Conferinta VELUX Build for Life, evenimentul pe tema arhitecturii viitorului, s-a desfasurat in perioada 15-17 noiembrie si a reunit peste 90 de vorbitori, care au prezentat cele mai recente rezultate ale cercetarii privind cladirile sanatoase intr-o era post-COVID, arhitectura durabila si rolul industriei constructiilor in reducerea amprentei de carbon. Expertii in domeniu au ajuns la concluzia ca un viitor in care cladirile au zero amprenta de carbon este posibil, insa exista numerosi factori de luat in considerare.“Daca ne-am fi ridicat standardele de constructie referitor la ventilatie, filtrare si purificatoare portabile de aer, transmisia COVID-19 ar fi scazut semnificativ. Daca cititi despre un focar, de obicei acesta a avut loc in interior si in locatii slab ventilate sau slab filtrate. In cladirile care au sisteme de ventilatie si filtrare imbunatatite, raspandirea este redusa sau nu exista chiar deloc”, este concluzia la care a ajuns Joseph Allen, profesor asociat si director al Programului pentru cladiri sanatoase de la Universitatea Harvard, care a impartasit podiumul virtual la conferinta cu John Macomber, lector senior la Universitatea Harvard. Ei au discutat despre cele mai recente cercetari si opinii stiintifice privind sanatatea din cladiri in era post-pandemica si nu numai.
Profesorii de la Harvard au impartasit si rezultatele noului lor studiu global, in care au analizat starea cognitiva a oamenilor care lucreaza afara atunci cand poluarea aerului exterior este ridicata. „Am demonstrat empiric in acest studiu faptul ca, atunci cand poluarea aerului exterior este ridicata, daca setati corect sistemul - aveti filtre bune, ventilatie buna - puteti reduce semnificativ nivelurile de poluare ale aerului in interior. Daca va administrati corect cladirea, aceasta poate fi un loc de refugiu. Va puteti decupla total de ceea ce se intampla in exterior” - afirma Allen, care este expert in modul in care calitatea aerului din interior afecteaza sanatatea si capacitatea cognitiva umana.
Totodata, conform unui alt studiu pe care l-a efectuat, o concentratie mai mica de particule la care au fost expusi participantii a dus la o performanta mai buna a functiei cognitive si a avut beneficii serioase pentru sanatate precum reducerea spitalizarii si a bolilor cardiovasculare.
Lemnul va avea un rol central in arhitectura secolului XXI
Conferinta Build for Life, un eveniment hibrid desfasurat in Copenhaga, a reunit profesionisti din industrie si lideri de gandire globali, care au discutat despre cele mai mari provocari si oportunitati din industria constructiilor de astazi si au explorat capacitatea luminii naturale de a contribui la cladiri sanatoase si durabile
Discutia arhitectului austriac Juri Troy s-a concentrat pe motivul pentru care un design bun este crucial pentru durabilitate si longevitate.
„Trebuie sa construim mai mult cu materiale provenite din surse regenerabile oriunde este posibil. Aceasta este singura optiune pentru cladirile noi, pentru ca astfel putem ajunge la un punct in care acestea isi pot sterge total amprenta de carbon” - a explicat el, subliniind ca lemnul, de exemplu, face posibila economisirea carbonului in structura sa, atunci cand este folosit in mod corect.
De asemenea, expertul a impartasit audientei faptul ca lemnul va avea un rol central in arhitectura secolului XXI. „In viitor, ar trebui sa construim doar pentru a imbunatati problema schimbarilor climatice. Arhitectura nu ar trebui sa faca parte din problema, ci sa devina parte a solutiei”- a adaugat Troy, al carui proiect emblematic este casa 100% neutra din carbon, Sunlighthouse, realizat in 2010, in Austria.
Synus Linge, co-fondator si director de creatie al EFFEKT Architects, s-a aflat, de asemenea, printre vorbitorii care au impartasit marile paradoxuri ale locuintelor pe care el si echipa sa le cerceteaza. Paradoxul sustenabilitatii este ca, in timp ce populatia urbana creste si stocul de locuinte se dubleaza, trebuie sa ajungem la zero emisii nete pana in 2050 pentru a evita schimbarile climatice dramatice. Pe de alta parte, paradoxul accesibilitatii presupune ca numarul gospodariilor se va dubla pana in 2050 cu 3 miliarde de oameni care au nevoie de o locuinta, insa doar 7% au acces la finantari corespunzatoare. In acelasi timp, paradoxul convietuirii exploreaza ca, desi sunt mai multi oameni care traiesc mai aproape si mai conectati, depresia este acum cea mai raspandita boala din lume. Prin urmare, arhitectul danez isi concentreaza munca pe o viata sanatoasa.
El si-a prezentat cel mai recent proiect - care este dezvoltat in parteneriat cu VELUX - „Living places Copenhagen”, in care isi propune sa arate ca este posibil in practica sa se proiecteze si sa se construiasca case sanatoase atat pentru oameni, cat si pentru planeta. „Daca locuintele noastre ar putea imbunatati sanatatea atat a oamenilor, cat si a planetei, prin selectia atenta a materialelor, tehnicilor de constructie, utilitatilor si configuratiei de design a spatiilor interioare si exterioare? Trebuie sa punem accentul pe lumina naturala: cum obtinem tipul potrivit de lumina naturala si cum conectam natura la ferestrele noastre?” a intrebat el, adaugand ca solutiile pe care le avem la indemana astazi ne permit sa reducem radical amprenta cladirilor noastre, probabil pana la 70-75%. Cele cinci principii care sustin acest nou mod de a construi sunt: o viata sanatoasa, comuna, simplificata, adaptabila si scalabila. Proiectul va arata o transformare de la singuratate - case suburbane separate - la comunitate, un concept pe care, potrivit cercetarilor arhitectului, multi danezi doresc sa il adopte.
Sectorul constructiilor genereaza aproximativ 40% din emisiile anuale globale de CO2
Conferinta a inceput cu discursul lui David Briggs, CEO al Grupului VELUX, care tocmai sosise de la Conferinta Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (COP26) din 2021 si a fost „incurajat de faptul ca s-a vorbit mult despre rolul industriei constructiilor si al cladirilor” in relatie cu schimbarile climatice. Este stiut de ceva timp faptul ca sectorul constructiilor genereaza aproape 40% din emisiile anuale globale de CO2.
„Speram sa ii inspiram pe altii, pentru ca vrem sa oferim orice ajutor putem. Doar ajutand industria constructiilor in cat mai multe parteneriate putem face fata acestor provocari si, totodata, putem contribui la bunastarea oamenilor care locuiesc in aceste cladiri”- a spus Briggs, adaugand ca scopul VELUX este acela de a reduce amprenta de carbon si de a ajuta sa demonstreze ca este posibil sa se faca acest lucru in industria constructiilor.
Acesta este motivul pentru care compania si-a lansat anul trecut strategia de sustenabilitate, care prezinta obiective ambitioase, printre care si obiectivul de a deveni complet neutra in ceea ce priveste carbonul pana in 2041.
El a prezentat si modelul Build For Life Compass, al carui scop este sa puna ideile in practica. Briggs este in companie de trei decenii si a fost un martor al modului in care acumularea de cunostinte si informatii prin parteneriate cu cercetatori si arhitecti a devenit „parte a ADN-ului VELUX”.
