Dinamica accentuata a pietelor imobiliare din ultimii 20 de ani a determinat ca o mare parte a teritoriilor din imediata vecinatate a marilor centre urbane sa isi schimbe categoria de utilizare a terenului, intr-un ritm accelerat. De cele mai multe ori, utilizarea terenului se modifica in functie de cerintele pietei, terenurile predominant agricole fiind ocupate de constructii cu functii rezidentiale sau industriale, noteaza un studiu realizat de cercetatorii din cadrul Facultatii de Geografie a Universitatii Babes-Bolyai (UBB), din Cluj-Napoca. Ei noteaza ca identificarea acestor schimbari este o sarcina dificila datorita eterogenitatii bazelor de date spatiale care provin din diferite proiecte de dezvoltare imobiliara, astfel incat determinarea si implementarea de noi metode de evaluare si monitorizare a schimbarilor modului de acoperire/ utilizare a terenurilor sunt in prezent extrem de necesare.Cercetatorii de la UBB au publicat, recent, un articol in jurnalul academic Applied Sciences, in care analizeaza modul in care s-a dezvoltat zona metropolitana a municipiului Cluj-Napoca din 2000 pana in prezent, utilizand imagini obtinute prin sateliti.
"Aceasta lucrare prezinta o abordare metodologica inovatoare, bazata pe indici spectrali, urmarind cartarea rapida a zonelor construite pe baza imaginilor satelitare Landsat-5, Landsat-7 si Landsat-8. Abordarea descrisa in acest studiu difera de alte metode conventionale prin modul in care a fost efectuata analiza si, de asemenea, prin indicii tematici utilizati in procesele de delimitare a zonei construite, urmand o abordare de tipul «via negativa». Metodele, structurate intr-un model relativ complex, bazat pe teledetectie si tehnici de analiza spatiala GIS, pot fi grupate in trei etape distincte. Prima etapa, care este axata pe prelucrarea prealabila a datelor preluate prin teledetectie (pre-procesare). A doua etapa, care implica calcularea indicelui normalizat de diferentiere a vegetatiei (NDVI), a indicelui normalizat de diferentiere a corpurilor de apa (MNDWI) si a indicelui de sol neacoperit (BI, eng. bareland); cu scopul de extragere a tuturor zonelor care nu sunt acoperite de vegetatie, respectiv eliminarea din rezultatul obtinut a tuturor suprafetelor acoperite de apa, pamant gol sau teren arabil necultivat. Rezultatul acestei etape este reprezentat de un strat tematic distinct care contine doar zone construite si alte terenuri asociate. Ultima etapa al modelului este reprezentata de validarea rezultatelor, operatiune realizata prin mai multe variante, pe baza metodelor statistice si, de asemenea, prin compararea directa cu realitatea din teren. In demersul acestei etape s-a obtinut un coeficient de validare care, in general, este de peste 85% pentru oricare dintre metodele de validare utilizate sau an de raportare validat", explica cercetatorii.
Bazat pe analiza integrata a indicilor de teledetectie, a zonelor construite pentru anii 2000, 2005, 2010, 2013, 2016 si 2019 a fost identificata o dinamica puternica in ceea ce priveste cresterea suprafetelor construite, atat pentru ani consecutivi, cat si pe intreaga perioada de analiza. Analiza datelor cantitative obtinute din exploatarea bazelor de date digitale, rezultate din implementarea modelului propus, evidentiaza o dinamica foarte mare pentru intreaga perioada analizata (2000–2019) a teritoriului construit aferent comunelor Floresti si Apahida. Aceasta dinamica poate fi explicata prin amplasarea celor doua unitati teritoriale pe axa de dezvoltare est-vest a orasului Cluj-Napoca, axa dictata de morfologia locului care constituie coridorul raului Somesul Mic. Pentru municipiul Cluj-Napoca, se poate observa aceeasi dinamica accentuata, realizandu-se o crestere a suprafetelor construite de la 11,13% in 2000 la 20,07% in 2019, ceea ce reprezinta aproape o dublare a suprafetelor construite in perioada analizata.
"Procesul de validare a rezultatelor ne arata faptul ca, prin aplicarea acestei metodologii, cartografierea rapida a zonelor construite este imbunatatita semnificativ comparativ cu metodele clasice in care se utilizeaza doar indici spectrali specifici, iar modelul prezentat, este adecvat pentru a fi implementat la o scara mai mare, in orice aplicatie practica si teoretica care vizeaza cartarea rapida a zonele construite si modelarea lor evolutiva", concluzioneaza cercetatorii UBB.
Pentru a accesa studiul integral, click aici!
