Politica fiscala restrictiva ar putea determina incetinirea cresterii economice la 4,4% in 2018 si la 3,6% in 2019, in timp ce conflictul dintre ramurile executiva si cea legislativa ale Guvernului, pe de o parte, si cea judiciara, pe alta parte, s-ar putea intensifica, dupa cum se afirma in cel mai recent raport trimestrial al UniCredit Bank, ce a fost transmis la data de 11 aprilie 2018 investitorilor institutionali.„Anticipam o incetinire a cresterii economice la 4,4% in 2018 si la 3,6% in 2019, deoarece consumul si investitiile vor fi afectate de incetinirea cresterilor salariale, de incertitudinile fiscale si de cresterea costurilor de finantare. Romania risca un conflict cu Uniunea Europeana pe subiecte care tin de domeniul judiciar si cel fiscal, iar riscul initierii unei noi proceduri de deficit excesiv in 2019 ramane ridicat”, subliniaza analistii UniCredit Bank in raportul ce a fost preluat de majoritatea agentiilor de presa.
Posibilele stari conflictuale cu institutiile UE - invocate in mod repetat
In cadrul raportului, a carui elaborare a fost coordonata de economistul-sef al institutiei bancare, responsabil pentru regiunea Europei Centrale si de Est, Dan Bucsa, se avertizeaza ca, in al doilea trimestru al anului 2018, ar putea fi predominante doua conflicte potentiale cu institutiile europene: unul de natura judiciara si al doilea de natura fiscala, ambele fiind conectate.
„Conflictul dintre ramurile executiva si cea legislativa a guvernului, pe de o parte si cea judiciara, pe de alta parte, s-ar putea intensifica. Coalitia de guvernare incearca sa implementeze unele modificari ale legilor Justitiei care au atras critici. Atat timp cat presedintele Klaus Iohannis se opune acestor modificari, una din putinele solutii ale majoritatii aflate la guvernare ar fi suspendarea presedintelui. O astfel de initiativa este probabil ca ar esua, deoarece presedintele are sustinerea oficialilor europeni si americani, in timp ce majoritatea votantilor l-ar putea sprijini intr-un referendum. O serie de legi controversate adoptate de Parlament la sfarsitul anului 2017 (unele dintre ele fiind reclamate de presedintele Klaus Iohannis la Curtea Constitutionala a Romaniei) au erodat popularitatea Guvernului pe plan intern si au lasat PSD fara suportul grupului socialist in Parlamentul European. Acest fapt mareste riscul invocarii Articolului 7 al Tratatului UE impotriva Romaniei, care prevede posibilitatea suspendarii dreptului de vot in Consiliul European, in cazul in care coalitia de guvernare condusa de PSD va implementa modificarile nepopulare ale legilor Justitiei”, se arata in raport.
Conform documentului, al doilea conflict posibil este legat de politica fiscala laxa si de riscul ca deficitele bugetare sa depaseasca 3% din PIB in perioada 2018-2019, in contextul in care coalitia de guvernare incearca sa isi multumeasca votantii in mijlocul tensiunilor politice prin majorari succesive ale salariilor si pensiilor. „Cu toate acestea, cheltuielile populiste suplimentare nu pot fi sustinute fara a mari deficitele bugetare sau a mari impozitarea. Prin transferul contributiilor sociale in totalitate in sarcina angajatilor de la inceputul acestui an, Guvernul a incetinit cresterea salariului net, anuland in parte cresterea salariilor din sectorul public implementata in ianuarie 2018. Datele aferente lunii ianuarie a.c. indica faptul ca multe companii nu au majorat salariile brute suficient de mult pentru a compensa acest transfer de contributii de la angajati la angajatori”, avertizeaza autorii raportului.
De altfel, economistii bancii continua sa previzioneze aparitia - ba chiar o intensificare - a celor doua conflicte posibile, despre care au avertizat si in raportul trimestrial anterior, publicat la 30 ianuarie 2018, cand invocau, printre altele, tot faptul ca „reducerea independentei Justitiei ar putea deschide un nou conflict cu Comisia Europeana, riscul cel mare fiind o procedura conform Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendarii drepturilor de vot ale tarii”.
Revenind la afirmatiile din noul raport, dupa cum subliniaza analistii UniCredit Bank, transferul contributiilor de la angajat la angajator ar reprezenta de fapt „o majorare ascunsa de taxe, care nu va fi suficienta pentru a mentine deficitul bugetar sub 3% din PIB in intervalul 2018-2019, deoarece majorarile cheltuielilor de asistenta sociala au fost insotite de o reducere a impozitului pe venituri de la 16% la 10%, iar Guvernul nu a implementat niciuna din masurile compensatorii recomandate de Comisia Europeana in decembrie 2017. Dat fiind faptul ca deficitul bugetar din 2017 s-a situat, probabil, in vecinatatea nivelului de 3% din PIB (adica la 2,83% dupa metodologia cash), dupa 3% din PIB in 2016, riscul ca Romania sa fie subiectul unei noi proceduri de deficit excesiv (PDE) ramane ridicat, dar va fi mai mare in 2019 decat in acest an”.
