Organizatia Salvati Copiii Romania cere Guvernului un plan de masuri imediate

Unul din cinci copii romani nu ajunge sa finalizeze scoala la timp, Romania fiind statul membru al UE cu cel mai scazut nivel de participare in educatie la varsta finalizarii invatamantului obligatoriu (81%); anual, peste 7.000 de copii romani se nasc din mame minore, aproape 1.200 dintre aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia nastere; peste jumatate de milion de copii au avut recent cel putin un parinte plecat la munca in strainatate; in mediul rural, rata mortalitatii infantile continua sa fie sensibil mai ridicata in comparatie cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie). Tinand seama de datele ingrijoratoare care reflecta situatia copilului din Romania, Organizatia Salvati Copiii atrage atentia Guvernului Romaniei ca este nevoie de politici sociale integrate, care sa restabileasca imediat dreptul tuturor copiilor la sanatate si educatie de calitate si in conditii de echitate.

Salvati Copiii Romania va prezinta analiza principalilor indicatori care reflecta situatia copilului roman:

 

Copiii Romaniei continua sa fie cei mai vulnerabili la nivelul Uniunii Europene, 41,5% dintre ei aflandu-se in risc de saracie sau excluziune sociala . In ceea ce priveste diferentele generate de mediul de locuire, datele anului 2022 ne indica in continuare mari decalaje, indicatorul atingand (pentru toate grupele de varsta) un nivel de 18,9% in marile orase, 30,8% in orasele mici si 47,9% in mediul rural.

Datele statistice ilustreaza in mod clar efectul saraciei si inflatiei asupra traiului zilnic, mai ales in cazul familiilor cu copii. Analizand din perspectiva imposibilitatii de a-si permite, macar o data la doua zile, o masa cu peste, carne sau proteina vegetala echivalenta, observam ca tendinta este una ingrijoratoare la nivelul intregii populatii (procentul crescand de la 19,2 in 2021 la 22,1 in 2022), familiile cu copii fiind cele care au suportat in principal acest impact (cu o crestere de la 17,7% in 2021 la 22,9% in 2022 a proportiei celor confruntate cu aceasta imposibilitate), in timp ce situatia familiilor fara copii s-a imbunatatit usor (de la 21,2% in 2021 la 20,9% in 2022). Cu toate acestea, situatia a ajuns sa fie de-a dreptul dramatica in randul familiilor cu trei sau mai multi copii, peste o treime dintre acestea (37,7%) dintre acestea neputandu-si permite o hrana adecvata in 2022, fata de 17,5% in 2019 si 23,6% in 2021.

Peste un sfert dintre familiile cu trei sau mai multi copiii nu isi permit sa mentina locuinta adecvat incalzita. Analizand evolutia acestui indicator, in functie de structura familiei, observam ca familiile cu copii au fost semnificativ mai afectate de criza energetica (cu o crestere de la 9,7% in 2021 la 17,2% in 2022), in comparatie cu familiile fara copii (10,6% in 2021 si 12,6% in 2022), iar familiile cu 3 sau mai multi copii inregistreaza o dublare a valorii acestui indicator de vulnerabilitate energetica (de la 13,3% in 2021 la 27,4% in 2022).

 

Conform OCDE, Romania este unul dintre statele in care diferenta de performanta generata de statutul socioeconomic al elevilor atinge cel mai inalt nivel. Variatia de performanta explicata strict prin statutul socioeconomic al elevului (eliminand toti ceilalti factori) atinge, in Romania, nivelul de 25,8%, in comparatie cu o medie OCDE de 15,5% si in crestere fata de valoarea inregistrata de tara noastra la testarea anterioara (18%).

Diferenta de punctaj mediu, la matematica, intre elevii cei mai avantajati si cei mai dezavantajati este de 132 de puncte in cazul Romaniei (fata de o medie OCDE de 93 de puncte), in crestere cu 24 de puncte fata de editia anterioara a testarii. De altfel, Romania este indicata si printre tarile in care aceasta diferenta generata de statutul socioeconomic s-a adancit semnificativ in ultimii 10 ani, ca exceptie de la tendinta generala la nivelul OECD (unde aceasta diferenta a suferit doar o crestere minora).

