ANIS, Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii IT, sustine pozitia Confederatiei Patronale Concordia referitoare la Planul National de Investitii si Relansare Economica (PNIRE) anuntat recent de Guvernul Romaniei. Totodata, asociatia vine cu cateva sugestii in completarea acestuia, cu scopul de a evita greselile efectuate in trecut in domeniul finantarii antreprenoriatului in domeniile tehnologiilor de varf si digitale, regasite ca propuneri si in actualul plan. Pentru finantarea inovatiei nu trebuie vizat un anumit segment de varsta
In primul rand, ANIS doreste sa atraga atentia asupra perceptiei gresite, desi populare, conform careia inovatia este cel mai bine sprijinita finantand antreprenoriatul in randul studentilor. Conform studiilor efectuate atat in SUA, cat si in Romania, antreprenorii de succes isi deschid startup-urile dupa varsta de 40 de ani. Studiul american arata ca rata de succes a start-up-urilor fondate de persoane sub 30 de ani este la jumatate chiar si fata de cele fondate de persoane din grupa de varsta 50-60 de ani (care, in perceptia colectiva, nu sunt asociate cu ideea de start-up sau antreprenoriat, desi in realitate creeaza afaceri de succes in domeniul tehnologiilor inalte).
Finantarea in domeniile tehnologice nu trebuie conditionata de crearea unui anumit numar de locuri de munca
Totodata, crearea de locuri de munca nu trebuie sa fie o conditie de finantare in etapa de creatie a unui produs inovator in domeniul tehnologiilor de varf. Mai mult, la nivel practic, este foarte important ca in acest caz echipa sa fie cat mai mica. Altfel, banii antreprenorilor, ai investitorilor si banii din granturi, cum sunt cele propuse prin Planul de Investitii si Relansare Economica, s-ar putea termina inainte ca ideea inovativa sa se transforme intr-un produs viabil, explica reprezentantii ANIS.
Conditia crearii de locuri de munca are sens doar pentru afaceri obisnuite, bazate pe produse sau servicii mature, unde exista suficiente date statistice pentru a estima cat de repede o asemenea afacere isi atinge pragul de rentabilitate. Pentru produsele cu adevarat inovative nu exista statistici relevante si nici macar garantia ca piata va adopta inovatia respectiva.
Prin urmare, atat conditionarea finantarii de numarul de locuri de munca create, cat si de mentinerea activitatii un anumit numar de ani dupa alocarea fondurilor, sunt inadecvate. Ele vor conduce la situatii asemanatoare cu cele generate de Start-up Nation, in care firmele care primesc finantarea sunt ulterior puse la vanzare, intrucat antreprenorii sunt constienti ca nu vor putea indeplini, de fapt, conditiile din contractele de finantare.
ANIS agreeaza mentinerea unor conditii pentru acordarea finantarii startup-urilor, insa doar daca se renunta la obligativitatea crearii de locuri de munca sau a mentinerii activitatii un numar de ani si considera ca respectivele conditii ar trebuie sa fie determinate de piata, precum:
- aportul de capital al fondatorilor;
- existenta unor investitori de tip angel investors sau fonduri cu capital de risc, care deja au pus la dispozitie resurse financiare pentru startup;
- existenta unor brevete sau a unor contracte in derulare, privind dezvoltarea produsului sau serviciului pentru care se solicita finantarea;
- experienta fondatorilor in domeniul in care startup-ul dezvolta produse sau servicii de inalta tehnologie;
- experienta fondatorilor de a fi reusit cu alte startup-uri;
- prezenta in echipa de dezvoltare a produselor sau serviciilor a unor persoane experimentate in acel tip de proiecte sau a unor oameni de stiinta cu activitate relevanta in domeniu etc.
In completarea celor de mai sus, care vizeaza masuri deja anuntate prin Planul de Investitii si Relansare Economica, ANIS mai propune adaugarea urmatoarelor masuri:
1. Crearea unui program de Ajutor de Stat pentru Digitalizarea Economiei
Acest program ar avea rolul de accelerare a digitalizarii firmelor romanesti, iar ajutorul de stat ar urma sa acopere achizitionarea si implementarea unor solutii cloud, livrate in format SaaS (Software as a Service) in domenii precum: comunicarea online cu publicul, gestiunea documentelor si registratura, solutii de facturare si contabilitate online, managementul resurselor umane online, automatizare a proceselor de afaceri, organizare si facilitare a lucrului la distanta, introducerea platilor online (inclusiv a taxelor si impozitelor), gestionarea procesului de instruire/educare, bugetare participativa online, managementul proiectelor etc.
2. Crearea unui program de Ajutor de Stat privind Dezvoltarea Solutiilor de Accelerare a Digitalizarii
Programul vizeaza sprijinirea initiativei private in lansarea de noi produse software sau de dezvoltare si comercializare a celor existente, care acopera domeniile de mai sus. Piata nu furnizeaza in prezent solutiile prezentate anterior in variantele adecvate nevoilor IMM-urilor, ci doar potrivite nevoilor intreprinderilor mari, iar ele ar trebui implementate de acum inainte si in cadrul acestui segment de business.
Intrucat valoarea contractelor individuale SaaS cu IMM-urile este redusa, dezvoltarea unor asemenea solutii destinate IMM-urilor ar avea sens economic doar daca ele ar fi adoptate in masa, fapt care nu poate fi garantat de nimeni, chiar in conditiile in care guvernul lanseaza programul descris la punctul anterior. Din acest motiv, firmele care isi asuma riscul dezvoltarii unor asemenea solutii, absolut necesare pentru succesul programului de digitalizare a economiei, au nevoie de un sprijin financiar.
3. Abordarea unei atitudini colaborative de catre functionarii care gestioneaza aplicatiile pentru fondurile UE
Totodata, pentru dezvoltarea inovatiei ca strategie nationala, ANIS reaminteste importanta accesarii de fonduri europene, respectiv necesitatea unei birocratii simplificate in acest sens, care sa vina in ajutorul cetateanului. Romania se afla inca pe ultimele locuri in accesarea de fonduri europene, iar printre motivele care determina aceasta situatie se regaseste si lipsa de flexibilitate a functionarilor publici care se ocupa de solicitari. De cele mai multe ori, acestia se limiteaza la reguli fara utilitate practica, ce au o abordare punitiva si ingreuneaza aplicatiile. In acest sens, ANIS recomanda abordarea unei atitudini de colaborare, in detrimentul celei rigide, acolo unde este cazul, care sa vizeze scopul comun, acel al facilitarii absorbtiei fondurilor europene de catre cetatenii romani.
***
Cu o activitate de 22 de ani in Romania, ANIS reprezinta interesele companiilor IT romanesti si sprijina dezvoltarea industriei locale de software si servicii, cresterea atat a companiilor implicate in proiecte de externalizare, cat si a celor care genereaza proprietate intelectuala, prin crearea de produse. Organizatia include peste 30 de membri, atat companii mici, cat si multinationale, firme cu capital romanesc sau strain, cu sedii in toate marile centre IT din tara, ceea ce asigura asociatiei reprezentativitate la nivel national. Companiile membre ANIS angajeaza, in total, peste 38.000 de persoane, cu o cifra cumulata de afaceri ce depaseste 2,5 miliarde euro.
