Vlad Simionescu & Asociatii, Arhitecti (VSA), este o companie de proiectare infiintata in1995 de arhitectii Vlad Simionescu si Raluca Buzdugan. Aceasta functioneaza, in primul rand, ca Proiectant General, care presteaza servicii complete de proiectare pentru cladiri locale de dimensiuni medii de locuinte, birouri, hoteluri si, in al doilea rand, ca firma specializata de proiectare de arhitectura, pentru proiecte de dimensiuni mari, nationale si internationale, in colaborari si asociatii cu alte firme de proiectare. Arhitectii firmei proiecteaza intr-un sistem bine documentat, axat pe rezolvarea prin proiect a tuturor cerintelor functionale, economice, ecologice si estetice relevante.In prezent, in biroul VSA sunt in curs de proiectare si/sau executie doua hoteluri, o cladire de birouri, precum si mai multe blocuri de locuinte colective in Bucuresti si in Constanta. Acestea au termene de finalizare intre anii 2022 si 2024. De asemenea, compania are in curs de receptionare patru blocuri de locuinte colective dezvoltate de Impact Developer & Contractor, trei in zona Expozitiei (Luxuria faza B) si unul in Baneasa (Greenfield Panoramic).
Interviu cu Dr. Arh. Raluca Buzdugan (53 de ani), fondator si CEO, Vlad Simionescu & Asociatii si specialist cu o experienta profesionala de 30 de ani de proiectare de arhitectura, 15 ani de activitate didactica in calitate de titular curs si proiect la Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti.
- Cum a evoluat activitatea VSA in 2020 si ce asteptati pentru 2021?
- Anul 2020 a adus cu sine o reducere substantiala a solicitarilor de proiecte noi, precum si nenumarate cereri din partea dezvoltatorilor de reducere a costurilor la proiectele aflate in curs, bazate, pe de o parte, pe cresterea costului materialelor de constructii si, pe de alta parte, pe incertitudinile generate de pandemia Covid-19.
Anul 2021 vine cu aceleasi solicitari din partea dezvoltatorilor de a proiecta constructii cat mai eficiente economic, chiar daca acest lucru se face in defavoarea calitatii generale a cladirilor dezvoltate, atat din punct de vedere al durabilitatii solutiilor, sistemelor si materialelor folosite, cat si al reducerii la minimum a spatiilor „neproductive” (spatii comunitare, amenajari exterioare).
Per total, pandemia a adus cu ea nu doar o reducere a numarului de proiecte, dar si o reducere calitativa similara cu cea determinata de criza economica din 2008, cand, spre exemplu, s-a renuntat pentru un timp la realizarea fatadelor cu pereti cortina/ ventilati in favoarea folosirii termosistemelor cu zugraveli colorate. Ca in toate perioadele de criza, dezvoltatorii devin mult mai preocupati de costul de constructie decat de frumusetea si durabilitatea cladirii pe care o lasa in urma.
- Care credeti ca vor fi tendintele in proiectare/ arhitectura in anii urmatori, ca efect al pandemiei, dar nu numai?
- Pe durata pandemiei am investigat cu multa atentie posibilitatile de a ameliora rezilienta societatii la o epidemie prin interventii asupra spatiului construit, respectiv prin strategii de design orientate catre limitarea raspandirii agentilor patogeni si a sustinerii sanatatii oamenilor. Am condus in acest studiu o echipa de cercetare extraordinara cu profesionisti din mai multe tari si am prezentat concluziile noastre in cartea „Spatii Sigure 2(m)-20”. Cartea poate fi citita online aici: http://www.vsa.ro/PDF-Flip/index.html
Prima lectie a pandemiei a fost pentru mine ca aerul curat este extrem de important. In biroul nostru, am avut un coleg care s-a imbolnavit de Covid-19 si, din fericire, niciunul dintre ceilalti membrii ai colectivului nu s-a infectat. Acest lucru s-a datorat faptului ca am implementat in birou, de la inceputul pandemiei, strategii de limitare a raspandirii virusului, respectiv: 1) monitorizarea nivelului de CO2 si mentinerea acestuia sub 700ppi prin ventilatie cu aer natural, si 2) o politica a meselor curate, fara obiecte care sa colecteze praf si virusuri. Astfel, am redus riscurile de infectare atat prin aerosoli, cat si prin contactul cu suprafete posibil infectate. In majoritatea birourilor unde au fost cazuri de Covid-19, in lipsa unor astfel de strategii, virusul s-a raspandit rapid.
Daca astazi sistemele cele mai sofisticate de control dintr-o cladire vizeaza in special temperatura aerului, cred ca in viitor accentul se va muta pe monitorizarea calitatii aerului.
O alta schimbare cred ca se va realiza in directia extinderii spatiului privat, fie ca vorbim despre cresterea dimensiunii locuintelor, a spatiului individual de lucru sau a spatiului personal alocat pe persoana in spatii publice.
