Aproximativ 1,2 milioane de salariati cu salariile diminuate si alti 608.781 expusi riscului de diminuare. Doar aproximativ 50% din angajatorii din mediul economic din Romania au operat modificari ale contractelor individuale de munca in vederea compensarii transferului sarcinii contributiilor sociale de la angajator la angajat. 24% din angajatorii activi nu au operat nici o modificare a contractelor individuale de munca, nici macar pentru un singur contract.La 31.03.2018 - erau inregistrate 2.196.895 de contracte de munca cu timp complet cu salariul de incadrare egal cu salariul minim, adica 41,13% din totalul contractelor de munca cu timp complet. Ca efect al adoptarii OUG 79/2017, de la 1 ianuarie 2018, Romania este singurul stat din Uniunea Europeana in care contributiile la asigurarile sociale pentru sistemul de pensii si cel de asigurari sociale sunt platite integral de angajati. Motivele acestei initiative sunt la fel de putin explicabile in prezent, ca si in trecut.
Ne reamintim:
- Liviu Dragnea, Presedintele PSD, 08.11.2017 - ” …neplata contributiilor sociale ale angajatilor de catre angajatori va fi clasificata din nou ca infractiune, … acest lucru va fi prevazut in ordonanta care urmeaza sa fie adoptata de Guvern sau, daca nu, intr-o lege ulterioara.”
- Ionut Misa, Ministrul Finantelor Publice, 09.11.2017 - „Am responsabilitatea necesara pentru a face lucrurile asa cum trebuie, pentru ca eu ca parinte cu trei copii am responsabilitatea faptelor. Daca exista riscul ca salariile sa scada, spuneam de la inceput”.
- Olguta Vasilescu, Ministrul Muncii si Justitiei Sociale, 09.11.2017- ”Nu am facut acest transfer de contributii pentru a creste salariile, noi ne-am asigurat doar ca nu vor scadea.”
Dupa 6 luni de la momentul declaratiilor de mai sus si la 4 luni de la punerea in aplicare a OUG 79/2017 putem sintetiza efectele acestui act normativ dupa cum urmeaza:
Perdanti:
Perdant:Aprox 1,2 milioane de salariati cu salariile diminuate si alti 608.781 expusi riscului de diminuare:
a) 1.135.418 salariati au inregistrat, in martie 2018 fata de noiembrie 2017, reduceri ale veniturilor salariale nete, din care:
b) 169.440 - salariati au suportat integral transferul sarcinii contributiilor,
c) 965.978 salariati au suportat partial transferul sarcinii contributiilor.
d) 608.781 salariati au primit compensarea transferului sub forma de bonusuri, contractele lor de munca au ramas insa neschimbate in ceea ce priveste salariul de baza brut, ca urmare angajatorul poate decide oricand unilateral diminuarea sau stoparea acestor forme de remunerare.
Salariatii din mediul economic au fost cei mai afectati de aceasta masura, in cazul lor mecanismele create de Guvern s-au dovedit a fi complet ineficiente, asa cum am avertizat inca de anul trecut.
La 31.03.2018 doar aproximativ 50% din angajatorii din mediul economic din Romania au operat modificari ale contractelor individuale de munca in vederea compensarii transferului sarcinii contributiilor sociale de la angajator la angajat. 24% din angajatorii activi nu au operat nici o modificare a contractelor individuale de munca, nici macar pentru un singur contract.
Ca urmare, cu exceptia contractelor individuale de munca modificate ca efect direct al cresterii salariului minim, doar 26% din contractele individuale de munca inregistrate in Revisal au fost modificate astfel incat valoarea salariului net sa ramana neschimbat. Datele se refera doar la angajatorii din mediul economic, cei ce inregistreaza contractele de munca in Revisal.
Atat in cazul datelor despre comportamentul angajatorilor, cat si in cazul datelor despre contractele de munca, imaginea este obtinuta din cumularea efectelor generate de: modificarea legislatiei fiscale, modificarea salariului minim, precum si de negocierile colective purtate de regula in primele 3 luni ale anului. Prin introducerea unei derogari de la prevederile legislative modificarile contractelor individuale de munca initiate pentru a compensa transferul sarcinii fiscale, se puteau opera in perioada 01.01.2018 - 31.03.2018. Practic ele au mascat efectele de OUG 79/2017.
