitati de formare profesionala ar plati aproape o tremie din venitul primit. Care ar putea sa fie prioritatea unui somer care-si cauta activ un loc de munca avand un venit 375 lei pe luna? Cum ar putea sa aleaga intre masti, dezinfectant, transport, medicamente sau hrana? Nu e de mirare ca o pondere coplesitoare din someri nu au reusit sa-si acopere nici macar cheltuielile curente pentru intretinere.

In situatia in care somerul in cauza este sustinator al unei familii situatia este si mai complicata.

- In 2019 au fost putin peste 58 mii de someri indemnizati, ajustarea indemnizatiei de somaj nu ar reprezenta un efort bugetar semnificativ, cu atat mai mult cu cat in ultimii ani fondul de somaj s-a inchis cu excedent. Tocmai de aceea surprinde lipsa de empatie pentru aceste persoane, pierderea locului de munca nu este un motiv de stigmatizare sociala, cu atat mai mult cu cat primesc indemnizatie de somaj doar lucratorii ce-si pierd locul de munca din motive neimputabile lor si care au un stagiu minim de cotizare.

Romania investeste in acest moment in reintegrarea somerilor in piata muncii sume de-a dreptul ridicole. Nici nu e de mirare ca transferurile sociale realizate prin politica publica de protectie sociala sunt aproape lipsite de orice fel de impact.

- In anul 2019 din cei 257.865 de someri (indemnizati si neindemnizati) au beneficiat de servicii de formare profesionala 20.820 de someri, doar 10.059 din acestia au si fost incadrati in munca.

Conform datelor OIM pentru 72% din somerii inregistrati si care au mai lucrat anterior, ANOFM nu detine informatii privind calificarea acestora detinuta anterior intrarii in somaj.

In fapt singurele masuri pe care ANOFM le asigura frecvent pentru someri (desi fara a avea alocate resursele adecvate) sunt in general informarea si consilierea somerilor, masuri care in lipsa unei profilari adecvate a somerilor sunt lipsite de orice relevanta pentru acestia.

In aceasta perioada activitatea agentiilor de somaj este dedicata aproape in totalitate masurilor de sprijin pentru angajatori (somaj tehnic, 41% etc.).

Acompanierea propriu-zisa somerilor (indemnizati sau nu) aproape ca nu mai exista, iar atunci cand se face, se limiteaza aproape exclusiv la administrarea dosarelor de somaj. Activitati esentiale pentru orice agentie de ocupare ca informare-consiliere personalizata, profilare, mediere si formare profesionala lipsesc din viata propriu-zisa a agentiilor judetene de ocupare a fortei de munca. Insa si inainte de criza sanitara aceste activitati se realizau formal sau la cote reale foarte mici.

- Angajatorii au primit subventii pentru somaj tehnic pentru a nu concedia personalul in pandemie, au primit de altfel forme de sprijin pe toata durata acestui an pentru a nu concedia personalul, cu toate acestea in luna iulie 2020 numarul somerilor indemnizati s-a dublat fata de aceeasi luna din anul precedent.

In foarte multe cazuri deficitul de forta de munca atat de des invocat in ultimii ani de angajatori este mai degraba o idee indusa, deficitul de forta de munca in mod concret se refera la forta de munca calificata si ieftina, aflata permanent la dispozitia angajatorilor.

Suntem de acord ca somerii indemnizati sau neindemnizati au nevoie de formare profesionala pentru a fi integrati in piata muncii, insa participarea la formare si cautarea unui loc de munca in mod activ presupune costuri suplimentare, ca urmare cresterea indemnizatiei de somaj este cu atat mai mult justificata si necesara.

Masurile active de ocupare trebuie regandite, atat sub aspectul resurselor alocate, umane si financiare, cat si sub aspectul eficientei acestora. Acestea trebuie sa reprezinte o preocupare permanenta si trebuie sa vizeze nu doar pe someri, ci in egala masura pe cei ce se afla in conditii de ocupare precara, care se afla sub risc permanent sa-si piarda locul de munca.

Ne aducem aminte ca forta de munca are nevoie de formare profesionala atunci cand se afla in somaj, insa uitam permanent faptul ca angajatorii nu-si respecta prevederile legale de a forma profesional personalul angajat.

Autoritatile se lamenteaza dar nu fac nimic, de ani de zile partenerii sociali, dar si institutiile europene cer Romaniei sa profileze somerii, sa asigure masuri de ocupare adaptate si personalizate, sa monitorizeze interventiile si sa evalueze impactul acestora, sa analizeze informatiile de care dispun pentru analize complexe ale pietelor muncii locale. Nimic din toate acestea nu au fost prioritati pentru ANOFM sau pentru Ministerul Muncii, formarea profesionala invocata a devenit prioritate doar pentru ca a fost vazuta ca o modalitate de refuz elegant pentru cresterea indemnizatiei.

Si nu lipsa resurselor financiare a fost cauza lipsei de actiune.

Romania a avut la dispozitie fonduri europene pentru asistarea tinerilor NEETS in vederea integrarii acestora in piata muncii, a cheltuit nesemnificativ din aceste resurse pur si simplu pentru ca abordarea ANOFM a fost gresita.

Totodata, in perioada de programare actuala Romania dispunea de resurse necesare pentru masuri de sprijin pentru minim 45 de mii de lucratori concediati, nici in prezent Ministerul Fondurilor Europene nu a lansat apelul dedicat acestora, desi aproape zilnic aflam de companii ce isi inchid sau suspenda activitatea concediind individual sau colectiv salariatii.

Cresterea indemnizatiei de somaj, mai mult interes pentru oameni si chiar mai mult profesionalism in abordarea masurilor active de ocupare ar contribui in mod cert la o integrare reala a somerilor in piata muncii.