Cuprinderea in educatia timpurie este extrem de scazuta pentru nivelul anteprescolar, in conditiile in care studiile arata ca o interventie sustinuta de la cele mai mici varste ar putea aduce o egalizare a sanselor, cu investitii reduse. In Romania, doar 0,8% dintre copiii sub doi ani au acces la educatie timpurie (injumatatit fata de 1,6% in 2020 si comparat cu 9,2% media UE), iar procentul ajunge la doar 15,1% in cazul celor care au implinit 2 ani (in scadere drastica fata de 21,1% in 2020 si fata de 33,3% media UE).

Probleme semnificative legate de participarea la educatie apar inca de la gimnaziu, cu un procent de 12,2% dintre copiii romani care au varsta corespunzatoare acestui nivel de educatie, dar nu sunt cuprinsi in scoala, iar procentul creste odata cu varsta, atingand 13,25% in cazul copiilor de 14 ani, 17,26 % in cazul celor de 15 ani si 19,01% in cazul celor de 16 ani.

Un copil din cinci nu ajunge sa finalizeze scoala la timp, Romania fiind statul membru al UE cu cel mai scazut nivel de participare in educatie la varsta finalizarii invatamantului obligatoriu (81%).

Aproape jumatate dintre elevii romani de 15 ani au competente scazute la matematica (48,6% versus 29,5% media UE), procente similare inregistrandu-se si in cazul stiintelor (44% versus 24,2% media UE) sau lecturii (41,7% versus 26,2% media UE).

Pentru Romania, procentul elevilor cu performante de top in cel putin o arie curriculara testata este de 5%, in timp ce o treime dintre elevi (33,2%) au obtinut rezultate slabe (sub nivelul 2 PISA) pentru toate cele trei arii testate (procentul este in crestere fata de 29,8% in 2018).

Nu doar rezultatele testarii PISA ilustreaza nevoia urgenta a unei serioase reforme curriculare, ci si opinia elevilor. Astfel, conform unui sondaj reprezentativ la nivel national, in zece ani (intre 2013 si 2023), in Romania, s-a injumatatit proportia elevilor care considera ca materia invatata la scoala le va fi de folos in viitor (de la 66% la 33% - pe primele doua niveluri de satisfactie), o tendinta similara inregistrandu-se si in ceea ce priveste rolul scolii in dezvoltarea intereselor si pasiunilor personale (de la 62% la 34%).

Un capitol nevralgic separat este cel al copiilor cu cerinte educationale speciale (CES). In peste jumatate (54,7%) dintre scolile unde invata si elevi cu cerinte educationale speciale, consilierul scolar vine doar saptamanal/ ocazional, in vreme ce doar 44,3% beneficiaza de serviciile unui consilier scolar permanent, arata o ancheta Salvati Copiii Romania. In anul scolar 2022-2023, au fost cuprinsi in invatamantul de masa 46.779 de copii si adolescenti cu cerinte educationale speciale si 19.023 de copii si adolescenti in invatamantul special, arata datele Ministerului Educatiei.

Conform noii Legi a Invatamantului Preuniversitar, orientarea scolara pentru acesti elevi se va realiza in ciclurile primar, gimnazial si liceal, pe baza unui sistem complex de sprijin educational organizat pe patru niveluri: bazal, suplimentar, intensiv si special. Pentru implementarea acestei abordari, e nevoie de echipe multidisciplinare formate din profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, kinetoterapeuti, consilieri scolari, psihologi scolari, analisti comportamentali, asistenti sociali si cadre didactice de sprijin si itinerante. Din experientele relatate de specialisti, reprezentantii scolilor ori de catre parinti, nu doar in mediul rural, ci si in comunitatile urbane dezvoltate economic, programele scolare adaptate si ghidurile pentru parinti lipsesc, scolile nu dispun de spatii speciale pentru derulare de activitati specifice si este mentionata absenta serviciilor de sprijin psiho-educational pentru a fi integrati si mentinuti in invatamantul de masa.