Pentru mediul economic, conform datelor furnizate de Inspectia Muncii, rezultatul revolutiei fiscale = 1.744.199 de contracte de munca cu salarii nete contractuale diminuate:
- 44% din contractele individuale de munca (cu timp complet sau timp partial) au suferit modificari ale salariului ca urmare a modificarii salariului minim.
- 26% din contractele de munca au inregistrat cresteri de cel putin 20%, in intervalul 01.01 - 31.03.2018. Acestea sunt contracte al caror salariu net a fost cel putin mentinut la valoarea din luna decembrie 2017.
- 17% din contractele de munca inregistrate in Revisal au ramas nemodificate in perioada vizata - 01.01.2018 - 31.03.2018.
- 13 % din contracte au inregistrat modificari salariale insa acestea au fost mai mici decat 20%, ca urmare venitul net in cazul acestor contracte a fost diminuat.
Cum a inteles Guvernul sa protejeze salariul net al angajatilor din mediul economic?
Unul din instrumentele utilizate a avut un efect marginal, de altfel a fost un instrument aparut peste noapte intr-o ordonanta (OUG 82/2017) care modifica un pachet de legi, pregatit doar pentru a disipa responsabilitatea pentru efectul de reducere a veniturilor nete ca urmare a implementarii OUG 79/2017. Asa cum am avertizat la momentul aparitiei, modul de reglementare a fost total nerealist. Perioada de negociere a fost in acest caz doar o luna insuficient pentru procedura ce trebuia urmata, de la stabilirea partilor indreptatite sa negocieze si pana la inregistrarea contractului colectiv de munca la ITM.
Rezultat - 878 CCM si 1790 de acte aditionale incheiate in aplicarea OUG 82/2017, in intervalul 20.11 - 20.12.2017 - 0,4% din angajatorii inregistrati in Revisal la 31.12.2017.
Mecanismul a fost unul complet formal, o dovedeste si Raportul de control al ITM din perioada ianuarie - martie 2018. Respectarea prevederilor OUG 82/2017 nu s-a regasit in tematicile de control ale ITM. Protectia asigurata de Guvern prin acest instrument putem spune ca a fost inexistenta.
el de-al doilea instrument utilizat a fost salariul minim. Salariatii care la 31.12.2017 aveau salarii de incadrare la nivelul salariului minim de 1450 lei au beneficiat de protectie, efectul insa este unul ce perverteste toate ierarhiile salariale din mediul economic datorita modului de aplicare.
Daca la 31.12.2017 - erau inregistrate 1.825.423 de contracte de munca cu timp complet, cu salariul de incadrare egal cu salariul minim (34,9% din total contracte de munca cu timp complet), la 31.03.2018 - erau inregistrate 2.196.895 de contracte de munca cu timp complet cu salariul de incadrare egal cu salariul minim, adica 41,13% din totalul contractelor de munca cu timp complet. Mediul economic se confrunta cu o aplatizare excesiva a salariilor, ceea ce arata un dezechilibru grav in structura salariala.
La 31.03.2018 salariul de baza median din contractele de munca era de 2000 lei, practic jumatate din contractele individuale de munca inregistrate in Revisal au salariile de baza in intervalul 1900 - 2000 lei.
Daca in decembrie 2018 raportul intre salariul minim si salariul de baza median din contractele individuale de munca era de 80%, in martie 2018 acest raport a ajuns la 95%.
In mod paradoxal acest model de ierarhie salariala este unul specific tarilor nordice, numai ca salariile lor sunt cu mult mai mari decat cele din Romania (ex. in Danemarca salariul mediu brut a fost in 2017 - 5.179 euro, in timp ce in Romania, in acelasi an salariul mediu brut a fost de 713 euro). Daca avem in vedere definitia europeana a veniturilor mici - 2/3 din salariul median, raportat strict la valoarea salariilor din contractele de munca cu timp complet, inseamna ca de la 01.01.2018 Romania a rezolvat problema salariilor mici, nici un salariat din mediul economic nu va mai fi incadrat in categoria celor cu venituri mici (2/3 * 2000 = 1333 ori salariul minim este 1900 lei). Chiar si la nivelul intregii economii, luand in considerare inclusiv salariile din sectorul bugetar, aferente contractelor cu timp de munca complet - raportul intre salariul minim si salariul median a crescut de la 65% la 69% (conform datelor furnizate de ANAF), nici unul din salariatii din Romania cu contract de munca cu timp complet nu se mai situeaza sub nivelul de 2/3 din salariul median. Accentuarea aplatizarii salariilor si distorsionarea structurii salariale pot descuraja insa lucratorii calificati, ceea ce cu siguranta va continua sa agraveze deficitul de personal calificat.
