In perioada urmatoare, Hidroelectrica are in vedere dezvoltarea de proiecte hidroenergetice noi, cu o valoare cumulata de 17,93 miliarde lei. Noile obiective vor avea o putere instalata totala de 713,62 MW si pot asigura o productie medie anuala de aproape 3.400 GWh/ an, potrivit Strategiei Investitionale a companiei, publicata in luna mai 2020. La capitolul proiectelor noi, Hidroelectrica are in vedere constructia de proiecte hidroenergetice cu o valoare cumulata de circa 2,34 miliarde lei, ce ar urma sa fie date in exploatare in perioada 2026-2028. Noile capacitati de productie a energiei electrice sunt evaluate la circa 93,7 MW instalati si o energie de proiect de 338,5 GWH/an. In ceea ce priveste finalizarea proiectelor aflate in executie, Hidroelectrica va aloca fonduri totale de 1,37 miliarde lei. Puterea instalata cumulata a acestor obiective va atinge 239,94 MW, iar productia estimata pentru un an mediu hidrologic este de circa 758,33 GWh, aport suplimentar de energie in SEN.AHE Islaz, amenajare hidroenergetica cu scopuri multiple, prin care se va finaliza cascada Oltului inferior, va asigura: servicii de sistem pentru SEN - consumul de energie realizat prin pompaj in golurile de sarcina pe sectorul Ipotesti - Dunare (circa 375 GWh/an); productia de energie hidroelectrica din sursa regenerabila in CHE Islaz (155 GWh/an); productia suplimentara de energie electrica, pe cascada Ipotesti - Izbiceni, prin pompajul apei din Dunare (215 GWh/an); irigatii (peste 120 ha); apararea impotriva inundatiilor a suprafetelor de teren limitrofe amenajarii (4.000 ha); imbunatatirea cailor de transport in zona proiectului; amenajarea unui luciu de apa in zona, care va duce la ameliorarea climatului arid al zonei; posibilitatea dezvoltarii pisciculturii si agrementului in zona amenajarii, salubrizarea meandrelor raului Olt, precum si dezvoltarea vegetatii si a microfaunei acvatice. Realizarea AHE Islaz va asigura posibilitatea pomparii apei din Dunare in amonte, prin cele 6 acumulari.
Avand in vedere functiunile complexe ale amenajarii este necesara atragerea unei finantari din fonduri europene, de pana la 50% din valoarea investitiei, arata Hidroelectrica. Termenul estimat de punere in functiune a acestui proiect este stabilit in 2028.
AHE Chirilesti-Cislau, pe cursul raului Buzau. Sectorul propus amenajarii este de 18,3 km lungime, fiind situat la circa 45 km de municipiul Buzau, in zona de curbura a raului si de trecere de la zona montana la cea colinara. Obiectivul va avea o putere instalata de 25,6 MW si va genera 103,3 GWh/an. Investitia urmeaza sa fie finalizata in anul 2026.
AHE Rusavat-Ojasca. Sectorul Rusavat-Ojasca continua amenajarea raului Buzau de la ultimul nod hidrotehnic CHE Cislau la acumularea Candesti. Sectorul Rusavat-Ojasca amenajeaza o lungime de rau de 24 km, realizand o cadere de 79,3 metri. Puterea instalata va fi de 25,33 MW, energia de proiect va ajunge la 104,5 GWH/an, iar data punerii in functiune este preconizata in 2026.
Amenajari noi pe fluviul Dunarea
Pe fluviul Dunarea, aval de SHEN Portile de Fier II, se urmareste realizarea unor amenajari, estimate la acest moment intre 380 si 610 MW putere instalata, respectiv 2.300 si 3.450 GWh/an productie de energie electrica in functie de locatie. Studiile intocmite pana in mai 2020 pentru valorificarea potentialului hidroenergetic al fluviului Dunarea au tinut seama de toate implicatiile legate de situatia topografica si geologica a terenurilor adiacente acestuia, de posibilitatile tehnice de realizare a tuturor partilor componente ale unei astfel de amenajari, precum si de satisfacerea altor folosinte. Astfel, au fost studiate variante de noduri hidrotehnice printre care Turnu Magurele - Nicopol Islaz-Somovit, Cioara - Belene, Tulcea - Macin etc.
Lucrarile la amplasamentul Turnu Magurele - Nicopol au fost incepute inainte de anul 1989, dar au fost sistate pe fondul lipsei de interes manifestate de Guvernul Bulgariei. Hidroelectrica are in vedere reanalizarea variantelor fezabile din punct de vedere tehnic, urmarind ca obiectiv realizarea unui complex hidrotehnic pe sectorul aferent exclusiv Romaniei (aval de Calarasi), si doar in secundar o lucrare comuna efectuata printr-un parteneriat cu Bulgaria (Islaz - Somovit).
Sectorul aval de Portile de Fier II a fost analizat in trei trepte Islaz - Somovit, Calarasi - Silistra impreuna cu partea bulgara si Dinocetia - Macin numai partea romana, fiind situat pe sectorul romanesc. De-a lungul timpului s-au facut numeroase demersuri de realizarea in comun cu partea bulgara a unui complex hidrotehnic, din pacate fara succes, precum si faptul ca lucrarile incepute si finantate de partea romana la Complexul Turnu-Magurele - Nicopole inainte de anul 1989, au fost sistate din lipsa de reactie a partenerului strain.
Hidroelectrica isi propune sa studieze amanuntit variantele posibile avand ca tinta principala realizarea unei centrale cu o putere instalata care sa permita realizarea uvrajelor doar in sectorul romanesc. Studiul de fezabilitate pe care Hidroelectrica isi propune sa-l realizeze in perioada 2021-2022 va avea in vedere finantarea proiectului prin atragerea de fonduri europene nerambursabile in proportie de pana la 50% din valoarea totala a investitiei.
Studiul de fezabilitate va analiza in amanunt si variantele alternative, cea mai interesanta varianta fiind Islaz-Somovit (se lasa deschisa posibilitatea pentru realizarea ultimei centrale de pe cursul raului Olt, cea de la Islaz si punerea in functiune a salbei de centrale cu functionare reversibila care, desi are indicatori tehnico-economici superiori celei de la Macin, prezinta dezavantajul ca este necesar acordul tarilor vecine pe acest sector (Bulgaria si partial Serbia).
Astfel, in functie de rezultatele noilor conditii de piata, urmeaza sa fie actualizate studiile de fezabilitate privind indicatorii de eficienta tehnico-economica ai acestor proiecte. Pentru finantarea lucrarilor aferente, Hidroelectrica are in vedere accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru realizarea functiunilor nonenergetice, parte integranta din obiectivul de investitii, sau implementarea unor noi scheme de sustinere pentru astfel de investitii.
