Prin proiectul OUR BUILDINGS, Asociatia “Orase Energie in Romania” acorda suport tehnic in definirea strategiilor municipale de renovare pentru orasele pilot selectate: Bacau, Bistrita, Mizil, Satu Mare si Sibiu. Pana la finalul proiectului, in februarie 2021, organizatia va realiza cele 5 strategii de renovare energetica a cladirilor - acestea urmand sa fie primele strategii municipale de renovare din Romania. In acelasi timp, in fiecare oras pilot OER a ales cate o cladire reprezentativa pentru a realiza un pachet de instrumente: audit in solutie nZEB sau performanta energetica ridicata, foaie de parcurs si pasaport energetic pentru renovare. Cladirile au fost alese impreuna cu Primariile implicate in proiect, in functie de urgentele din lista de investitii si de posibilitatea reala de a transforma o cladire existenta intr-o cladire nZEB.OER este o organizatie neguvernamentala, reunind, in anul 2019, un numar de 32 de membri (31 municipalitati si o zona metropolitana), interesate de cresterea eficientei energetice in serviciile publice urbane si de promovarea surselor de energie regenerabile si a mobilitatii urbane durabile.
Interviu cu doamna Camelia Rață, Director OER & Coordonator proiect OUR BUILDINGS, inginer profil electric, auditor energetic complex industrie si manager energetic pentru comunitati locale. Camelia Rață are o experienta de peste 25 de ani in domeniul managementului energiei, din care primii 8 ani in administratie publica locala, la Primaria municipiului Brasov, in domeniul de gestiune a energiei.
- Pe ce criterii ati ales proiectele-pilot ce vor fi renovate prin OUR Buildings?
- Ne-am propus, initial, sa analizam cladiri cu functiuni diferite, pentru a avea o plaja larga pentru analize si concluzii, dar in primele trei orase ne-am oprit, in final, la gradinite, intrucat se pare ca aici era cea mai mare nevoie, pentru bunastarea celor mici care utilizeaza aceste cladiri. Fiecare gradinita are deja o termoizolare partiala a anvelopei, fapt pentru care s-a prioritizat instalarea de sisteme/ echipamente de ventilatie mecanica (confort fiziologic), de iluminat eficient (confort vizual), de incalzire eficienta (confort termic) si instalarea de panouri solare pentru asigurarea procentului de 30% energii regenerabile din consumul final de energie.
- Cum ne asiguram ca renovarile si investitiile aferente continua, in ciuda pandemiei?
- Actuala pandemie schimba radical modul in care traim si are efecte vizibile asupra mediului. Poate cel mai important impact al pandemiei este faptul ca actiunile intreprinse pentru a limita raspandirea epidemiei ne-au demonstrat ca, in caz de urgenta, se pot lua masuri importante. Ne-au aratat ca, la nevoie, ne putem uni eforturile pentru a reusi sa depasim obstacole. Ca expert in energie, nu pot sa nu indemn Autoritatile Locale sa foloseasca exact acest context si aceeasi determinare si in cazul demersului catre eficienta energetica, tranzitiei catre o comunitate cu emisii reduse si neutralitate climatica.
Renovation Wave va avea un impact semnificativ asupra oraselor. Comisia Europeana isi propune sa dubleze rata renovarilor in urmatorii zece ani, asigurandu-se ca renovarile vor fi eficiente din perspectiva consumurilor energetice si a utilizarii resurselor. Acest cadru si momentul creat de pandemie reprezinta oportunitati pentru regandirea scenariilor locale obisnuite, pentru armonizarea strategiilor municipale de renovare cu planurile de actiuni pentru clima si energie, pentru reconsiderarea sustenabilitatii comunitatilor locale.
Renovarile aprofundate, modernizarea energetica a cladirilor, investitiile aferente sunt esentiale. Pandemia ne-a aratat ca trebuie sa fim flexibili. Ca trebuie sa lucram de acasa in acele domenii in care acest lucru este posibil. Ca pentru moment, educatia copiilor trebuie gazduita tot acasa. Mutam o buna parte din universul nostru zilnic acasa, pentru a ne proteja. Iata deci ca si caminul trebuie sa ne fie unul sanatos, cu un climat ambiental potrivit, lumina buna, ventilatie, incalzire, izolatie, toate de calitate. Aceeasi formula trebuie aplicata si in cladirile municipale sau de birouri. Este esential sa avem cladiri “sanatoase”, tocmai pentru a fi si noi sanatosi si eficienti. In acest context, este simpla argumentarea renovarilor de calitate si a investitiilor necesare, fac parte din planul nostru de adaptare si recuperare economica si sociala. Trebuie sa stim ce vrem, si cred ca in lumina lunilor recente, stim sigur ca vrem sa fim bine, sa depasim criza, sa mergem inainte, iar tot ceea ce construim va trebui sa fie sustenabil si adaptat propriilor nevoi.
