Aproximativ trei sferturi dintre cladirile din Europa sunt vechi si ineficiente energetic. Acest lucru se traduce intr-un consum urias de energie si facturi ridicate platite de cetateni, precum si o cantitate mare de gaze cu efect de sera generate, ce au o contributie importanta la schimbarile climatice. In acest context, Comisia Europeana propune o viziune foarte ambitioasa: ca intregul parc imobiliar sa devina unul foarte eficient energetic si neutru climatic pana in 2050. Astfel, toate cladirile existente ar trebui transformate in cladiri cu emisii zero pana in 2050. Cum se poate ajunge acolo si, mai ales, care vor fi beneficiile acestei transformari, explicam in articol.Parcul de cladiri imbatranit al Europei
In prezent, parcul imobiliar al Europei este vechi, iar schimbarile necesare se intampla lent.
"Peste 220 de milioane de unitati de cladire, reprezentand 85% din parcul imobiliar al UE, au fost construite inainte de 2001. Iar dintre cladirile care exista astazi, 85-95% vor exista si in 2050”, noteaza Comisia Europeana, in comunicarea "Valul de renovari”.
Mai detaliat, o treime (35%) din parcul imobiliar al UE are mai mult de 50 de ani vechime si peste 40% din parcul imobiliar a fost construit inainte de 1960. Asadar, majoritatea cladirilor existente sunt vechi si ineficiente din punct de vedere energetic, pe fondul lipsei unor standarde si reglementari in domeniu la acea vreme.
"In Europa, codurile de constructie cu reglementari specifice privind izolarea termica a anvelopei cladirii au inceput sa apara dupa anii 1970. Aceasta inseamna ca o mare parte din parcul imobiliar actual al UE a fost construit fara nicio cerinta de performanta energetica. Conform standardelor actuale de performanta energetica in domeniul constructiilor, aproape 75% din acesta este ineficient din punct de vedere energetic”, se arata in comunicarea Comisiei.
In urma introducerii regulilor de performanta energetica in codurile nationale de constructie, cladirile noi consuma astazi doar jumatate comparativ cu cladirile tipice din anii 1980, potrivit Comisiei Europene.
Situatia in Romania este similara, asa cum reiese din Strategia Nationala de Renovare pe Termen Lung (SNRTL), publicata in noiembrie 2020. La nivel national, exista aproximativ 5,6 milioane de cladiri, 73% dintre acestea fiind construite pana in 1980 (detalii in Figura 1)
Figura 1: Detalierea fondului de cladiri in functie de anul constructiei
Sursa grafic: Strategia Nationala de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020)
Stimularea unui Val de renovari
Pentru a spori performanta energetica a cladirilor, Uniunea Europeana a stabilit un cadru de reglementare amplu. In octombrie 2020, Comisia Europeana a prezentat Strategia privind Valul de renovari, ce contine un plan de actiune cu masuri de reglementare, de finantare si de sprijinire a reabilitarii cladirilor.
Obiectivul stabilit este de a dubla cel putin rata anuala de renovare energetica a cladirilor pana in 2030 si de a incuraja renovarile aprofundate a peste 35 de milioane de cladiri. De asemenea, pentru implementarea Valului de renovari, au fost aduse modificari la doua acte legislative cheie pentru sectorul cladirilor: Directiva privind eficienta energetica (EED), respectiv Directiva privind performanta energetica a cladirilor (EPBD), prima fiind revizuita in luna iulie 2023, cea din urma aflandu-se in etapa finala de modificare. Prin EED revizuita, sectorului public i se cere sa preia rolul de lider si sa renoveze anual cel putin 3% din suprafata totala a cladirilor detinute de administratia publica.
De la cladiri cu un consum de energie aproape zero (nZEB) la cladiri cu emisii zero (ZEB)
Dincolo de renovarea pe scara extinsa a cladirilor existente, pentru cladirile noi si cele care intra in proces de renovare majora vor fi introduse standarde de eficienta energetica tot mai ridicate, inclusiv integrarea pe scara tot mai larga a energiei din surse regenerabile.
Ca un prim pas, de la 31 decembrie 2020, in toate tarile Uniunii Europene, a devenit obligatoriu standardul nZEB (nearly zero energy building). Aceasta este o cladire cu o performanta energetica foarte ridicata, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scazut, fiind acoperit in proportie de minimum 30% cu energie din surse regenerabile. Mai multe detalii despre acest standard gasiti in articolul: Ce inseamna o cladire nZEB? Scurt ghid de implementare.