 

Peste jumatate de milion de copii (536.000) au avut recent cel putin un parinte plecat la munca in strainatate, iar consecintele acestui fapt asupra fenomenelor de risc la care sunt expusi copiii sunt semnificative:

• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate au o probabilitate de cinci ori mai mare de a consuma frecvent alcool, in comparatie cu ceilalti copii;

• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate au o probabilitate dubla, prin comparatie cu ceilalti copii, de a fuma frecvent;

• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate au o probabilitate de sase ori mai mare de a genera conflicte cu ceilalti copii;

• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate au o probabilitate de peste sase ori mai mare de a consuma etnobotanice sau substante interzise, in comparatie cu ceilalti copii;

• Copiii cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate au o probabilitate de doua ori mai mare decat in randul celorlalti copii sa aiba un comportament agresiv fata de alti copii.

 

Conform unui raport reprezentativ la nivel national, 46% dintre copii declara ca parintii lor recurg la pedeapsa corporala, un procent mult mai mare decat cel al parintilor care admit ca folosesc astfel de pedepse. Unu din 10 copii marturiseste ca este victima a acestei forme de violenta des sau foarte des, cu o incidenta mai mare in cazul copiilor din mediul rural. Mai mult decat atat, raspunsurile copiilor indica persistenta unor forme severe de violenta din partea adultilor din familie, cum ar fi: obligarea de a sta in genunchi (5%), arsurile intentionate (1%) sau pedepsele fizice care necesita spitalizare (1%).

In ceea ce priveste abuzul sexual, acelasi raport al Organizatiei Salvati Copiii arata ca 3% dintre parinti cunosc faptul ca unul dintre copiii lor a fost victima a abuzului sexual in ultimul an, in 2/3 dintre cazuri agresorul indicat fiind o persoana straina. Raspunsurile copiilor indica o incidenta a abuzului sexual care variaza intre 1% si 5%, in functie de dimensiunea/forma de abuz masurata, iar, indiferent de tipul de abuz, incidenta creste odata cu varsta copiilor.

Pe langa incidenta ingrijoratoare, fenomenul abuzului sexual impotriva copiilor genereaza ingrijorare si in ceea ce priveste cadrul institutional si procedural de sanctionare a acestor fapte. Astfel, potrivit unui raport realizat de Salvati Copiii pe baza consultarilor cu profesionistii din domeniu:

- In interactiunea cu personalul judiciar si extra-judiciar implicat in procedurile aferente cazului, copiii victime ale abuzului sexual sunt nevoiti sa relateze evenimentele traumatice de cel putin 6, ajungandu-se insa si la 10 repetari in unele situatii.

- Faptul ca nu toti profesionistii implicati sunt formati in comunicarea cu victimele copii genereaza ”pierderea” a numeroase cazuri pe traseul procedural. Astfel, in 50% dintre cazuri nu se ajunge la urmarirea penala, 25% dintre plangeri sunt inchise datorita insuficientei probelor, in 5% dintre dosare acuzatul este gasit nevinovat, 12% dintre dosare se incheie cu acorduri de recunoastere a vinovatiei si in doar 8% dintre dosare se ajunge la pronuntarea unei pedepse.

 

Desi tot mai multe incidente grave, inclusiv sinucideri, cu victime printre copii sunt puse pe seama bullyingului, fenomenul continua sa creasca atat ca incidenta, cat si ca gravitate, in lipsa unor masuri adecvate de raspuns.

