Piata de reabilitarilor si intretinerii cladirilor, desi pare terna, compenseaza din plin prin dimensiunea sa. Sectorul renovarilor se pozitioneaza pe un trend ascendent la momentul actual, din cauza recentelor cresteri ale preturilor la energie, sporind accentuat cererea pentru o serie de masuri menite sa limiteze consumul de resurse, observa analistii ING. Segmentul mentionat anterior (R&M) este cunoscut sub numele de ”piata uitata a sectorului constructiilor”, mai ales din cauza fragmentarii sale excesive, lipsei de date si numarului imens de microintreprinderi ce activeaza in cadrul sau.Cu toate acestea, el reprezinta mai mult de jumatate din volumul total al pietei de constructii din UE, ceea ce inseamna ca R&M genereaza venituri totale de circa 850 de miliarde euro, mai arata specialistii bancii olandeze.
Un numar important de mari furnizori de materiale de constructie sunt dependenti de piata R&M, de la producatori de materiale izolatoare, produse de constructie din lemn si companii chimice care produc vopsea, pana la fabricantii de tevi si cabluri. Materialele de constructii care nu sunt atat de frecvent utilizate in R&M sunt betonul, caramizile si cimentul. Masurile de sporire a eficientei energetice, cum ar fi termoizolatia, utilizarea tamplariei termoizolante, instalarea de pompe de caldura si panouri solare sunt deja parti integrante ale pietei de renovare si intretinere din sectorul constructiilor. Interesul pentru panourile solare, in special, a crescut in ultimul timp, fapt demonstrat inclusiv de dinamica cautarilor pe internet. In Olanda, de pilda, productia de energie solara a crescut cu 46% in 2022, iar de cererea specifica au beneficiat numeroase companii de instalatii. Odata cu moderarea preturilor la energie, interesul pentru aceste solutii s-a mai atenuat, insa ramane la un nivel ridicat.
Ponderea pietei R&M a crescut constant in ultimii 15 ani. In 2008, 48% din volumul de productiei din UE reprezentau lucrari R&M, pentru ca in 2022 aceasta cota sa ajunga la 54%. Expertii ING mizeaza pe o continuare a tendintei respective, pe masura ce necesitatea masurilor de eficienta energetica creste, incurajata de legislatia privind sustenabilitatea.
Ponderea pietei R&M difera de la o tara la alta. De obicei, tarile cu un PIB pe cap de locuitor mai mare au o piata de mai mare a reabilitarilor. Exista mai multe motive pentru aceasta. Astfel, statele mai putin dezvoltate investesc masiv in cladiri si infrastructura noi, in vreme ce tarile cu economii puternice beneficiaza de un stoc mai mare de cladiri mai vechi si infrastructura care necesita intretinere si renovare regulata. Pe masura ce structurile imbatranesc, acestea au nevoie de reparatii si modernizare pentru a asigura gradul necesar de siguranta, functionalitate si eficienta. In aceste regiuni exista de obicei coduri de constructie, reglementari de siguranta si standarde de mediu mai stricte. Respectarea acestor reglementari impune adesea lucrari periodice de reabilitare. In Europa de Vest, piata renovarilor reprezinta aproximativ 55% din volumul total, in vreme ce in estul continentului cota respectiva se ridica la circa 33%.
In ultimii ani, costul imbunatatii locuintelor a crescut, depasind rata inflatiei din UE. In plus, preturile la energie au inregistrat o crestere si mai mare, facand masurile de eficienta energetica si mai benefice din punct de vedere financiar decat au fost in trecut. In perioada urmatoare, piata R&M va prezenta probabil o crestere determinata de sustenabilitate, multe guverne sustinand aceste masuri, in contextul in care preturile energiei actioneaza ca un catalizator.
Subsectorul R&M este format din multe ramuri de constructii, cum ar fi instalatii, tencuieli, lucrari de dulgherie, zugraveala si montaj de tamplarie. Multe dintre companiile care presteaza astfel servicii sunt, de asemenea, active in constructia de cladiri noi, ceea ce face ca procesul de diferentiere sa fie destul de dificil. Indicatorul UE de incredere in constructii arata ca firmele specializate in constructii sunt optimiste, inclusiv avand in vedere faptul ca noul regulament EPBD va fi un motor structural de crestere. Uniunea Europeana si-a stabilit obiectivul de a atinge neutralitatea climatica pana in 2050. Pentru a atinge aceasta tinta, o atentie deosebita este acordata cladirilor, care in prezent contribuie cu 40% la consumul de energie si cu 36% la emisiile de gaze cu efect de sera in UE. Cu toate acestea, rata actuala de renovare a cladirilor in Europa nu este suficienta pentru a indeplini obiectivele urmarite.
