Conform prognozelor actuale, ritmul anual de crestere economica in Romania s-ar putea tempera de la +4,1% in 2018 la +3,5% in 2019 si la +3,4% in 2020, pe fondul temperarii consumului privat (principala componenta a PIB) si persistentei unui climat investitional dificil, dar cu unele posibilitati de crestere in cazul investitiilor productive. Cu toate acestea, dinamica anuala a PIB ar putea re-accelera in 2021 (+3,6%), ca urmare a redinamizarii economiei mondiale si ameliorarii climatului investitional intern. Cu alte cuvinte, comparativ cu scenariul anterior, s-au majorat prognozele privind dinamica PIB in 2019 (de la +2,9% la +3,5%) si 2020 (de la +3,1% la +3,4%), previziunea pentru 2021 fiind mentinuta la +3,6%. Revizuirea in sus a prognozelor de crestere economica in orizontul 2019-2020 a fost determinata indeosebi de majorarea previziunilor pentru dinamica indicatorului ce reflecta consumul privat, precum si a celui specific consumului public. Acestea sunt doar cateva din concluziile unui comunicat in care este prezentat scenariul macroeconomic central (cu o analiza a diverselor piete relevante), elaborat de expertii Bancii Transilvania (BT), sub semnatura dr. Andrei Radulescu, director de analiza macroeconomica in cadrul institutiei bancare.„Am actualizat scenariul macroeconomic central pe termen mediu pe economia Romaniei prin incorporarea celor mai recente evolutii macro-financiare externe si interne (inclusiv estimarile preliminare privind dinamica PIB-ului din trimestrul I). Astfel, in scenariul actual, raportat la scenariul anterior, am majorat previziunile pentru dinamica consumului privat (principala componenta a PIB), la +5,3% in 2019 si +5% in 2020-2021. De asemenea, am revizuit in sus prognozele privind evolutia consumului public, la +2% in 2019, +1,4% in 2020 si +1,3% in 2021. Conform acestui scenariu actualizat, investitiile productive ar putea inregistra cresteri cu ritmuri medii anuale de +2,4% in 2019, +3,2% in 2020, respectiv +3,5% in 2021”, se arata in analiza BT.
Cercetatorii institutiei bancare mai subliniaza ca, desi consumul public a crescut, in contextul continuarii politicilor fiscal-bugetare si de venituri relaxate, investitiile straine directe si cheltuielile de capital ale statului au scazut cu peste -20% in perioada ianuarie-martie 2019, reprezentand o involutie care exprima persistenta unui climat investitional dificil.
„In acest scenariu ne asteptam la o relansare graduala a investitiilor productive in acest scenariu, cu dinamici anuale de +2,4% in 2019, +3,2% in 2020, respectiv +3,5% in 2021. Nivelul redus al costurilor reale de finantare si perspectivele de redinamizare a investitiilor publice se numara printre factorii care sustin o ameliorare a climatului investitional. In sfera cererii externe nete, prognozam ca importurile vor continua sa prezinte o dinamica superioara exporturilor pe termen mediu. Cu toate acestea, ne asteptam la atenuarea decalajului dintre ritmul exporturilor si cel al importurilor (spre un nivel mediu de un punct procentual in orizontul 2019-2021), in contextul perspectivelor de consolidare a prezentei investitorilor straini strategici, de depreciere graduala a cursului real efectiv al monedei leu si de ajustare a dezechilibrelor macroeconomice (inclusiv prin implementarea de reforme structurale dupa o lunga perioada de tergiversare). Astfel, exporturile ar putea consemna un avans cu un ritm mediu anual de +5,6%, in timp ce importurile se vor majora cu o dinamica medie anuala de +6,6% in orizontul de prognoza”, subliniaza analistii BT.
Potrivit cercetarii, la nivelul pietei fortei de munca expertii institutiei bancare prognozeaza consolidarea climatului favorabil pe termen scurt, dar atrag atentia cu privire la perspectiva unei majorari graduale a ratei somajului incepand cu finalul acestui an, pe fondul maturitatii ciclului economic post-criza, intensificarii implementarii Revolutiei Digitale si premiselor de rebalansare a politicii economice interne (cu un accent mai ridicat pe reformele structurale). Astfel, rata medie anuala a somajului ar putea sa scada de la 4,2% in 2018 la 4,1% in 2019 (minimul din ultimele decenii), dupa care va creste spre 4,4% in 2020 si 4,7% in 2021, in acest scenariu central.
„Consideram ca principalele riscuri si provocari la adresa economiei interne in trimestrele urmatoare constau in: evolutiile macro-financiare globale si europene (perspectiva reintensificarii perceptiei de risc pe pietele financiare globale in contextul persistentei tensiunilor comerciale mondiale si finalului ciclului investitional post-criza in principalele economii ale lumii); nivelul ridicat al dezechilibrelor macroeconomice si amanarea reformelor structurale in context electoral (2019-2020) pe plan intern; tensiunile geo-politice regionale. In acelasi timp, insa, previziunile actuale indica o redinamizare a ritmului de crestere economica in 2020 (+3,3%) si 2021 (+3,7%), in convergenta spre potential, ca urmare a perspectivelor de ameliorare a climatului macro-financiar extern, cu impact pozitiv pentru investitiile productive pe plan intern”, avertizeaza membrii echipei conduse de dr. Andrei Radulescu. Pentru a descarca raportul integral, click aici!