In anii de dinainte de pandemie a existat, spre exemplu, in cadrul birourilor, o crestere masiva a suprafetelor de socializare si relaxare, care avea ca scop ca lumea sa petreaca un timp cat mai indelungat in cadrul companiei. Cred ca aceasta tendinta va fi abandonata, ca urmare a cresterii numarului celor care vor lucra de acasa si a revenirii la activitatile de socializare nelegate de viata profesionala (sportive, de calatorii, intalniri cu prietenii si familia). Cred ca pandemia a dus la o ajustare a prioritatilor, iar digitalizarea va face posibil un mod de viata mai prietenos.
In ceea ce priveste spatiul construit, cred cu tarie ca noi, ca arhitecti, putem contribui substantial la imbunatatirea calitatii vietii oamenilor. In acest moment societatea romaneasca (si nu numai) cauta in special cladiri eficiente economic (financiar si energetic), fiind prea putin preocupata de un spatiu construit frumos si sanatos, salutogenic. Aceasta atitudine se va dovedi paguboasa in timp, deoarece stresul de a locui sau a utiliza o cladire urata sau un oras dezordonat are, pe termen lung, un impact negativ masiv asupra sanatatii si productivitatii tuturor.
- Apropo de digitalizare, ati implementat modul de lucru BIM?
- Am incercat sa lucram BIM, din pacate s-a dovedit ca in pofida entuziasmului nostru pentru avantajele pe care acest tip de proiectare le poate oferi, pentru tipologia de proiecte la care lucram noi, cu geometrie simpla, si pentru felul in care se construieste in general in Romania, nu a fost eficient. Am revenit la lucrul in programul de baza Autocad, deoarece s-a dovedit mai rapid si mai accesibil pentru toti membrii echipelor de proiectare, de management al constructiei si pentru executanti. In timp ce am lucrat in sistem BIM, solicitarile, atat de la clienti cat si de la echipele de consultanti din managementul constructiei, erau sa le transmitem tot fisiere .dwg Autocad. A lucra in BIM ca in final munca ta sa poata fi folosita de altii doar dupa exportul in .dwg este ca si cum te-ai imbraca in costum de cosmonaut ca sa te plimbi cu bicicleta.
BIM este o tehnologie fantastica si, atunci cand va fi adoptata pe scara larga, va permite o eficientizare mare, in special, a executiei. Din pacate, nu am intalnit constructori in Bucuresti care sa foloseasca BIM. Acesta este un sistem care ajuta in primul rand executantii, dar pentru acest lucru trebuie ca ei sa dispuna de personal calificat. Din pacate, realitatea santierelor romanesti este, in general, cea a muncitorilor necalificati, numarul de maistri calificati si ingineri pe santiere este extrem de mic, iar de arhitecti, aproape inexistent. Pentru proiectarea unor cladiri simple, BIM nu aduce mari avantaje si necesita un timp mare de stabilire si ajustare a parametrilor si sistemelor folosite la inceputul unui proiect, precum si o disciplina de lucru foarte mare pentru lucrul in echipa. Este o tehnologie inca foarte scumpa si nu poate fi sustinuta din onorariile de proiectare ale unor proiecte mici-mijlocii. Din acest motiv, nu cred ca tehnologia BIM va deveni foarte usor adoptata la scara mare in Romania.
- Ce impact credeti ca vor avea digitalizarea si noile tehnologii pe piata de constructii?
- Noile tehnologii din domeniul materialelor de constructii isi fac incet-incet loc in proiecte prin intermediul lucrarilor foarte mari si prin cele ale dezvoltatorilor care au ambitia de a dezvolta o cladire remarcabila din toate punctele de vedere. Digitalizarea va permite folosirea mai larga a sistemelor prefabricate si uzinate, a volumelor si suprafetelor cu geometrii complexe, care pot conduce la realizarea unor cladiri unicat, de o calitate exceptionala, dar va aduce dupa sine si repetitia excesiva a anumitor tipologii si, in consecinta, la banalitatea multor spatii construite.
Una dintre problemele pe care digitalizarea le aduce, din pacate, in constructii este disparitia mesterilor capabili sa realizeze lucrari de finisaje speciale, realizate manual. Munca in constructii va deveni, cel mai probabil, cea a unui montator, care asambleaza piese prefabricate. Productivitatea va creste, desigur, dar odata cu ea apare o fata a constructiilor mai putin cunoscuta in Romania: imbatranirea rapida si reducerea duratei de viata a constructiilor moderne. Nu vom mai construi pentru sute sau mii de ani, ci, din pacate, mai degraba pentru "consum". Estimez ca jumatate din ce am proiectat in ultimii 30 de ani va fi demolat partial sau total in urmatorii 50 de ani.
