Renovarile sunt esentiale pentru reducerea consumului de energie al cladirilor, a emisiilor de gaze cu efect de sera si a facturilor la energie. De aceea, viziunea Comisiei Europene este de a avea un parc imobiliar cu emisii zero pana in 2050 la nivelul Uniunii Europene. Un obiectiv ambitios, stabilit prin propunerea de revizuire a Directivei privind performanta energetica a cladirilor. Unul dintre instrumentele pentru realizarea acestui obiectiv este introducerea pasapoartelor de renovare a cladirilor. Ce sunt acestea si unde se aplica?Potrivit definitiei introduse in propunerea de reformare a Directivei privind performanta energetica a cladirilor (EPBD), aprobata de Comisia Europeana la finele anului trecut, „pasaportul de renovare” este „un document care ofera o foaie de parcurs adaptata pentru renovarea unei anumite cladiri in mai multe etape care vor imbunatati in mod semnificativ performanta energetica a acesteia”.
Statele membre vor trebui sa introduca un sistem de pasapoarte de renovare bazat pe cadrul comun care urmeaza sa fie elaborat de Comisie pana la sfarsitul anului 2024, pentru a le oferi cetatenilor lor acces la utilizarea acestui instrument. Pasaportul nu va fi insa obligatoriu pentru proprietarii de cladiri, ci optional, pentru cei care planifica o renovare etapizata a cladirii lor.
„Pasapoartele de renovare ofera o foaie de parcurs clara pentru renovarea etapizata, ajutand proprietarii si investitorii sa planifice cel mai bun calendar si domeniu de aplicare pentru interventii. Prin urmare, pasapoartele de renovare ar trebui puse la dispozitia proprietarilor de cladiri din toate statele membre, ca instrument voluntar”, se mentioneaza in textul Directivei.
Pe de alta parte, statele membre se asigura ca o renovare in profunzime in etape care beneficiaza de stimulente financiare publice urmeaza etapele stabilite intr-un pasaport de renovare.
Un element de noutate introdus de Directiva este definitia data „renovarii in profunzime”. Aceasta inseamna „o renovare care transforma o cladire sau o unitate de cladire, inainte de 1 ianuarie 2030 - intr-o cladire al carei consum de energie este aproape egal cu zero, iar de la 1 ianuarie 2030 - intr-o cladire cu emisii zero”.
Pasaportul de renovare respecta urmatoarele cerinte:
(a) este emis de un expert calificat si certificat, in urma unei vizite la fata locului;
(b) cuprinde o foaie de parcurs privind renovarea, care indica o succesiune de etape de renovare, cu obiectivul de a transforma cladirea intr-o cladire cu emisii zero pana cel tarziu in 2050;
(c) indica beneficiile preconizate in ceea ce priveste economiile de energie, facturile la energie si reducerile emisiilor operationale de gaze cu efect de sera, precum si beneficiile mai ample legate de sanatate si confort si de imbunatatire a capacitatii de adaptare a cladirii la schimbarile climatice;
(d) contine informatii cu privire la sprijinul financiar si tehnic potential.
Experti calificati si independenti
Statele membre se asigura ca pasapoartele de renovare sunt realizate in mod independent de catre experti calificati sau certificati care lucreaza fie ca independenti, fie ca angajati ai unor organisme publice sau intreprinderi private.
De asemenea, „pentru a se asigura calitatea certificatelor de performanta energetica, a pasapoartelor de renovare, a indicatorilor gradului de pregatire pentru solutii inteligente si a inspectiei sistemelor de incalzire si de climatizare in intreaga Uniune, in fiecare stat membru ar trebui sa se instituie un mecanism de control independent”, se arata in textul Directivei.
Pana la 31 decembrie 2023, Comisia Europeana va completa EPBD prin stabilirea unui cadru european comun pentru pasapoartele de renovare.
Statele membre vor introduce un sistem de pasapoarte de renovare bazat pe cadrul comun pana la 31 decembrie 2024.
Baza nationala de date privind performanta energetica a cladirilor
O alta prevedere introdusa prin Directiva privind performanta energetica a cladirilor reformata este ca fiecare stat membru sa creeze o baza de date nationala pentru performanta energetica a cladirilor, care permite colectarea de date cu privire la performanta energetica a cladirilor si la performanta energetica globala a parcului imobiliar national.
Comisia Europeana mentioneaza ca:
Baza de date permite colectarea de date privind certificatele de performanta energetica, inspectiile, pasaportul de renovare a cladirii, indicatorul gradului de pregatire pentru solutii inteligente si consumul de energie calculat sau contorizat al cladirilor vizate.
Cel putin o data pe an, statele membre asigura transferul informatiilor din baza de date nationala catre Observatorul parcului imobiliar. Comisia Europeana adopta, pana la 30 iunie 2024, un model comun pentru transferul informatiilor catre Observatorul parcului imobiliar.
In scopul asigurarii coerentei si consecventei informatiilor, statele membre se asigura ca baza de date nationala privind performanta energetica a cladirilor este interoperabila si integrata cu alte baze de date administrative care contin informatii privind cladirile, cum ar fi cadastrul national al cladirilor si registrele digitale ale cladirilor.
„Registrul digital al cladirilor” inseamna un registru comun pentru toate datele relevante referitoare la cladiri, inclusiv datele referitoare la performanta energetica, cum ar fi certificatele de performanta energetica, pasapoartele de renovare si indicatorii gradului de pregatire pentru solutii inteligente, care faciliteaza luarea de decizii in cunostinta de cauza si schimbul de informatii in sectorul constructiilor intre proprietarii si ocupantii cladirilor, institutiile financiare si autoritatile publice - a explicat Comisia Europeana.
Romania s-a angajat sa faca operational Registrul national al cladirilor
Cu fondurile pe care le are la dispozitie prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţa (PNRR), Romania s-a angajat sa creeze si sa faca operational Registrul national al cladirilor. Masura este prevazuta la Componenta C5 - Valul Renovarii.
„Componenta C5. Valul Renovarii asigura modernizarea si sustenabilitatea fondului construit printr-o abordare integrata a consolidarii seismice, eficientei energetice, reducerii riscului la incendiu, ameliorarea calitatii aerului interior si tranzitia spre cladiri inteligente. Obiectivul este sustinut de realizarea unui cadru normativ strategic si de reglementare simplificat, care sa sprijine implementarea investitiilor in tranzitia spre cladiri verzi si reziliente. Componenta contine inclusiv masuri de monitorizare a performantelor fondului construit prin realizarea registrului digital al cladirilor si implementarea treptata a pasaportului energetic al cladirilor si asigura masuri de instruire pentru forta de munca specializata pentru tipurile de interventii avute in vedere”, se arata in PNRR.
Practic, registrul national digital al cladirilor inseamna un sistem informatic operational cu date despre cladiri, care va integra si pasapoartele energetice ale cladirilor.
„Sistemul contine o baza de date georeferentiata a cladirilor publice si private, complementara geoportalului INSPIRE, legata si interoperabila cu baza de date urbane la nivel local si cu alte sisteme de registre nationale. Pasaportul energetic pentru cladiri trebuie sa faca parte din jurnalele de bord si sa contina toate informatiile privind interventiile legate de energie in format digital. Jurnalele de bord vor face parte din Registrul national al cladirilor ca sistem integrat. Scopul registrului este de a colecta datele privind renovarea energetica (economii de energie, reducerea emisiilor), precum si datele privind vulnerabilitatea seismica si alte caracteristici ale cladirii”, se mai precizeaza in PNRR.
Termenul-limita asumat de Guvern pentru intrarea acestui registru in functiune trimestrul 4 din 2024.
Plan national de renovare a cladirilor pentru un parc imobiliar decarbonat in 2050
Asa cum Romania Eficienta arata intr-un articol anterior, incepand din 2030 cladirile cu emisii zero (ZEB) devin noul standard pentru cladirile noi, dar si nivelul care trebuie atins printr-o renovare in profunzime. In 2050, intregul parc imobiliar - ce include cladirile existente - trebuie sa ajunga la acest nivel de emisii zero.
In acest scop, „fiecare stat membru stabileste un Plan national de renovare a cladirilor pentru a asigura renovarea parcului national de cladiri rezidentiale si nerezidentiale, atat publice, cat si private, intr-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficienta energetica si decarbonat pana in 2050, avand drept obiectiv transformarea cladirilor existente in cladiri al caror consum de energie este zero”, mai arata Comisia Europeana, in textul EPBD revizuite.
Statele membre prezinta Comisiei primul proiect de plan de renovare a cladirilor pana la 30 iunie 2024.
Propunerea de directiva reformata privind performanta energetica a cladirilor poate fi consultata integral AICI. Forma finala a Directivei va fi stabilita dupa aprobarea acesteia de catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene.
Aceste propuneri fac parte dintr-un amplu pachet legislativ menit sa sprijine renovarile, in conditiile in care cladirile reprezinta 40% din energia consumata si 36% din emisiile directe si indirecte de gaze cu efect de sera legate de energie din UE. De asemenea, incalzirea, racirea si apa calda menajera reprezinta 80% din energia consumata de gospodarii, conform Executivului de la Bruxelles.
