Acum 161 de ani, romanii din Moldova si Tara Romaneasca alegeau sa se uneasca, cu gandul la un stat unitar, cu drepturi si avantaje egale pentru toti locuitorii. Anii au trecut si, dincolo de politica, de unirea administrativa si de legaturile sociale, din punct de vedere economic, al investitiilor regionale si al infrastructurii, unirea a intarziat sa apara. Nici acum, dupa 161 de ani, nu avem nici macar un drum fezabil care sa lege cele doua provincii, iar caile feroviare se destrama pe zi ce trece, arata o analiza a companiei de consultanta Frames.Din punct de vedere economic, cele doua foste principate sunt, in prezent, mai separate ca oricand, spun analistii.
Tara Romaneasca, in principal Bucurestiul si Ilfov-ul, se afla la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, in timp ce Moldova a ajuns polul saraciei din Uniunea Europeana.
Potrivit datelor de la Comisia Nationala de Prognoza, Bucuresti-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adica aproape un sfert din PIB-ul national, cifrat la 1.040 de miliarde de lei.
La polul opus, cele cinci judete din Regiunea de Nord-Est (Bacau, Botosani, Iasi, Suceava si Neamt), luate in calcul in analiza Frames, au realizat, impreuna, nici jumatate din aceasta suma - 107,1 miliarde lei.
Nici in acest an, nu se intrevede o imbunatatire a situatiei. CNP estimeaza ca Regiunea Bucuresti-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, in timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 miliarde lei.
,,Estimarile indica o adancire a discrepantelor economice la nivel regional, in anii urmatori, iar datele din Buzau, Vrancea, Galati, Braila, Ialomita, Dambovita, Arges si celelalte judete din Tara Romaneasca, confirma aceasta tendinta. Perspectivele PIB-ului la nivel regional indica un avans de 83,8 miliarde lei pentru zona Capitalei, pana in 2023, si de numai 39,3 miliarde lei pentru cele cinci judete din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est’’, arata analiza Frames.
Cum s-a ajuns in aceasta situatie? ,,Moldova n-a reprezentat, niciodata in istoria recenta, o prioritate reala pentru guvernantii de la Bucuresti. Nici lobby-ul local nu a functionat, politicienii si administratorii din judetele Moldovei nereusind sa impuna niciun proiect major de dezvoltare care sa permita atragerea investitorilor, cresterea nivelului de trai’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
,,Dincolo de perioada comunista, cand discrepantele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare fortata, dupa Revolutie, Moldova a ramas in urma la capitolul investitii in infrastructura si a intarziat sa ofere oportunitatile de business care sa atraga investitori’’, a mai spus acesta.
Dupa ce, in anii 90, judetele Moldovei devenisera polul lohn-ului romanesc, treptat si aceste business-uri s-au inchis, iar forta de munca a inceput sa emigreze masiv spre Occident si in zonele mai bogate din tara, precum Bucurestiul.
La polul opus, Tara Romaneasca, regiune in care Bucuresti-Ilfov reprezinta principalul pol de atractie pentru investitori, a beneficiat de investitii, de politici publice, de facilitati care au adus o crestere economica substantiala, care au atras ca un magnet forta de munca, inclusiv din Moldova.
Asa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, Bucuresti-Ifov sa atraga investitii straine directe de 49,2 miliarde euro la nivelul anului 2018, iar judetele din Nord-Estul tarii de numai 1,92 miliarde euro.
Dincolo de aportul la PIB, de situatia investitiilor, de lipsa infrastructurii, nici in plan social idealurile unirii nu au devenit realitate. Salariile, principalul indicator al prosperitatii populatiei, au evoluat diferit in cele doua regiuni.
In Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 pana in prezent, cu numai 1300 de lei, la 2516 lei, in timp ce in Bucuresti, venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3946 lei, in crestere cu 1555 lei.
,,In toti acesti ani, mai ales dupa Revolutie, moldovenii au castigat mai putin ca cei din Muntenia. Iar acest lucru s-a transpus intr-o degradare semnificativa a nivelului de trai, in toate sectoarele, de la sanatate la educatie si cultura’’, arata analiza.