La nivel national rezultatul revolutiei fiscale, conform datelor furnizate de ANAF, a insemnat:
- 1.135.148 de contracte de munca cu salarii nete efectiv diminuate.
- 41% din salariati au beneficiat de modificari ale salariului ca urmare a modificarii salariului minim.
- 41% din salariati au beneficiat de cresteri de cel putin 20%, in intervalul 01.01 - 31.03.2018. Pentru acestia salariul net a fost cel putin mentinut la valoarea din luna decembrie 2017.
- 2,7% din salariati nu au beneficiat de nici o modificare a salariului brut in perioada vizata - 01.01.2018 - 31.03.2018.
- 15,3% din salariati au beneficiat de unele modificari salariale insa acestea au fost mai mici de 20%, ca urmare venitul net in cazul acestor contracte a fost diminuat.
Este surprinzator modul in care se evalueaza impactul OUG 79 /2017, in Programul de Convergenta pentru perioada 2018 - 2020 (document elaborat de Romania in cadrul procesului Semestrului European).
”Trendul pozitiv al indicatorilor macroeconomici realizati, precum castig salarial mediu brut si efectivul salariatilor din economie, genereaza incasari superioare din contributii sociale. In luna februarie 2018, comparativ cu luna similara a anului trecut, castigul salariul mediu brut si net au inregistrat ritmuri de crestere de 32,8%, respectiv 11,2%, superioare celor din luna ianuarie. Aceasta evolutie este in linie cu proiectia Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) pentru anul 2018 si reflecta totodata ca angajatorii au crescut in medie castigul salarial brut pentru a mentine cel putin constant castigul salarial net, in noile conditii legislative privind transferul contributiilor de la angajator catre angajati.”
Trebuie mentionat macar faptul ca:
- inainte de aplicarea OUG 79/2017, in luna noiembrie 2017, salariul mediu brut era deja cu 10,3% mai mare comparativ cu luna februarie 2017. Ca urmare, la nivel national se poate spune ca salariul mediu a crescut, ca efect al OUG 79/2017 , cu cel mult 20,3%.
- Aproape jumatate din salariatii din Romania sunt platiti la salariul minim sau desfasoara activitate in sectorul bugetar, cresterile in cazul lor au fost fata de decembrie de aprox 31% (in cazul salariatilor aflati la nivelul salariului minim) si minim 25% in cazul sectorului bugetar.
Ca urmare, pentru restul salariatilor ajustarea salariala a fost in medie in jur de 10%.
In conditiile descrise mai sus statul a transferat salariatilor toate riscurile demografice si de sustenabilitate ale sistemului de pensii si de sanatate.
Cele doua sisteme - sistemul public de pensii si sistemul de asigurari de sanatate - se confrunta in ultimii ani cu probleme de sustenabilitate. In prezent, raportul dintre salariati si pensionari este de aproximativ 1 pensionar la 1,1 salariati. Sistemul de asigurari de sanatate acoperea la sfarsitul anului 2016 - 17.130.940 de persoane asigurate - insa doar aproximativ 11,4 milioane de persoane platesc contributii la asigurarile sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (cu exceptia angajatilor), contributia la fondul de sanatate este extrem de scazuta. Prin urmare, aproximativ 5,5 milioane de angajati asigura finantare pentru mai mult de 80% din sistemul de asigurari de sanatate.
La 31.05.2018 fondul unic de asigurari de sanatate inregistra deja un deficit de aprox 5% raportat la total venituri ale fondului.
Perdant: Bugetul public consolidat, conform Programului de Convergenta 2018 (raport elaborat de Romania, in cadrul procesului Semestrului European),pierde 2,38 mld lei, in 2018, ca efect al aplicarii OUG 79/2017.
