In 2018, activitatea economica din regiunea Europei Centrale si de Est (ECE) si-a continuat expansiunea solida care a inceput in anul 2017. Acesta a fost, in special, cazul Poloniei, Ungariei si Letoniei, tari care au inregistrat un ritm de crestere a PIB-ului de aproape 5%. Alte tari au inregistrat un ritm de crestere mai slab, precum Romania, Estonia si Bulgaria. In ciuda diferentelor dintre tari, avansul economic in regiunea ECE a ramas puternic, inregistrand o crestere de 4,3% in anul 2018 comparativ cu 4,6% in anul 2017. „Principalii factori de crestere au fost consumul privat, cresterea investitiilor in active fixe, precum si exporturile, care au fost mai putin dinamice decat inainte, insa au continuat sa se extinda, in ciuda incetinirii din zona euro”, afirma Grzegorz Sielewicz, Economist Regional al Coface pentru Europa Centrala si de Est. In 2018, Coface a imbunatatit ratingul de tara al Croatiei si Slovaciei ca urmare a unei serii de imbunatatiri ale Evaluarii de tara din anii precedenti. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului privind cele mai mari 500 de companii din Europa Centrala si de Est realizat de Coface.Compania internationala de asigurari de credit prezinta cel de-al unsprezecelea studiu anual privind celor mai mari 500 de companii din Europa Centrala si de Est - Topul 500 ECE al Coface. Acesta clasifica companiile in functie de cifra de afaceri si analizeaza aspecte suplimentare, cum ar fi numarul de angajati, cadrul general al companiilor, sectoarele si pietele, precum si noile evaluari ale Coface. Dezvoltarea economica a top 500 ECE este reprezentativa pentru tendinta pietei din intreaga regiune.
Top 500 jucatori: crestere a cifrei de afaceri si recrutare, reducere a profitului net
„Analizele arata ca mediul economic favorabil a fost benefic pentru cele mai mari 500 de companii din regiune, ceea ce a generat venituri mai mari”,explica Declan Daly, Director General Executiv al Coface pentru Europa Centrala si de Est. Cifra cumulata de afaceri a tuturor celor 500 de companii a crescut cu 9,6% la 698 miliarde de euro. 78,8% dintre companiile incluse pe lista au inregistrat imbunatatiri in ceea ce priveste veniturile (fata de 80% in anul 2017 si 63% in anul 2016).„Cu toate acestea, diverse provocari au determinat scaderea profiturilor nete cu -1,6% la 30 de miliarde de euro. Rata scazuta a somajului si scaderea populatiei active declanseaza crize ale fortei de munca, devenind provocarea principala pentru operatiunile zilnice si extinderea potentiala a companiilor. Nu numai cresterea salariilor, dar si cresterea costurilor de productie au dus la majorarea cheltuielilor operationale, astfel erodand profiturile. Competitivitatea devine din ce in ce mai intensa, ducand la marje reduse care nu pot compensa costurile mai ridicate”,adauga Daly.
Activitati intense in Polonia si in industria auto
Potrivit studiului, Polonia gazduieste cele mai mari afaceri din regiune, cu o cifra de afaceri totala in crestere de la an la an. Companiile de top din publicatia Coface sunt bine cunoscute din clasamentele anterioare. Compania poloneza de rafinare si comercializare a petrolului, PKN Orlen, isi pastreaza primul loc cu o crestere a cifrei de afaceri de 15%. Compania ceha Skoda Auto (locul 2), compania multinationala de petrol si gaze MOL Ungaria (locul 3) si comerciantul Jeronimo Polska (locul 4) si-au aparat pozitiile ocupate in anul precedent, toate inregistrand cresteri ale veniturilor.
Sectorul auto ramane puternic in top 10, reprezentat de marci cunoscute cum ar fi Skoda Auto din Cehia (locul 2), Volkswagen Slovacia (locul 5) si Audi Ungaria (locul 7). Fata de anul precedent, Volkswagen Slovacia a urcat in clasament datorita unei cresteri puternice a cifrei de afaceri de 37,5%. De asemenea, Audi Ungaria a inregistrat o crestere modesta a veniturilor de 1,1%.