Astfel, potrivit unei consultari20 realizate de Organizatia Salvati Copiii cu aproape 4500 de elevi:

• 99% dintre elevi sunt familiarizati cu termenul de bullying;

• 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situatiilor de bullying in scoala unde invata, 28% dintre respondenti afirmand ca au asistat cu frecventa ridicata (des si foarte des) la astfel de situatii;

• Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirma ca au asistat la situatii de bullying in clasa, 21% afirmand ca frecventa acestor situatii a fost ridicata;

• In grupul de prieteni - incidenta fenomenului pare a fi mai redusa, aproape jumatate dintre elevi (45%) spunand ca au asistat la astfel de situatii in grupul de prieteni, in timp ce frecventele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii;

• Retelele de socializare sunt indicate ca mediu in care copiii asista frecvent la situatii de bullying – 79% dintre ei afirmand ca au asistat la astfel de situatii, iar 45% declarand ca asista la cyberbullying des sau foarte des;

• Aproape jumatate dintre respondenti (49%) afirma ca au fost victime ale bullyingului, in timp ce 1 din 10 spune ca s-a aflat des sau foarte des in astfel de situatii;

• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit ca s-au aflat in pozitia de autor al actelor de bullying, in schimb proportia celor care admit frecvente ridicate ale acestui comportament este de doar 2%;

• Trei sferturi dintre copii (74%) sustin ca discuta cu adultii despre situatiile de bullying, iar 22% din ei afirma ca fac acest lucru rar sau foarte rar;

• Peste trei sferturi dintre respondenti (77%) afirma ca, in situatii de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecventa mai redusa (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alti elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul scolar (18%), in timp ce 2% dintre respondenti sustin ca nimeni nu intervine in astfel de situatii.

 

Anual, peste 7.000 de copii se nasc din mame minore. Desi neajunse inca la varsta majoratului, aproape 1.200 din aceste mame sunt la a doua sau chiar a treia nastere.

Desi semnificativ mai mica fata de acum 20 ani, rata mortalitatii infantile inregistrata de tara noastra continua sa fie mult peste media Uniunii Europene (5,2 la mie versus 3,2 la mie) si depaseste media inregistrata la nivelul anului 2004 in cele 27 de state membre in configuratia actuala a Uniunii.

In mediul rural, rata mortalitatii infantile continua sa fie sensibil mai ridicata in comparatie cu mediul urban (6,5 vs. 4,2 la mie).

Analizand situatia copiilor si familiilor din mediul urban si cel rural, observam ca persista disparitatile severe in accesul la sanatate, in conditiile in care in mediul rural se afla doar:

- 10% din spitale;

- 0,2% din cabinetele stomatologice scolare;

- 13,5% din cabinetele medicale scolare;

- 40% din cabinetele de medicina de familie si 32,8% din medicii de familie;

- 33% din farmacii.

Discrepantele pe medii de rezidenta privind asigurarea populatiei cu personal medical sunt evidentiate de numarul mai mare de locuitori care au revenit unui cadru medico-sanitar, comparativ cu mediul urban, astfel: in mediul rural au revenit de 11 ori mai multi locuitori unui medic (de 1,9 ori unui medic de familie), de 7,7 ori mai multi locuitori unui medic stomatolog si de 5,3 ori mai multi locuitori unui farmacist.

Confruntate cu o dubla vulnerabilitate (mediul de locuire si statutul socioeconomic), gravidele din medii dezavantajate reprezinta o categorie care necesita atentie si sprijin de urgenta din perspectiva asigurarii accesului la sanatate, atat pentru ele, cat si pentru viitorii lor copii:

- una din 10 gravide nu a fost la control la medicul de familie in timpul sarcinii;

- 34% dintre gravide nu au fost la control la medicul ginecolog in cazul sarcinii curente din cauza lipsei banilor sau din cauza distantei mari pana la primul cabinet;

- 50% dintre gravidele care au fost la control la medicul ginecolog in timpul sarcinii mentioneaza ca analizele, ecografiile, consultatiile nu au fost gratuite;

- 70% dintre gravide afirma ca nu au utilizat nici o metoda contraceptiva pana in prezent.