La 31.12.2017 bugetul asigurarilor sociale a inregistrat un excedent in suma de 322,7 milioane lei. In structura insa excedentul se datoreaza fondului de asigurare in caz de accidente de munca si boli profesionale, cuprins in bugetul de asigurari sociale. Inca de la aparitia Legii 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale si pana la sfarsitul anului 2017 am atras atentia asupra faptului ca masurile prevazute de lege, in special cele de informare si preventie, nu sunt aplicate. Resursele acestui fond nu au fost utilizate pentru scopul in care au fost constituite, acest fond, ca si cel de somaj, fiind folosite ca parghie de echilibrare a bugetului public.
In 2017 componenta de asigurare in caz de batranete a avut nevoie de subventii pentru echilibrare in suma de 11.978,83 milioane lei, adica aprox 20% din veniturile totale ale bugetului de asigurari sociale in anul 2017 (subventii totale acordate de bugetul de stat - 13.585,6 milioane lei, din care 1.606,77 subventii pentru asigurarea pensiei sociale). Situatia s-a mentinut si in anul 2018 - la 31.05.2018 - bugetul de stat a subventionat bugetul asigurarilor sociale cu 2.373,8 milioane lei, din care 700,66 milioane lei subventii pentru asigurarea pensiei sociale. In ceea ce priveste fondul unic de asigurari de sanatate acesta s-a inchis la 31.12.2017 cu un deficit de 560,8 milioane lei. Dupa primele 5 luni, mai precis la 31.05.2018, deficitul FNUASS era deja 660 milioane lei.
Bugetul asigurarilor sociale nu este echilibrat nici dupa transferul sarcinii contributiilor sociale, fondul unic de asigurari de sanatate inregistreaza la 5 luni un deficit mai mare decat intreg anul 2017. Ceea ce bugetul de stat incasa ca impozit pe venit si transfera ca subventie este acum incasat direct sub forma de contributii, bugetul de stat suportand insa o pierdere substantiala a veniturilor din impozit pe venit.
Masurile legislative adoptate prin OUG nr. 79/1017 ignora istoricul reglementarii cotizatiilor profesionale in Romania, precum si a fundamentelor pe care acestea s-au sprijinit, si totodata, contravine legii fundamentale, precum si tratatelor internationale privind drepturile omului, ratificate de Romania.
Incalcarea Codului European de Securitate Sociala si a Conventiei OIM 102/1952 produsa prin prevederile OUG 79/2017, reiese cat se poate de evident din detalierea modului in care este finantat sistemul de protectie sociala pentru anul 2018, respectiv structura finantarii pentru cele 3 fonduri la care se contribuie si din care se acorda prestatiile sociale identificate de Cod / Conventie (fondul de somaj - acopera riscul de somaj si cel de insolventa al angajatorului, bugetul de asigurari sociale - acopera riscul de imbatranire dar si cel de accident de munca sau boala profesionala si fondul unic de asigurari de sanatate - acopera riscul de imbolnavire si pierderea temporara a capacitatii de munca ca urmare a bolii obisnuite). Remarcam astfel ca salariatii contribuie la finantarea sistemului cu un procent de 82,6%, pentru anul 2018 (cu mult peste limita de 50% impusa de Cod / Conventie), conform prevederilor din Legile bugetului de stat si a bugetului de asigurari sociale pe anul 2018.
Astfel, in conformitate cu prevederile:
- Legii nr. 2/2018 a bugetului de stat pe anul 2018,
- Legii nr. 3/2018 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2018,
1. Cheltuielile totale cu prestatiile sociale aferente sistemului de protectie sociala bazat pe contributivitate sunt stabilite pentru anul 2018 in suma de 94.061.783 mii lei (62.019.276 mii lei in bugetul de asigurari sociale, 652.369 mii lei in bugetul de somaj, 31.390.138 mii lei in bugetul fondului unic de asigurari de sanatate).
2. Contributiile provenite de la salariati pentru finantarea celor 3 fonduri din care se acorda prestatiile sociale (bugetul asigurarilor sociale, fondul de somaj si fondul unic de asigurari sociale de sanatate) au fost prevazute pentru anul 2018 in suma de 77.653.332 mii lei (51.798.554 mii lei - contributie de asigurari sociale, 25.854.778 mii lei contributie de asigurari sociale de sanatate).