Parlamentul European a adoptat o revizuire cuprinzatoare EPBD ce urmareste tocmai cresterea ratei de renovare prin introducerea unor modificari semnificative. O schimbare-cheie implica inlocuirea sistemului existent de certificare a performantei energetice cu o evaluare mai cuprinzatoare a performantei de mediu a unei cladiri. Propunerea pune un accent puternic pe obiectivele ambitioase de renovare a cladirilor existente, inclusiv pe stabilirea cerintelor minime de performanta energetica pe care toate cladirile trebuie sa le indeplineasca intr-un interval de timp specificat. Cu toate acestea, domeniul de aplicare al propunerii se extinde dincolo de simpla imbunatatire a eficientei energetice. Se introduce astfel un nou sistem de certificare pentru evaluarea performantei de mediu pe parcursul intregului ciclu de exploatare a acestora. El ia in considerare emisiile generate in timpul productiei de materiale de constructie si izolatie, procesul de constructie in sine, precum si renovarea si exploatarea cladirilor.
Este de presupus ca reglementarile respective vor stimula piata renovarilor din UE, deoarece vor declansa un val de renovari si vor crea o cerere mai mare de modernizari eficiente din punct de vedere energetic.
Specialistii ING mai afirma ca sectorul R&M este mai putin volatil in comparatie cu cel al constructiilor noi, care est puternic dependent de fluctuatiile economice. De exemplu, in timpul crizei financiare din urma cu un deceniu si jumatate, contrastul dintre noile volume rezidentiale si volumele de renovare a devenit evident. In 2009, proiectele de constructii noi au inregistrat o scadere semnificativa de peste 20%. In schimb, volumele de renovare au inregistrat o scadere mult mai mica, de mai putin de 5%. Se poate trage concluzia ca piata R&M este mai putin afectata de ciclurile economice. Este mai usor de amanat un nou proiect de constructie decat renovarea unui acoperis. Interesant este ca, in timpul unei crize economice, cererea de R&M poate chiar sa creasca. Proprietarii de case care nu pot sa-si vanda casele aleg sa-si imbunatateasca spatiile de locuit existente pentru a satisface nevoile proprii. In consecinta, acest lucru duce la o crestere sau cel putin poate sustine cererea de R&M.
Din perspectiva istorica, cererea de renovare si intretinere a fost extrem de volatila in ultima perioada. In timpul primului blocaj cauzat de pandemie, utilizatorii au fost reticenti la contactul direct cu specialistii. Acest lucru s-a schimbat treptat, iar cererea a crescut rapid in 2021, deoarece multi oameni au avut brusc nevoie de un birou la domiciliu, pe fondul generalizarii muncii la distanta. In plus, consumatorii aveau bani de rezerva pentru a investi in casele lor, deoarece nu si-au putut cheltui economiile in vacante. In 2022, cresterea vertiginoasa a preturilor la energie a dus la scaderea puterii de cumparare a consumatorilor. Acest lucru a generat o scadere a numarului de persoane care doreau sa-si renoveze casele. In schimb, cererea pentru investitii eficiente din punct de vedere energetic (de exemplu, panouri solare, izolatie si pompe de caldura) a sporit, pe masura ce perioada de amortizare a scazut enorm. Unele guverne din UE au oferit subventii pentru proiectele de renovare energetica.
In ansamblu, in pofida circumstantelor temporare nefavorabile cauzate de pandemie si de criza energetica, traiectoria fenomenului de imbunatatire a eficientei energetice rezidentiale ramane promitatoare. Privind in perspectiva, expertii bancii olandeze se asteapta la o crestere treptata a pietei renovarilor, datorita reglementarilor guvernamentale favorizante si a impactului structural al preturilor mai mari la energie. Prin urmare, cererea de imbunatatiri ale eficientei energetice rezidentiale este probabil sa sporeasca in continuare intr-un ritm destul de alert. Pentru informatii suplimentare, click aici