 

Nivelul bunastarii emotionale in cazul copiilor romani (masurat conform indexului Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pe o scala de la 0 la 100 23) scade semnificativ odata cu varsta: in cazul fetelor, de la un scor mediu de 65,6 la varsta de 11 ani, la 52 la varsta de 13 ani, respectiv 49,4 la 15 ani, iar in cazul baietilor de la 71,8 in cazul celor de 11 ani, la 65,4 in cazul celor de 13 ani si 61,7 in cazul celor de 15 ani.

Acelasi raport al OMS releva o serie de probleme legate de bunastarea emotionala a copiilor romani: multi dintre ei au probleme frecvente legate de somn (cu o incidenta care ajunge la peste 41% in cazul fetelor de 15 ani) se simt frecvent nervosi (cu o incidenta de pana la 57% tot in cazul fetelor de 15 ani), se simt singuri frecvent sau in permanenta (32% din fetele de 15 ani).

Datele disponibile cu privire la comportamentele de risc la copii si adolescenti argumenteaza solid nevoia unor interventii rapide, prin programe solide de preventie si limitare a riscurilor la care sunt expusi cei mai tineri dintre cetatenii Romaniei:

- Peste un sfert (27,3%) dintre adolescentii romani fumeaza produse din tutun24;

- Peste jumatate (50,1%) dintre adolescentii romani consuma alcool25;

- 14% dintre copii au recunoscut ca au practicat jocuri de noroc pe bani, dar impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei mentionand ca au prieteni implicati in astfel de activitati.

 

In ultimii 20 de ani, numarul copiilor din Romania a scazut cu mai mult de un milion (de la aproape 4,8 milioane la 3,74 milioane). Peste jumatate dintre copiii romani (55,1%) isi doresc sa plece din tara si sa se stabileasca peste granite, in vreme ce o treime dintre acestia si-ar dori sa-si continue studiile in strainatate. Printre principalele motive care i-ar determina sa emigreze se numara oportunitatile legate de educatie (26,3%), neincrederea sau nemultumirea fata de conditiile de viata din Romania (21,9%).

Desi in functie de mediul de locuire, copiii Romaniei sunt egal distribuiti intre orase si sate , masura in care le sunt asigurate drepturile continua sa fie marcata de semnificative disparitati, in detrimentul celor din mediul rural.

 

Consiliul Europei a estimat in 18 noiembrie 2020 (Ziua europeana a protectiei copiilor impotriva exploatarii si abuzurilor sexuale) ca, in Europa, „unul din cinci copii cade victima unei forme a abuzului sexual”, si se constata faptul ca majoritatea agresiunilor sexuale (intre 70 si 85%) sunt initiate de o persoana pe care copilul o cunoaste si care apartine cercului sau social, iar 90% dintre aceste cazuri nu ajung in atentia politiei ori a instantelor judecatoresti. Dovada sunt datele statistice ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie, in 2022 fiind inregistrate la nivelul serviciilor de asistenta sociala 1.485 de abuzuri sexuale asupra copiilor (804 cazuri intre 1 ianuarie 2023–30 iunie 2023), in cazul carora doar pentru aproximativ trei sferturi s-a initiat urmarirea penala a agresorului (1.108 cazuri in 2022 si 622 in primele sase luni ale anului 2023).

In Romania, conform Consiliului Superior al Magistraturii (2020), in medie, 80% dintre cele 18.549 de sesizari cu privire la fapte penale de abuz sexual cu victime minore (1 februarie 2014-29 iulie 2020), mai putin de 20% (3.496) au fost finalizate prin trimiterea in judecata a agresorilor, iar pentru doua treimi (12.636) au fost adoptate solutii de clasare. De asemenea, a fost evidentiat faptul ca instantele judecatoresti si parchetele nu urmeaza o „practica stabila si coerenta”, conform solicitarii Consiliului Europei, incadrarea abuzului sexual comis asupra copilului la „viol” ori „act sexual cu un minor” fiind supusa hazardului.