Conform prevederilor Codului / Conventiei - toate prestatiile acordate vor putea fi considerate in ansamblul lor, cu exceptia prestatiilor familiale si a prestatiilor in caz de accidente de munca si de boli profesionale, daca acestea din urma tin de o ramura speciala - dar si legislatiei bugetare in vigoare. Ca urmare, in anul 2018 angajatul acopera din contributia proprie 82,6% din costul total cu prestatiile sociale acordate din sistemul contributiv de securitate sociala (77.653.332 mii lei / 94.061.783 mii lei) - fiind excluse din acest calcul prestatiile familiale acordate din bugetul de stat, acordate fara impunerea unui stagiu de cotizare. Ca urmare, este evident ca aceasta masura nu a fost destinata rezolvarii deficitului bugetelor de asigurari sociale, insa modul in care a bulversat situatia veniturilor in piata muncii dar si asezarea sarcinii fiscale va continua sa afecteze pe cei ce au cea mai mica capacitate de reactie (salariatii).
Analizele politicilor publice in domeniul veniturilor sau in domeniul tratamentului fiscal sunt aproape imposibil de realizat in comparatie cu anii anteriori. Probabil ca asta s-a si dorit. Atragem atentia asupra faptului ca aplatizarea veniturilor este un fenomen ce afecteaza mai nou si sistemul public de pensii.Daca in ianuarie 2017 numarul de beneficiari ai indemnizatiei sociale pentru pensionari era 420.194 (8% din total pensionari), in luna mai 2018 numarul beneficiarilor de indemnizatie sociala ajunsese la 661.219 (13% din total pensionari).
Nici in ceea ce priveste evaziunea fiscala nu se pot observa imbunatatiri ale situatiei anterioare anului 2018.
Conform datelor publicate de ANAF, primele 90 de companii care impreuna adunau mai mult de 50% din datoriile restante la bugetele de asigurari sociale au continuat sa acumuleze datorii. La 31.03.2018 datoriile acumulate de acestea erau cu 0,3% mai mari decat la 30.09.2017, peste jumatate din aceste companii sunt deja in faliment, in timp ce 25% din acestea sunt in stare de insolventa.
In plus, conform datelor comunicate de ANAF numarul angajatorilor care au depus declaratii fiscale pentru impozit pe venit si contributii sociale a fost in luna martie 2018 cu peste 3% mai mic fata de noiembrie 2017, situatia fiind aceasi si in februarie 2018 raportat la noiembrie 2017. Mai trebuie totodata mentionat faptul ca in aceasi perioada numarul angajatorilor activi din mediul economic (cei inregistrati in mediul economic) era la 31.03.2018 cu peste 7% mai mare decat numarul angajatorilor ce depun declaratii fiscale pentru veniturile salariale. Aceasta in conditiile in care in baza de date a ANAF sunt cuprinsi si angajatorii institutii publice.
Din comparatia acestor date putem concluziona ca la 31.03.2018 aprox 50.000 de angajatori activi nu depuneau declaratii fiscale pentru salariatii proprii.
Situatia este similara si in cazul contractelor de munca - la ANAF erau declarate obligatii fiscale pentru 6.276.894 contracte de munca cu timp complet si partial (din care aprox 1 milion de contracte pentru sectorul bugetar, cu exceptia sectorului de ordine publica si siguranta nationala), in timp ce la ITM era inregistrate la aceeasi data - 5.799.389 contracte active. Daca corectam datele furnizate de ANAF cu numarul contractelor din sectorul bugetar rezulta ca pentru aprox 522 mii contracte de munca cu timp complet si timp partial nu se declara si nu se platesc contributii sociale.
Aplicand aceasi logica, la sfarsitul anului 2017 erau aproximativ 390 mii de contracte de munca cu timp complet si timp partial active pentru care nu se declara si nu se platea contributii. Fie ca vorbim de erori in baze de date sau de semnale clare ale economiei informale, aceste aspect indica precaritatea conditiilor din piata muncii din Romania (atat in ceea ce priveste functionarea cat si administrarea). Aceasta in conditiile in care Legea 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale a ramas in continuare in aceasi forma. Pana in acest moment nu exista o initiativa legislativa in sensul celor mentionate de Presedintele PSD in toamna anului trecut.