- Ce schimbari de proceduri sunt necesare pentru a depasi barierele existente?
- Una dintre consultarile extrem de utile realizate prin proiectul Our Buildings a vizat contributia autoritatilor locale si a actorilor-cheie din domeniul constructiilor (proiectanti, constructori, arhitecti) cu scopul de a identifica impreuna barierele intampinate in dezvoltarea si implementarea strategiei pentru renovarea energetica a cladirilor. Am realizat o lista de propuneri pentru a depasi aceste bariere, printre care se afla: includerea indicatorilor tehnici de performanta energetica in faza de stabilire a temei de proiectare, in documentatia de licitatie si caietele de sarcini, ca selectia sa nu se bazeze exclusiv pe pretul cel mai scazut; implicarea Managerului Energetic pentru Localitati (obligatie pentru localitatile >20.000 locuitori, Legea 121/2014) in verificarea caietelor de sarcini din perspectiva eficientei energetice; obligativitatea instalarii sistemelor de ventilare, aer conditionat, centrale tratare aer acolo unde este nevoie; adaptarea normelor tehnice la tehnologiile actuale din domeniu; includerea materialelor care se vor utiliza pe parcursul renovarii in fise sintetice; introducerea masurilor legislative prin care se recomanda folosirea materialelor naturale; redirectionarea subventiilor pentru energie catre renovarea cladirilor, pentru a scadea saracia energetica; co-finantarea reabilitarii cladirilor istorice: autoritati publice impreuna cu proprietarii; auditarea energetica a tuturor cladirilor publice; realizarea auditurilor si a evaluarilor tehnice in teren, pentru ca documentatia sa fie conforma cu realitatea; monitorizarea cladirilor renovate pentru a se verifica daca au atins clasa energetica propusa; control termografic la cladirile renovate, la sfarsitul fiecarui proiect; instruirea beneficiarilor pentru operarea optima a noilor sisteme instalate in cladiri, si multe altele.
- Se pot adapta municipalitatile si factorii de decizie la aceasta noua situatie?
- Trebuie sa se adapteze, nu exista o alta perspectiva. Miza este mult prea mare. Traim in comunitate si aceasta trebuie sa fie una durabila, pentru bunul mers al societatii si pentru siguranta cetatenilor. In plus, intr-un context in care tot mai multe tari declara urgenta climatica, revenim asupra analizei si vedem ca marile sectoare generatoare de emisii sunt cele ale cladirilor si transportului. Din fericire, transportul a luat un mare avans. Atat transportul public a fost eficientizat, cat si cel privat, pentru ca proportia cetatenilor responsabili care doresc sa contribuie la reducerea emisiilor este in crestere. In ultima perioada, multe fonduri au fost alocate modernizarii si eficientizarii transportului, iar aceasta alocare a dat rezultate. Acum este momentul cladirilor! Sa coagulam finantari si in acest sector, sa ne asiguram ca avem o strategie bine pusa la punct care clasifica problemele stocului de cladiri si stabileste etapizat ce trebuie facut, identifica resursele necesare si mijloacele prin care acestea pot fi accesate, listeaza standarde si reguli clare ce urmeaza a fi respectate pentru ca renovarile sa fie de calitate.
- Ce mesaj ar trebui sa transmita Uniunea Europeana, autoritatile nationale si locale?
- Uniunea Europeana a transmis deja ceea ce trebuia sa transmita. Prin Green Deal si Renovation Wave, Uniunea Europeana a aratat ca recuperarea economica se va face prin finantari semnificative, instrumentele sunt in pregatire, insa banii vor fi disponibili pentru acele autoritati care doresc sa faca reparatii aprofundate, cu materiale sustenabile, cu energie regenerabila, respectand societatea si mediul, avand o viziune pe termen lung, menita sa ne ajute sa supravietuim, nu doar sa depasim un moment de criza. Pandemia, venita chiar in momentul in care Green Deal se contura, ne-a aratat ca nu mai avem luxul de a construi pe termen scurt fara consecinte. Avem nevoie sa ne planificam resursele, sa lasam ceva stabil generatiilor viitoare si daca si aceasta perspectiva pare prea indepartata sau nu sensibilizeaza, atunci trebuie sa ne gandim la ziua de astazi. In ce fel de cladiri ne dorim sa traim? Ce fel de aer dorim sa respiram? Cred ca raspunzand sincer la aceste intrebari, intelegem ce mesaj se asteapta atat din partea autoritatilor centrale, cat si locale. Ambele categorii se afla sau se vor afla la inceput de mandat. Este momentul potrivit. Pornim de la zero. Atunci, sa facem lucrurile cu maximum de responsabilitate si asumare, sa infuzam capital in economia locala folosind forta de munca si materiale de pe plan local, sa restabilim echilibrul comunitatilor locale care sustin tintele nationale, si in final pe cele europene.