Singurul judet care se apropie de situatia din Capitala, din prisma salariilor, este Iasiul care, pe fondul evolutiei economice positive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3096 de lei in 2019, cu un avans aproape identic in cifre reale cu Bucurestiul.
La nivel national, in Bucuresti se castiga, de altfel, cele mai mari salarii, judetele Moldovei aflandu-se pe locurile 4 (Iasi – 3096 lei), 12 – Bacau (2778 lei), 23- Botosani (2617 lei), 28 – Neamt (2546 lei), 31 – Vaslui (2516 lei).
,,Situatia oarecum prospera din Bucuresti-Ilfov este, pe de alta parte, una singulara in fostul principat Tara Romaneasca. Si aici, discrepantele intre locuitorii din Capitala si din celelalte judete din regiune s-au accentuat, saracia fiind la ordinea zilei in majoritatea judetelor din Baragan si Oltenia’’, arata analiza Frames.
Apetitul pentru business, in scadere in Moldova
Lipsa infrastructurii si scaderea puternica a fortei de munca in Moldova s-au tradus, in ultimii ani, si intr-un recul semnificativ in privinta apetitului pentru business, comparativ situatia din Tara Romaneasca.
Astfel, daca in 2008 in cele cinci judete din Regiunea de Nord-Est se infiintau 15.363 de firme si PFA-uri, in 2019 abia daca au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comertului erau inregistrate 101.122 societati active in Moldova, fata de 220.625 cat erau in Bucuresti.
,,Radiografia business-ului din cele doua regiuni arata un nivel aproape dublu de firme in Tara Romaneasca fata de Moldova si un numar net superior al firmelor inchise in Moldova, raportat la numarul de locuitori, semn al lipsei capitalului investitional si a scaderii apetitului pentru business’’, arata analiza Frames.
Romania cu trei viteze
Situatia din Moldova nu este una unica la nivel national. Cu exceptia unor poli de crestere economica, concentrati in jurul oraselor mari, precum Bucuresti, Cluj, Timisoara, Brasov si Sibiu, restul judetelor se zbat, de asemenea, in saracie.
,,Dincolo de cresterea economica din statistici, Romania a ajuns, din punct de vedere economic, o tara cu trei viteze. Orasele mari au atras, in ultimii ani, cei mai multi investitori si forta de munca, oferind o performanta economica semnificativa. In plan secund, judetele care graviteaza in jurul acestor poli de crestere economica, au beneficiat, intr-o oarecare masura de o crestere economica pe orizontala, devenind zone de suport-logistic si productie pentru marile aglomeratii urbane. In cel de-al treilea val se afla judete precum Vaslui, Tulcea, Mehedinti, Harghita, Covasna, Teleorman, Olt, care au inregistrat un exod al fortei de munca, cu consecinte directe in dinamica business-ului local. Fara investitori, fara infrastructura, aceste regiuni s-au adancit in saracie, devenind dependente de banii romanilor plecati in Occident’’, afirma analistii de la Frames.
Potrivit acestora, actuala situatie economico-sociala risca sa se agraveze. ,,Precum un bulgare de zapada, problemele precum cele legate de infrastructura, salarizare, lipsa fortei de munca, scaderea natalitatii se vor acumula si se vor accentua, fenomenul enclavizarii economice a Romaniei riscand sa se adanceasca si mai mult’’, arata analiza Frames.
Iesirea din aceasta bucla economica negativa poate fi realizata, potrivit expertilor, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regionala, printr-o reforma administrativa si prin directionarea fluxurilor investitionale catre zonele defavorizate, cu acordarea de facilitati fiscale.
,,Avem prea multe judete, o birocratie mult prea accentuata, avem nevoie de redesenarea hartii Romaniei pe zone de dezvoltare economica, cu manageri si proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructura si vointa politica. Romania este, din pacate, de prea multi ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de munca, la bunastarea locuitorilor’’, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Analiza firmei de consultanta a fost realizata pe baza datelor publice de la Comisia Nationala de Prognoza, Institutul National de Statistica si Registrul Comertului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe judetele din Regiunea Nord-Est si Bucuresti-Ilfov.