In mediul online, conform analizei Salvati Copiii, 29% dintre copii afirma ca au primit imagini sau video-uri cu continut care infatiseaza nuditate sau ipostaze sexuale pe Internet si 20% dintre copii afirma ca li s-au cerut fotografii sau video-uri care sa ii infatiseze nud sau intr-o ipostaza sexuala.

De altfel, in cadrul liniei de raportare organizate de Salvati Copiii, ce vizeaza continutul daunator pentru copii si tineri in mediul online, au fost primite 3.415 astfel de raportari, din care 42,82% (1.254) ilustrau imagini cu abuz sexul asupra copiilor (CSAM) sau materiale cu minori in ipostaze sexualizate, iar 653 dintre ele reprezentand materiale generate chiar de catre minori (CSAM). Din 2016 pana la sfarsitul anului 2023, au fost primite 33.281 de notificari. Materialele identificate sunt trimise de catre specialistii Salvati Copiii catre IGPR, unde acestea sunt investigate, urmarindu-se eliminarea continutului de pe internet, identificarea si asistenta oferita victimei, precum si anchetarea agresorilor.

Salvati Copiii a solicitat Guvernului Romaniei, Presedintiei si Parlamentului demararea urgenta a unui proces de reconsiderare si reelaborare a dispozitiilor Codului Penal prin crearea unui grup de lucru. Salvati Copiii isi ofera disponibilitatea de a contribui la gasirea celor mai adecvate solutii juridice de combatere a abuzului sexual impotriva copiilor.

 

In ceea ce priveste implicarea copiilor in viata comunitatii, conform legislatiei actuale, nu exista obligativitatea infiintarii unor structuri consultative ale copiilor. Autoritatile locale au facut eforturi sporadice de infiintare a unor structuri de consultare a tinerilor, omitand dreptul la participare a copiilor.

Asociatiile si consiliile elevilor au solicitat, de-a lungul anilor, implicarea lor in procesele decizionale, prin asigurarea participarii lor in consiliile de administratie ale unitatilor de invatamant. Noua lege a educatiei (Legea 198/2023) nu a integrat solicitarile elevilor si ale Salvati Copiii de a permite participarea reala a copiilor in deciziile scolilor. La fel ca in anii trecuti, din cota rezervata parintilor, poate fi prezent in sedintele consiliilor de administratie ale scolilor un singur elev, cu conditia ca acesta sa fi implinit 18 ani, legislatia nerespectand principiul fundamental al participarii copiilor.

In domeniul protectiei mediului, copiii pot deveni cei mai importanti actori ai schimbarilor pozitive. Cei mai multi dintre copiii romani (67%) sunt ingrijorati de calitatea aerului, trei sferturi dintre ei (78%) sunt dispusi sa faca schimbari in viata lor pentru a reduce daunele aduse mediului, iar aproape doua treimi (63%) nu sunt de acord cu afirmatia ca politicienii romani actioneaza pentru a preveni si reduce probleme climatice si de mediu.

Adunarea Generala a Natiunilor Unite, la propunerea Save the Children International si a altor organizatii neguvernamentale, a adoptat, in 9 februarie 2012, Protocolul al treilea la Conventia Natiunilor Unite privind Drepturile Copilului pentru crearea unui mecanism de plangeri cu privire la incalcarile drepturilor copilului. Noul protocol va permite Comitetului pentru Drepturile Copilului de la Geneva sa examineze plangerile provenite de la copii si reprezentantii lor. Dupa ratificarea de catre 10 state (14 aprilie 2014), Protocolul a intrat in vigoare.

Trebuie retinut ca, potrivit procedurii, copiii din statele care nu au ratificat Protocolul (chiar daca a fost semnat de reprezentantul Statului respectiv) nu pot trimite nicio plangere Comitetului. Romania nu a ratificat acest instrument international.

 

Recomandari imediate ale Salvati Copiii: