De la infiintarea in 2002, ca o colaborare intre arhitecti din Romania si Germania, Planwerk elaboreaza studii, planuri si proiecte, in stransa relatie cu contextul arhitectural si urbanistic si cu evolutia oraselor din Romania si nu numai. In această perioadă, compania, cu sediul si activitate preponderentă in Cluj-Napoca, are in lucru mai multe planuri zonale de urbanism pentru proiecte de infrastructură urbană in Cluj, cum ar fi centrul cartierului Marasti, spitalul de urgentă pentru copii sau centura ocolitoare sudică. Arh. Eugen Panescu, Partner al Planwerk, spune că perspectiva pietei de proiectare este, teoretic, promitatoare, dar activitatea ar putea fi ingreunata de preturile prea mici din piata de proiectare si lipsa de personal calificat.Planwerk a contribuit la renasterea spatiului public si la transformarea practicii urbanismului in Romania, prin strategii publice si proiecte realizate si premiate pentru mai multe orase din Transilvania. Eugen Panescu a avut colaborari de durată cu asociatiile profesionale din tară (OAR, RUR, UAR), cu Facultatea de Arhitectură din Cluj si cu biroul Bancii Mondiale din Bucuresti. Este implicat in cresterea calitatii serviciilor oferite de arhitectii europeni si implementarea Agendei Urbane Euro- pene, ca membru al comitetului executiv al Consiliului Arhitectilor din Europa 2014-2021 (ACE).
- Care sunt cele mai importante proiecte la care lucrati, in prezent, in cadrul biroului?
- Proiectele noastre au inclus de la bun inceput suprapunerea urbanismului cu spatiile publice si arhitectura. Am reusit sa pastram aceasta linie profesionala si sa avem proiecte in toate aceste domenii in paralel, mai ales in ultimii 10 din cei 20 de ani de activitate. De asemenea, avem o pondere echilibrata de clienti publici si privati. Momentan, in lucru sunt planuri zonale de urbanism pentru proiecte de infrastructura urbana in Cluj, cum ar fi centrul cartierului Marasti, spitalul de urgenta pentru copii, centura ocolitoare sudica. Proiectele de arhitectura variaza de la ansambluri mixte de reconversie la Oradea, pana la reabilitari si reutilizari de imobile istorice in centrul Clujului. Toate aceste proiecte sunt desfasurate in paralel, majoritatea in acest an si in 2023.
- Cum a evoluat activitatea biroului in 2021 si ce estimari aveti pentru 2022 si in perspectiva?
- Datorita profilului profesional variat si vitalitatii ramase in piata dupa anul 2020, putem spune ca nu am avut nicio pauza de lucru. Proiectele de urbanism si arhitectura au o anumita inertie si, pe langa proiecte noi, am putut lucra la cele deja gandite anterior. Perspectiva pietei de proiectare este, teoretic, promitatoare, mai ales in orasele si judetele cu vitalitate economica si sociala atat in zona privata, cat si in cea publica. Parti mai putin favorabile pentru tot lantul constructiilor sunt preturile prea mici din piata de proiectare si lipsa de personal calificat.
- Cum se resimt, in cadrul companiei, efectele pandemiei legate de cresterea preturilor din domeniul constructiilor?
- Pe piata, scumpirile materialelor si manoperei, suprapuse pe lipsa cronica de personal, au adus deja incetiniri sau opriri de proiecte. Ofertele constructorilor sunt tot mai greu de elaborat, iar termenele au devenit nesigure. Este o situatie la care trebuie sa ne adaptam cu totii, din pacate tocmai in perioada in care investitiile publice devin tot mai numeroase, dar si cu exigente de termene si preturi. Cred ca, in aceste momente, capacitatea clientilor de a fi mai eficienti si buni nu se mai poate face cu aceleasi standarde secundare de calitate ca pana acum, pentru ca nu vor mai reusi sa termine proiectele in bune conditii. Iar calitatea buna nu se poate doar pretinde de la piata de proiectare, ci trebuie incurajata cu preturi corecte, cu termene rezonabile si cu o crestere a capacitatii tehnice a beneficiarilor.
Din fericire, proiectele noastre nu au stagnat, mai ales ca momentan suntem "intre santiere". In buna conlucrare cu beneficiarii lor, ne adaptam impreuna situatiei nefavorabile si nesigurantei, cu dorinta de a le termina. Insa, pana acum, nu am observat o scadere a cererii, dimpotriva, dar este deja notabila precautia cu care proiectele sunt privite pe drumul critic al implementarii.
- Ce tendinte remarcati in arhitectura si design, in acest context?
- Din fericire, ultimii ani au adus un schimb de generatii, un acces mai facil la informatii, disponibilitate a tehnologiilor si materialelor, precum si un progres semnificativ al clientilor publici si privati. Proiectele realizate participa cu succes in competitii cu premii si prestigiu, cum ar fi Premiile Mies van der Rohe sau BigSee.
De asemenea, bienalele de arhitectura nationale si regionale sunt in crestere accelerata, la un nivel de calitate si exigenta tot mai ridicat.O alta tendinta care a luat amploare este cea referitoare la constructia de cladiri cu eficienta energetica ridicata, desi inertia este enorma atat in zona administrativa, cat si in cea profesionala si a utilizatorilor. Nu am putut observa, insa, o crestere din proprie initiativa a beneficiarilor privati ci, deocamdata, doar a celor publici, obligati sa se confrunte cu aceste aspecte. Asteptam ca gradul de pregatire a proiectantilor, constructorilor si clientilor sa permita o adevarata schimbare, atat de necesara.
- Cum vedeti evolutia digitalizarii in proiectare si constructii?
- Tehnologizarea si digitalizarea sunt procese continue pentru tot lantul constructiilor. Lucrul in BIM este tot mai prezent, mai ales pentru proiecte mari. Acest mod de lucru necesita, insa, nu doar avansul profesional al proiectantilor, ci si al constructorilor si al clientilor. Previzionam, de aceea, o accelerare mai putin abrupta, mai degraba o segmentare a serviciilor profesionale de proiectare, intre firme specializate si eventual de marime medie si mare, capabile sa se retehnologizeze si, mai ales, sa atraga si sa mentina personal cheie specializat, aparitia unor consultanti cu rol de "interpreti digitali" si restul companiilor, care vor lucra clasic.