Sectoare: pozitie de top pentru sectorul petrolului si a gazelor, urmat de un sector auto si al transporturilor puternic
Cele trei sectoare principale reprezentate de cele mai mari companii din regiune (auto si transporturi, petrol si gaze, comert nespecializat) continua sa reprezinte aproape 60% din veniturile totale generate. Cu toate acestea, toate sectoarele au contribuit la majorarea cifrei de afaceri, majoritatea contributiilor venind din zonele energie, auto si comert.
Profiturile nete au aratat o dezvoltare pozitiva doar pentru anumite sectoare, cu majorari intre 4,6% (industria lemnului si a fabricarii de mobila) si 41,9% (comert nespecializat). Sectorul constructiilor a intampinat din nou cele mai mari dificultati, cu o pierdere neta de -146%, in ciuda majorarii veniturilor cu 10,6%.
Sectorul mineralelor, substantelor chimice, petrolului, produselor din plastic si produselor farmaceutice si-a recastigat pozitia fruntasa si a redevenit cel mai mare sector, beneficiind de cresterea preturilor petrolului in primele trei trimestre ale anului 2018. Cresterea tensiunilor si ingrijorarile privind comertul mondial au determinat scaderea preturilor petrolului in ultimele luni ale anului 2018. Cu toate acestea, reducerile aprovizionarii ale OPEC si aliatilor sai au mentinut preturile peste valorile minime inregistrate in anul 2016. In plus, companiile din ECE din acest sector isi desfasoara activitatea in principal in zona de rafinare si prelucrare a petrolului si a gazului. Astfel, acestea au fost capabile sa isi adapteze marjele de rafinare si nu au suferit intr-o masura prea mare datorita scaderii pretului aurului negru.
Sectorul auto si al transporturilor si-a pierdut pozitia de lider ocupata in anul precedent. Veniturile companiilor au crescut cu +7,6%, in timp ce profiturile nete s-au redus cu -11,7%. Rezultatele mai slabe ale sectorului auto si al transporturilor comparativ cu anul anterior reflecta declinul global al industriei. Aceasta sufera pe fondul incetinirii ciclice, a protectionismului ridicat si modificarilor structurale din industrie, inclusiv datorita investitiilor in inovatii si schimbarilor in ceea ce priveste comportamentul consumatorilor. Deteriorarea sectorului are efecte secundare asupra tarilor din vestul Europei, cum ar fi Germania, unde productia de autovehicule a scazut semnificativ. Cu toate acestea, sectorul ramane un pol economic forte, esential pentru regiune.
Al treilea sector care a ocupat un loc pe podium este comertul nespecializat.Ca si anul precedent, principalul motor al cresterii din ECE a fost consumul casnic, care a continuat sa se accelereze in anul 2018 datorita ratei scazute a somajului si a salariilor in crestere. Impactul pozitiv al cererii solide este afectat de dificultatile cu care se confrunta acest sector: cresterea salariilor angajatilor si deficitul de forta de munca, impreuna cu o baza de clienti inca sensibila la preturi si concurenta ridicata exercita presiune asupra marjelor.
„Constrangerile privind aprovizionarea, inclusiv deficitul fortei de munca, o utilizare ridicata a capacitatii, cresterea costurilor de productie si impactul incetinirii externe (directe si indirecte) ingrijoreaza companiile care activeaza in regiunea ECE. Conform estimarilor, consumul casnic va ramane principalul motor al cresterii, cu toate ca accelerarea limitata a investitiilor in active fixe si exporturile mai slabe vor scadea rata de crestere a PIB-ului. Cu toate acestea, rata incetinirii va fi limitata: Coface prevede ca rata de crestere medie a PIB-ului din regiunea ECE se va reduce la 3,6% in 2019 si 3,2% in 2020”,adauga Grzegorz Sielewicz, Economist Regional al Coface pentru Europa Centrala si de Est.