Nu numai ca nu au revenit asupra tezei incadrarii retinerii la sursa si nevirarii contributiilor sociale ca fiind infractiune, insa astazi exista in Parlament un proiect de act normativ, initiativa a parlamentarilor coalitiei de guvernare, conform careia faptele de evaziune fiscala nu se mai sanctioneaza cu inchisoare in cazul in care se achita prejudiciul creat. In mod cert reforma fiscala s-a dovedit una in defavoarea salariatilor dar si in defavoarea stabilitatii si echilibrului bugetar. Mecanismele de protectie create de Guvern s-au dovedit a fi ineficiente, in plus au indus si mai multa tensiune in piata muncii. Mai mult au fost anihilate in acest mod singurele instrumente ce puteau fi utilizate pentru a asigura o distributie echitabila a cresterii economice. Reducerea cotei unice la 10% scoate din discutie aplicarea unei fiscalitati progresive reale iar distrugerea sistemului de negocieri colective si refuzul constant de a rezolva blocajul in acest domeniu (modificarea Legii 62 in vederea relansarii negocierilor colective la nivel sectorial si de unitate) acutizeaza pe termen mediu si lung tensiunile si precaritatea conditiilor din piata muncii.
- Lipsa de corelare intre valoarea salariului si calitatea si complexitatea muncii efectuata (inclusiv eficienta acesteia),
- discrepantele mari intre salarizarea din mediul bugetar si cea din mediul economic,
- starnirea unor categorii de salariati impotriva altora,
- o ierahie salariala in afara oricarei logici economice,
- un sistem de salarizare bazat din ce in ce mai mult pe componente extra contractuale,
- disparitia mecanismelor clasice pentru corectia inegalitatilor salariale (politica fiscala si negocierile collective),
- mentinerea unei distributii a valorii adaugate complet debalansata in favoarea capitalului,
- lipsa mecanismelor de analiza si corelare a datelor disponibile,
sunt doar cateva din probleme cu care ne confruntam la nivelul politicii salariale.
Din pacate aplicare OUG 79/2017 a accentuat toate aceste efecte. Schimbarile demografice vor continua sa modifice structura populatiei Romaniei. Procesul de imbatranire rapida va modifica raportul dintre populatia la varsta de pensionare si populatia activa, ceea ce va aduce schimbari majore in structura pe varste si implicatii negative pe piata fortei de munca.
Pentru acest viitor, astazi, guvernantii nu pregatesc nici un fel de solutii pentru cetatenii Romaniei. Pregatesc insa un import masiv de forta de munca din state terte, eliminand contingentarea numarului lucratorilor, eliminand orice conditii legate de nivelul de pregatire profesionala a lucratorilor ce vor fi adusi in piata muncii din Romania (certificatele de calificare recunoscute) si eliminand totodata conditia angajarii acestora cu un salariu cel putin egal cu salariul mediu pe economie (a se vedea proiectul de lege aflat in dezbatere parlamentara ce beneficiaza de o larga sustinere politica, atat din partea puterii cat si din partea opozitiei). In fapt se pregateste o solutie pe termen scurt pentru reprezentantii capitalului, o solutie ce nu va fi insa benefica pentru societatea romaneasca in ansamblul sau.
Cu un mediu economic dominat de activitati economice in care marea majoritate a lucratorilor sunt platiti cu salariul minim si cu un sistem de securitate sociala precar, Romania consolideaza un model economic puternic dependent si controlat de factorul politic, care se caracterizeaza prin:
- existenta unei mase de cetateni manevrabili politic (ex. milioane de salariati platiti pe salariul minim, pensionari cu pensie minima, etc),
- un mediu neatractiv pentru investitii de calitate, investitii cu valoare adaugata local mare,
fara perspective de dezvoltare sustenabila pe termen lung.
- Ramane totusi intrebarea - Daca salariatii pierd, pe termen scurt, mediu si lung, bugetul public pierde, de fapt cine castiga?
Raspuns: beneficiarii sunt anumiti oameni politici si mai ales capitalul.