Investitiile publice - din nou sacrificate, iar piata constructiilor se va orienta spre cele private
Potrivit raportului, Guvernul ar putea incerca sa mentina deficitul bugetar sub control, taind investitiile publice pentru al cincilea an consecutiv si marind taxarea, dupa cum afirma analistii bancii. „Politica fiscala restrictiva ar putea conduce la incetinirea cresterii economice la 4,4% in 2018 si la 3,6% in 2019. Consumul privat ar putea inregistra cea mai abrupta temperare, pe fondul incetinirii cresterilor salariale, inflatiei ridicate si majorarii dobanzilor, toti cei trei factori afectand creditele nou-acordate. In plus, este foarte probabil ca trei din patru tipuri de investitii sa influenteze negativ valoarea adaugata bruta: investitiile publice si lucrarile de infrastructura (care reprezinta doua treimi din productia din constructii), fondurile europene (a caror cofinantare este limitata de cheltuielile cu asistenta sociala) si investitiile productive (din cauza sistemului de taxare imprevizibil, a costurilor de finantare mai mari, a incetinirii probabile a consumului intern si a pierderii competitivitatii externe, ca urmare a cresterii mai rapide a salariilor decat a productivitatii). Prin contrast, activitatea din sectorul constructiilor private va continua sa creasca rapid, pe fondul cererii puternice pentru cladiri comerciale, logistice si industriale”, subliniaza autorii raportului.
Incetinirea ritmului de crestere a salariilor si dobanzile mari pericliteaza tranzactiile cu proprietati imobiliare
Economistii UniCredit Bank avertizeaza, insa, ca, daca salariile cresc mai incet si dobanzile continua sa se majoreze, cererea pentru proprietati rezidentiale s-ar putea tempera. Mai mult, garantiile guvernamentale acordate in cadrul programului Prima Casa (care au asigurat finantarea pentru aproape 50% din creditele pentru locuinte nou-acordate in 2017) au fost reduse cu 20% in 2018, comparativ cu anul anterior. Potrivit analistilor institutiei bancare, productia industriala si exporturile ar putea beneficia, insa, in continuare de cererea puternica din zona euro in 2018-2019, dar cresterea acestora ar putea fi anulata de cea a importurilor, determinand o majorare a deficitului comercial cu bunuri. Acest deficit nu va mai putea fi acoperit de intrarile de investitii straine directe si de fonduri UE, in timp ce fenomenul inflationist se va accentua, cel putin pe termen scurt.
„Anticipam o crestere a inflatiei pana in preajma nivelului de 5% in cel de-al doilea trimestru din 2018, urmata de o scadere spre 3,5% in octombrie-decembrie a.c. In 2019, inflatia ar putea ramane aproape de limita superioara a intervalului tintit de 1,5% pana la 3,5%. Anticipam ca inflatia de baza se va situa deasupra nivelului de 3,5% in 2019. In acelasi timp, subliniem ca BNR a admis riscurile inflationiste in raportul asupra inflatiei, publicat in luna februarie 2018. Cu toate acestea, la sedinta de politica monetara din data de 4 aprilie a.c., BNR a decis sa nu continue ciclul majorarilor dobanzii de politica monetara pentru a da mai mult timp pietei sa incorporeze efectul majorarilor operate in ianuarie si februarie, dar si pentru a primi confirmarea prognozei de inflatie. Astfel, desi consideram in continuare ca sunt necesare inca trei majorari ale dobanzii de politica monetara pana la nivelul de 3%, mesajele recente implica riscuri pentru prognoza noastra de trei majorari pana la finalul acestui an, implementarea acestora depinzand de cifrele/asteptarile viitoare de inflatie si putand sa aiba loc, de pilda, mai tarziu, in ultimul trimestru din 2018 sau eventual in 2019. Oficialii bancii centrale sunt ingrijorati ca majorarea costurilor de finantare ar putea mari rata creditelor neperformante, in special pentru persoanele care au contractat credite pentru locuinte. Din acelasi motiv, BNR nu va extrage surplusul de lichiditate din piata interbancara. Anticipam o persistenta a lichiditatii excedentare de-a lungul anului in curs, in special daca investitorii straini vor incepe sa cumpere din nou titluri de stat romanesti in cazul in care inflatia va incetini in a doua jumatate a anului 2018. Ca politica monetara, consideram ca leul ramane supraevaluat, iar BNR prefera o depreciere graduala. Riscurile politice, repatrierea profiturilor de catre companiile multinationale si evaluarea politicii fiscale a Romaniei de catre Comisia Europeana din luna mai 2018 reprezinta cele mai mari riscuri pentru leu in cel de-al doilea trimestru al acestui an”, concluzioneaza autorii raportului.
