BNS trimite autoritatilor noua pozitie fata de salariul minim brut pe tara din 2020

In opinia Blocului National Sindical, o decizie care sa vizeze salariul minim trebuie sa tina cont de o serie de premise existente in prezent in economia romaneasca.

1. Exista o serie de angajamente internationale asumate de Romania in ceea ce priveste salariul minim.

Romania a ratificat atat Conventia nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, in special in ce priveste tarile in curs de dezvoltare, cat si Carta Sociala Europeana revizuita:

Art. 3 din Conventia OIM 131/1970 prevede:

”Elementele care se iau in considerare pentru a determina nivelul salariilor minime vor cuprinde, pe masura posibilitatilor, si tinandu-se seama de practica si conditiile nationale, urmatoarele:

a) nevoile lucratorilor si ale familiilor lor fata de nivelul general al salariilor in tara, costul vietii, prestatiile de securitate sociala si nivelurile de trai ale altor grupuri sociale;

b) factorii de ordin economic, inclusiv cerintele dezvoltarii economice, productivitatea si interesul care exista pentru a realiza si a mentine un inalt nivel de folosire a fortei de munca.”

Articolul 4 din Carta Sociala Europeana revizuita, ratificata de Romania, prevede:

”In vederea asigurarii exercitarii efective a dreptului la o salarizare echitabila, partile se angajeaza: 1. sa recunoasca dreptul lucratorilor la o salarizare suficienta, care sa le asigure acestora, precum si familiilor lor un nivel de trai decent;”

Ultimul raport elaborat de Comitetul pentru Drepturi Sociale in 2018, in monitorizarea art 4 din Carta Sociala Europeana, in ceea ce priveste situatia din Romania concluziona: ”Comitetul decide ca situatia in Romania nu este conforma cu art. 4§1 din Carta in ceea ce priveste nivelul salariului minim care nu este suficient pentru a asigura un nivel de trai decent.”

2. Desi a cunoscut o reducere in ultimii ani, rata saraciei in munca pentru cei cu contracte de munca cu program complet este inca foarte ridicata; 11,2% din salariatii cu contract de munca cu timp complet se afla in saracie, media nationala fiind de 1,52 ori mai mare decat media europeana. Romania are cel mai ridicat nivel al saraciei in munca din Uniunea Europeana si chiar daca aceasta s-a redus in ultimii ani, se pastreaza relativ acelasi ecart fata de media Uniunii Europene.

3. Pana la 01.01.2022 salariul minim ar trebui sa ajunga cel putin 2500 lei, intrucat incepand cu ianuarie 2023, in conformitate cu prevederile Legii 153/2017, salariile in sectorul bugetar sunt stabilite prin raportare directa la salariul minim (coeficientii din lege*salariul minim brut pe tara).

Legea 153/2017 prevede:

Art 12 (2) Incepand cu anul 2023, salariile de baza, soldele de functie/salariile de functie si indemnizatiile de incadrare se stabilesc prin inmultirea coeficientilor prevazuti in anexele nr. I-VIII cu salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata in vigoare.

Salariile din anexele legii 153 se refera la anul 2022, incepand din 2023 sunt prevazuti coeficienti pentru stabilirea salariilor. Orice incadrare a personalului nou incepand din anul 2023, in conditiile mentinerii salariului minim sub 2500 ar insemna aparitia unor noi cazuri de inechitati si inegalitati in sectorul public.

In acest moment sunt legate direct de salariul minim toate acele functii ce intra in anexa IX, functii de demnitate publica: Presedintele Romaniei; toti membrii Parlamentului; Guvernul: Prim Ministru, Ministri, viceprim-ministri, secretar de stat, subsecretar de stat; Academia Romana: Presedinte, Vicepresedinte si Secretar General; Consiliul Legislativ - Presedinte si Presedinte de sectie; Avocatul Poporului: Avocatul si Adjunctul Avocatului; Curtea de Conturi: Presedinte, Vicepresedinte, Presedintele Autoritatii de Audit, Vicepresedintii autoritatii de audit, consilieri de conturi; Secretariatul General al Guvernului - Secretarul General, secretarul general adjunct, consilieri de stat, seful cancelariei primului ministru; Administratia prezidentiala - consilieri prezidentiali si consilieri de stat; Consiliul Concurentei - Presedinte, Vicepresedinte, consilieri de concurenta; Consiliul National al Audiovizualului - Presedinte, Membri; Consiliul National pentru Studierea arhivelor Securitatii - Presedinte, Vicepresedinte, Secretar al Consiliului, Membri; Autoritatea Electorala Permanenta - Presedinte, Vicepresedinte; ANI - Presedinte si Vicepresedinte; Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii banilor - Presedinte si Vicepresedinte; Oficiul Registrului National de Informatii secrete de stat - director general; Institutia Prefectului - Prefect si Subprefect; Primari si Viceprimari; Conducatorul unitatii pentru toate institutiile aflate in subordinea Guvernului; toti consilierii locali si judeteni care au indemnizatia legata de cea a primarului.

4. In acest moment aprox. 1,3 milioane de salariati cu CIM cu timp complet au salariul de incadrare egal cu salariul minim.

5. Resursele de munca au cunoscut o reducere permanenta, doar in 2018 resursele de munca s-au redus cu aprox. 194 mii pers.

Intre 2009 si 2018 mai mult de un sfert din populatia Romaniei si-a exprimat intentia de a se stabili in afara tarii daca ar avea aceasta oportunitate. Este cel mai mare procent inregistrat vreodata intr-o tara europeana, intentia fiind mai mare in special in cazul tinerilor. Aceasta decizie are legatura cu oportunitatile reduse de ocupare din Romania, in special pentru tinerii cu studii superioare. Calitatea ocuparii din Romania este una dintre principalele cauze ale deciziei de emigrare, 2/3 din emigrantii din Romania au mentionat calitatea ocuparii ca fiind principalul motiv de emigrare. Fenomenul migrationist nu este unul care sa se fi stopat, in 2016 - 6% din intrarile totale de emigranti din tarile OECD proveneau din Romania (OECD, 2019).

6. Productivitatea orara a muncii s-a dublat in perioada 2008 - 2018 (productivitatea orara a crescut de 1,96 ori), in aceeasi perioada costul orar al muncii a avut o evolutie aproape similara (costul orar cu forta de munca a crescut in 10 ani de 2,01 ori).

7. Comisia Nationala de Prognoza estimeaza pentru anul 2020 un castig salarial mediu brut de 5429 lei, respectiv un salariu mediu net de 3.324 lei. In 2019, avand in vedere nivelul estimat al castigului salarial mediu brut, raportul intre salariul minim brut si castigul salarial mediu brut este de 40,3% iar raportul intre salariul minim net si salariul mediu net este de 41,75 %.

8. Pentru a pastra cel putin raportul intre salariul minim net si castigul salarial mediu net existent in 2019 - salariul minim net ar trebui sa fie in 2020 cel putin 1.388 lei, respectiv 2.307 lei in valoare bruta. Pentru anul 2021 salariul minim net ar trebui sa fie 1490, respectiv 2.488 lei brut. Insa, pentru a respecta angajamentele internationale asumate raportul ar trebui sa creasca, astfel incat sa se apropie de 50%.

9. Sarcina fiscala pentru salariul minim este mult prea ridicata, diferenta sarcinii fiscale pentru salariul minim si salariul mediu este nesemnificativa (39,28% fata de 38,8%). In 2018 cota de impunere totala pentru un salariu egal cu 50% din castigul salarial mediu, pentru o persoana singura, fara persoane in intretinere era in Romania 34,09%, in timp ce media europeana era 20,46%, dintre toate statele membre Romania avand cel mai ridicat nivel de impozitare a acestui nivel de venit.

10. In cadrul Semestrului European, Comisia a cerut in mod constant Romaniei in ultimii ani introducerea unui mecanism pentru stabilirea salariului minim brut pe tara, astfel incat partenerii sociali sa poata exprima un punct de vedere cu privire la impactul acestei masuri.

Orientari si criterii transparente privind stabilirea salariului minim au fost cerute, incepand din 2014, in fiecare an, ca parte a recomandarilor de tara transmise de Comisia Europeana in contextul Semestrului European.

2014 - ”Nu exista orientari transparente privind stabilirea salariului minim care sa implice partenerii sociali, sa vizeze sprijinirea ocuparii fortei de munca si competitivitatea si sa protejeze in mod durabil veniturile salariale.”