Pana la finele acestui deceniu, standardul nZEB va fi inlocuit de standardul ZEB (zero emission building), nivel la care ar trebui sa ajunga treptat, pana in 2050, toate cladirile din Uniunea Europeana. Noul standard este prevazut si detaliat in propunerea de revizuire a Directivei privind performanta energetica a cladirilor.
In varianta Comisiei Europene, termenul de implementare era 2030, insa Parlamentul European vrea un termen accelerat: 2026 pentru cladirile noi ocupate, exploatate sau detinute de autoritatile publice si 2028 pentru toate celelalte tipuri de cladiri, inclusiv rezidentiale. Acest tip de cladire cu emisii zero (ZEB) ar trebui sa aiba un grad si mai mare de eficienta energetica decat nZEB, iar necesarul foarte redus de energie sa fie acoperit integral din surse regenerabile.
Informatii suplimentare despre acest nou standard avut in vedere gasiti in analiza realizata de Romania Eficienta pe acest subiect: Ce inseamna o cladire cu emisii zero, viitorul standard pentru cladiri
Noi pasi catre neutralitatea climatica in sectorul constructiilor
Dincolo de trecerea de la nZEB la ZEB, propunerea de revizuire a Directivei privind performanta energetica a cladirilor introduce o multime de modificari pentru a sustine neutralitatea climatica in sectorul constructiilor. Odata aprobate, ele vor deveni obligatorii in toata Uniunea Europeana, astfel ca vor trebui implementate si in Romania.
Iata cateva dintre masurile suplimentare prevazute in amendamentele adoptate de Parlamentul European la 14 martie 2023 la aceasta directiva, pentru atingerea unui parc imobiliar foarte eficient energetic si neutru climatic pana in 2050:
- Introducerea unor standarde minime de performanta energetica. Prin renovare, toate cladirile rezidentiale ar trebui sa se incadreze cel putin in clasa de performanta energetica E pana in 2030 si in clasa D pana in 2033. Cladirile nerezidentiale si publice ar trebui sa atinga aceleasi standarde cu trei ani mai devreme.
- Introducerea unor cerinte privind emisiile de-a lungul intregului ciclu de viata al cladirilor. Cladirile, precum si toate elementele si materialele de constructie sunt responsabile pentru emisiile de gaze cu efect de sera inainte, in timpul si dupa durata lor de viata operationala.
- Aplicarea principiilor economiei circulare in mediul construit, prin promovarea renovarii si a utilizarii materialelor circulare si naturale, in locul demolarii si al constructiilor noi.
- Acordarea unei atentii deosebite protectiei termice a cladirilor, avand in vedere criza climatica si probabilitatea crescuta a valurilor de caldura din timpul verii. O solutie foarte eficienta pentru adaptarea cladirilor la schimbarile climatice poate fi integrarea infrastructurii verzi, precum acoperisurile si zidurile vii. Detalii gasiti in analiza: Cum adaptam cladirile la efectele tot mai ample ale schimbarilor climatice
- Maximizarea utilizarii energiei din surse regenerabile la fata locului, inclusiv a panourilor solare montate pe acoperisuri. Astfel, toate cladirile noi ar trebui sa fie echipate cu tehnologii solare pana in 2028, daca acest lucru este posibil tehnic si fezabil economic. In cazul cladirilor rezidentiale care fac obiectul unor renovari majore, termenul ar fi anul 2032.
- "Potrivit unor estimari, energia fotovoltaica produsa pe acoperisuri ar putea asigura aproape 25% din consumul de energie electrica al UE, ceea ce reprezinta mai mult decat ponderea actuala a gazelor naturale. Aceste sisteme, montate pe acoperisuri rezidentiale, publice, comerciale si industriale, pot proteja consumatorii de preturile ridicate la energie”, se arata in Strategia UE pentru energia solara (mai 2022).
Beneficiile sociale, economice si de mediu
Dincolo de atingerea obiectivelor energetice si de mediu ale UE, transformarea parcului de cladiri in unul foarte eficient energetic si neutru climatic va aduce beneficii sociale, economice si de mediu semnificative. Va conduce la atenuarea saraciei energetice, imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor, inclusiv prin beneficii asupra sanatatii publice, si va sustine crearea de locuri de munca verzi. Totodata, va contribui la un mediu mai curat, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
In plus, eficienta energetica poate fi tratata ca o sursa de energie in sine, ce va conduce la diminuarea importurilor si la securitate energetica sporita. Asadar, iata numeroase argumente care sustin investitiile in aceasta directie.