2015 - ”Sa stabileasca, in consultare cu partenerii sociali si in conformitate cu practicile nationale, orientari clare privind stabilirea transparenta a salariului minim.„

2016 - ”A fost infiintat un grup de lucru tripartit care sa lucreze la reforma stabilirii salariului minim, insa nu exista in continuare orientari clare sau criterii care sa ia in considerare impactul acestuia asupra crearii de locuri de munca, a conditiilor sociale si a competitivitatii. In ansamblu, dialogul social ramane deficitar.”

2017 - ”Ca raspuns la o recomandare specifica adresata Romaniei, a fost creat la inceputul anului 2016 un grup de lucru tripartit cu misiunea de a stabili un mecanism pentru fixarea salariului minim pe baza unor criterii economice, sociale si legate de piata muncii obiective, insa lucrarile acestuia au suferit intarzieri semnificative si trebuie reluate in mod corespunzator. ”

2018 - ”Propunerea privind un mecanism obiectiv pentru majorarile salariului minim a fost aprobata de partenerii sociali, dar nu a fost pusa in aplicare de guvern.”

2019 - Salariul minim este in continuare stabilit in mod nesistematic, fara a se baza pe un mecanism obiectiv.”

11. Stabilirea salariului minim trebuie sa tina cont de niste obiective, atat de natura sociala, cat si de natura economica. Tocmai de aceea introducerea unei formule matematice, aplicabila anual, fara evaluari consistente a efectelor, atat ante, cat si post, nu poate fi decat cel mult o solutie cu un caracter temporar.

12. Analiza propusa de Guvern, desi pleaca de la obiective corecte ale masurii, respectiv:

- Crearea unui mecanism obiectiv si predictibil de calcul al salariului minim;

- Imbunatatirea participarii pe piata muncii;

- Diminuarea saraciei si imbunatatirea nivelului de trai al salariatilor cu venituri reduse;

- Sprijinirea angajatilor din intreprinderi care au sub 21 de angajati si care nu beneficiaza de un contract colectiv de munca, probabil datorita timpului scurt de pregatire, are totusi o serie de probleme in abordare, cum ar fi:

- Constatarile analizei nu sunt finalizate cu o interpretare care sa conduca la o concluzie, documentul se limiteaza la a enumera o serie de situatii din economie, ce au legatura cu salariul minim.

- Asumarea integrala a sarcinii fiscale de catre salariat incepand din 2018 induce si ea o serie de probleme in interpretarea datelor. Chiar in documentul transmis de Guvern se mentioneaza faptul ca intre 2019 si 2015 salariul minim a crescut mai mult decat dublu, facand abstractie de faptul ca datele intre 2019 si 2015 nu sunt comparabile (nivelurile brute ale castigurilor salariale incepand cu anul 2018 sunt distorsionate ca urmare a transferului integral al responsabilitatii finantarii sistemului de securitate sociala catre salariati).

- Se mentioneaza faptul ca productivitatea muncii in sectorul Comert si transporturi este semnificativ mai mica fata de media economiei. Este adevarat ca productivitatea acestei activitati - Comert cu ridicata si cu amanuntul; Repararea autovehiculelor si motocicletelor; Transport si depozitare; Hoteluri si Restaurante, este mai mica decat media economie, insa daca analizam productivitatea orara in aceasta activitate comparativ cu cea nationala, in ultimii ani constatam o imbunatatire a situatiei fata de 2011 sau chiar 2013. Informatiile statistice trebuie insa analizate si interpretare in contextul economiei in ansamblu, nu se poate invoca profitabilitatea sectorului comert ca o frana pentru cresterea salariului minim, fara a se avea in vedere faptul ca dintre sectoarele non-agricole comertul este sectorul cu cea mai mare activitate informala.[6]

- De asemenea studiul mentioneaza o crestere a ratei ocuparii in perioada 2015 - 2018, insa populatia ocupata in Romania este in 2018 la un nivel mai redus fata de cel existent inainte de criza. In plus, cresterea ratei ocuparii se datoreaza, pentru perioada respectiva, in mai mare masura reducerii populatiei totale din grupa de varsta 15-64 ani, decat cresterii populatiei ocupate in aceeasi grupa de varsta.

- Documentul nu face nici o referire la angajamentele asumate de Romania prin ratificarea unor tratate internationale. Desi recunoaste ca in ultimii 3 ani exista un trend descrescator al raportului salariu minim / salariul mediu, in conditiile in care nivelul actual este sub cel asumat prin ratificarea Cartei Sociale Europene, nu se propun masuri pentru corectarea trendului, mai mult nu se considera acest aspect ca fiind unul negativ.

- In masura in care se doreste ca mecanismul sa fie unul obiectiv ar trebui ca abordarea contextului actual sa se refere atat la situatia lucratorilor in piata muncii, in special a celor vizati direct de salariul minim, cat si la impactul acestei masuri asupra competitivitatii mediului economic. Ori analiza propusa este in mod debalansat orientata spre mediul economic. Nu exista nici macar o informatie cu privire la nivelul de trai si saracia in munca cu care se confrunta salariatii cu venituri la nivelul salariului minim.

- In contextul unui deficit de forta de munca echilibrarea pietei se face prin nivelul salariului si implicit prin costul cu forta de munca. Cu atat mai mult cu cat chiar la inceputul studiului se mentioneaza faptul ca este dificil sa se izoleze impactul salariului minim asupra economiei si pietei muncii, afirmatii cum ar fi - ”majorarea salariului minim brut pe tara a condus la majorarea costului unitar cu forta de munca si la scaderea profitabilitatii firmelor” consideram ca este hazardata. Astfel de analize nu se pot face prin raportare la date din ultimul semestru. Exista un istoric ce nu poate fi ignorat.

- Avand in vedere obiectivele asumate pentru aceasta masura consideram ca scenariile 2 si 3 nu pot fi avute in vedere, primul functioneaza ca stabilizator al profitabilitatii sectorului privat, cel de-al doilea ca stabilizator al pietei muncii. In ceea ce priveste primul scenariu, poate fi un punct de plecare insa consideram ca luarea in calcul a unor indicatori pentru trecut nu este o abordare corecta.

Folosirea ratei inflatiei din octombrie 2019 fata de octombrie 2018, pentru a indexa un venit ce urmeaza a fi aplicat in anul 2020 consideram ca este incorecta principial.Avand in vedere ca ajustarea salariului minim se face anual, in conditiile in care exista prognoza pentru indicatorul rata inflatiei consideram ca este mai echitabil sa se foloseasca ca indicator de indexare rata inflatiei prognozata ca medie a anului 2020.

In mod similar ar trebui aplicat si indicatorul de productivitate a muncii, utilizand date prognozate pentru anul in care urmeaza sa se aplice salariul minim calculat si nu date ce se refera la 2018.

- Politica salariului minim nu poate fi analizata strict prin prisma profitabilitatii firmelor. Romania este membra a Uniunii Europene, iar unul din obiectivele asumate prin Strategia Europa 2020 vorbeste despre crestere economica inclusiva. Intr-o tara in care cresterea economica a fost constant insotita de cresterea inegalitatii veniturilor, este foarte important sa vorbim de crestere inclusiva si totodata sa cautam parghii pentru o distribuire echitabila a beneficiilor cresterii economice.

Spatiu fiscal extrem de limitat, trendul demografic defavorabil, cresterea gradului de indatorare precum si evolutia ratelor dobanzii, limiteaza mecanismele disponibile pentru reducerea inegalitatilor.

Inegalitatea veniturilor s-a accentuat in Romania in perioada post criza. Cele mai mari 20% din venituri erau in 2018 de 8,1 ori mai mari decat cele mai mici 20%. In 2010 raportul era de 6,1. Evolutia post criza a acestui indicator a propulsat Romania pe locul 2 in UE, fiind depasita in prezent doar de Bulgaria. Dupa ce in 2016 si 2017 acest indicator a cunoscut un trend descrescator, incepand din 2018 a revenit pe trend crescator. Inegalitatea veniturilor pentru populatia sub 65 de ani este in Romania de 1,5 ori mai mare decat media UE 28. Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor a limitat foarte mult capacitatea Guvernului de a utiliza politica fiscala ca instrument de reducere a inegalitatilor. Bulversarea sistemului negocierilor colective si tensionarea excesiva a relatiilor de munca au permis accentuarea inegalitatii veniturilor. Efectele reducerii ponderii salariatilor acoperiti prin contracte colective de munca sunt deja vizibile pe termen scurt in mecanismul de distribuire a valorii adaugate.

- Evaluarile trebuie sa fie unele obiective si care sa vizeze o sfera larga de aspecte ce tin de salariul minim, astfel incat sa conduca la atingerea obiectivelor asumate.

Avand in vedere cele de mai sus, BNS propune Guvernului si partenerilor sociali reprezentativi incheierea unui acord tripartit care sa vizeze cel putin urmatoarele obiective:

A. Pentru anul 2020 propunem un mecanism de calcul al salariului minim plecand de la baza scenariului 1, respectiv: majorarea salariului minim va tine seama de: rata prognozata a inflatiei, media anului 2020; rata de crestere reala a productivitatii muncii pe persoana ocupata prognozata pentru anul 2020, si respectiv de ½ din cresterea prognozata a salariului real estimata pentru anul 2020.

Utilizarea castigului salarial real in formula de ajustare permite mentinerea unei legaturi intre evolutia salariului minim si evolutia castigului mediu, avand in vedere angajamentele asumate la nivel european dar si pentru a reduce inegalitatile salariale, mai ales avand in vedere trendul din 2018.

%MW = (1+%IPC/100)*(1+%prod /100)*100-100, respectiv,

%= cresterea salariului minim

%IPC = rata inflatiei octombrie 2019/oct 2018,

%prod = cresterea reala a productivitatii pe persoana ocupata, 2018/2017,

%MW = 1.034*1.037=1.072

Salariul minim propunerea Guvernului = 2080 *1.072=2.230

%MW = (1+%IPC/100)*(1+%prod /100)*(1+%SR*0.5/100)*100-100, respectiv,

%= cresterea salariului minim

%IPC = rata inflatiei media anuala 2020, nivel estimat,

%prod = cresterea reala a productivitatii pe persoana ocupata, 2020/2019, nivel estimat,

%SR = rata de crestere a salariului real 2020/2019, nivel estimat,

Pentru anul 2020 - rata inflatiei media anului 2020 este estimata la 3,1%. Productivitatea muncii pe persoana ocupata (valoarea bruta adaugata estimata / populatie ocupata estimata - 2020/2019 - 111.413 lei / 108.059) - 3,1%.

Castigul salarial real 2020 / 2019 - 6,6.

%MW = 1.031*1.031*1.033=1.098

Salariul minim 2020 = 2080*(1.031*1.031*1.033) = 2080* 1.098 = 2.284

Incepand din 2021 acest indicator de ajustare va fi corectat cu diferentele intre nivelul estimat si nivelul efectiv realizat pentru indicatorii vizati, in situatia in care diferenta cumulata a celor 3 indicatori este una pozitiva. Pentru functionarea corecta a unui astfel de mecanism se impune insa crearea unui mecanism tripartit cu implicarea partenerilor sociali reprezentativi care sa stabileasca salariul minim si sa elaboreze periodic analize de impact.

B. Stabilirea unui calendar de crestere a salariului minim, astfel incat sa respectam angajamentele asumate prin ratificarea conventiei OIM 131/1970 cat si si a Cartei Sociale Europene revizuite.

C. Revizuirea politicii fiscale pentru salariul minim, astfel incat efortul angajatorilor sa fie sprijinit de o politica fiscala adecvata.

D. Clarificarea evolutiei in Parlament a OUG 79/2017, act normativ blocat in acest moment in Camera Deputatilor. Prin asa-zisul transferul sarcinii fiscale integral in sarcina lucratorului acest act normativ a bulversat complet atat politicile salariale dar in special sistemul de securitate sociala, propunem, de asemenea, constituirea unui grup de lucru tripartit care sa analizeze pe termen scurt posibile alternative de pozitii fiscale care sa poata inlocui tezele cuprinse in OUG 79/2017, titlul 5, in situatia in care Curtea Constitutionala va stabili ca unele dintre acestea prevazute in actul normativ mai sus mentionat sunt neconstitutionale.

E. Revizuirea legaturilor directe intre salariul minim si alte elemente din politica salariala si politica sociala.

F. Revizuirea legislatiei dialogului social (Legea 62/2011) in vederea stimularii negocierilor colective, in special a negocierilor colective sectoriale. Scopul acestui demers este acela de a consolida un mediu de dialog social bipartit specific unor economii de piata mature care sa duca la stabilirea unor politici sectoriale, dar si a unor ierarhii salariale sectoriale, ca mecanism de reglare a comprimarii grilelor salariale, ca efect al salariului minim.